GRUPA BUCEGILOR
Sunt delimitati la est de Valea Prahovei, la vest de
Valea Dambovitei, la nord de Depresiunea
Aceasta grupa contine urmatoarele unitati fizico-geografice: Muntii Bucegi (Vf.Omu, 2505 m), Muntii Leaota (Vf. Leaota, 2133 m), Muntii Piatra Craiului(Vf. Omu, 2238 m), Magura Codlei; zonele depresionare: Culoarul Rucar-Bran(cu Pasul Giuvala-1240 m), situat intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi-Leaota, Culoarul Prahovei(Valea Prahovei).
Clima
Clima este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6°C, cu precipitatii abundente de 800-1200 mm si chiar peste, la mari altitudini, cu vanturi puternice. Climatul alpin apare indeosebi in Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2C, precipitatii cu valori foarte mici si varfuri extrem de puternice.
Altitudinea, masivitatea, configuratia vailor si a interfluviilor, ca si pozitia in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali explica particularitatile climatice, si implicit, reflexul lor in peisajul Masivului Bucegi. Un prim aspect este legat de etajarea climatica.
Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile Prahova, Ialomita, Dambovita si Barsa; lacuri- acumulari antropice amenajate pe cursul Ialomitei(Scropoasa) si Dambovitei.
Flora si fauna
La altitudini de peste 2400m, covorul vegetal este discontinuu, alcatuit din plante oligoterme, formand pernite : ochiul gainii, clopotei alpini, la care se adauga salcii pitice si argintica. Caracteristica este graminea pitica. Pe suprafete mici, pe Varful Omu, sub Varful Bucura si pe platoul Costilei se dezvolta asociatia de coarna, intre 2300-2500m. Pe podul Bucegilor predomina pajistile de teposica si de parusca, alaturi de care apare frecvent agrostis rupestris.
Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana .
Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza, la altitudini mai mici, fagul.
Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana .Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza, la altitudini mai mici, fagul.
Pe branele din Bucegi vegeteaza specii endemice si raritati floristice. Circulatia descendenta puternica a maselor de aer creeaza « doboraturi » nu numai la limita superioara a padurii, ci si in cadrul acesteia, ceea ce a contribuit, in astfel de conditii, la distrugerea padurii pe muntii Cocora si Laptici.
Rezervatii: rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si flora Bucegi.
Turism: Valea Prahovei, abruptul Bucegilor, 'Babele', 'Sfinxul', carstul de pe Valea Ialomitei (Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor, Tatarului, Zanoagei), Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dambovicioarei, statiunile climaterice Sinaia, Poiana Tapului, Busteni si Predeal.
Leagan al drumetiei si alpinismului, Bucegii se prezinta ca un bloc stancos compact, inalt (varful Omu-2505 m), marginit de abrupturi. Bucegii domina de la mare inaltime Valea Prahovei cu statiunile sale vestite Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Predeal, de unde incep si cele mai lesnicioase cai de patrundere spre munte (sosele, telecabina, teleferic, poteci etc.). In zona montana se afla numeroase cabane turistice si hoteluri care functioneaza permanenet.
Reteaua hidrografica
Resursele de apa ale masivului Bucegi confirma influenta pe care o are etajarea bioclimatica, structura si litologia. Izvoarele de altitudine, de la baza grohotisurilor, din circurile glaciare, sunt afectate 5-6 luni pe an de inghet, ceea ce explica si prezenta vailor intermitente care alcatuiesc obarsiile Ialomitei, Izvorului Dorului, Malaesti, Tiganesti etc. Prahova primeste din Bucegi o serie de afluenti care au un regim de torentialitate accentuat de infiltratiile din conglomerate si de drenajul carstic de adancime.Principalele artere hidrografice sunt : Ialomita, Prahova ce detine cea mai mare suprafata din Bucegi, Rasnova si afluentii sai, precum si alte surse de apa mai mici. Periferia masivului este marcata de izvoare, ceea ce explica continua lor adancire a vailor si cresterea sensibila a debitelor. Resursele de apa ale Bucegilor sunt totusi mari, avand in vedere faptul ca precipitatiile se inscriu intre 900-1100mm/an, iar zapezile sunt abundente(5-6 luni pe an).
Cuvetele lacustre din Bucegi sunt legate de prezenta ghetarilor cuaternari. Ele sunt localizate in circuri - Tiganesti - sau pe morena frontala a Ialomitei. Substratul litologic permeabil le imprima un caracter temporar. In masa calcarelor din Pestera Ialomitei apar acumulari acvatice sezoniere cu o evolutie foarte rapida.
