Asezarea pe Glob
la N. de Ecuator
La E. de Primul Meridian
Linii geografice importante
paralela de 45˚ lat. N
paralela de 46˚ lat. N
meridianul de 25˚ long. E
Asezarea in continentul Europa:
Asezarea matematica:
N. paralela 48˚15' lat.N - Horodistea
S. paralela 43˚37' lat. N - Zimnicea
V. meridianul 20˚15' long E - Beba Veche
E. meridianul 29˚41' long E - Sulina
Asezarea geografica:
-Romania se gaseste la distante de aprox. Egale (2900 km) fata de Nordul (C.Nord), Estul (Mtii Urali) si Vestul (C.Roca) Europei, si mai aproape de Sudul Europei (C.Tainaron) - 1000km.
Romania este o tara :
* Carpatica : - ½ din lungimea Mtilor Carpati se gaseste pe teritoriul
Romaniei
relieful, cu exceptia Dobrogei este de origine Carpatica
* Dunareana: - Dunarea curge pe teritoriul Romaniei pe o distanta de 1075 km
si se varsa in M. Neagra prin Delta
* Pontica: - de la Bratul Musura al Bratului Chilia pana la Vama Veche -247km
Romania are iesire la Marea Neagra
GRANITELE DE STAT
Nord
UCRAINA: Halmeu - Horodistea - granita terestra
60km - granita fluviala de-a lungul Tisei
Nord - Vest :
UNGARIA: Halmeu - Beba Veche - granita terestra
Sud - Vest:
IUGOSLAVIA (Serbia) : Beba Veche - Pristol
~ Beba Veche - Bazias - granita terestra
~ Bazias - Pristol - granita fluviala pe Dunare
Sud:
BULGARIA : Pristol - Vama Veche
~ Pristol - Calarasi - Granita fluviala
~ Calarasi - Vama Veche -Granita terestra
Sud -Est:
MAREA NEAGRA : Vama Veche - B. Musura (247 km)
Est:
REP. MOLDOVA : de-a lungul Prutului - granita fluviala
~ Horodistea - varsarea Prutului in Dunare
SUPRAFATA ROMANIEI: 238 391 km patrati
~ caractere generale~
Elementele cadrului natural ( relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, solurile) constituie obiectul de studiu al geografiei fizice
Populatia, asezarile, resursele si dezvoltarea economica constuie obiectul de studiu al geografiei economice.
RELIEFUL reprezinta totalitatea neregularitatilor scoartei terestre sub forma de ridicaturi sau adancituri.
Unitatea de relief este o forma de relief care se deosebeste de cele din jur prin trasaturi caracteristice : asezare geografica, altitudine, alcatuire petrografica.
Treapta de relief este asezarea reliefului dupa altitudine de la nivelul marii - 0m
Tarmul, delta, luncile, campiile, dealurile, podisurile si muntii.
TIPURI DE RELIEF
Relief CLIMATIC :
GLACIAR: circuri si vai glaciare
DESERTIC: dune, erguri si hamade
Relief FLUVIAL
vai
defilee
cascade
Relief VULCANIC
conuri si cratere
Relief LITORAL
plaja
delta
Relief CARSTIC
se formeaza in roci calcaroase sub actiunea apei meteorice incarcate cu CO2
pesteri si doline
Relief STRUCTURAL in conglomerate:
Babele, Sfinxul, Adam si Eva, Pietrele Doamnei
Relief ANTROPIC:
asezarile, sosele, cai ferate, poduri, tunele, viaducte
CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI
VARIAT:
toate tipurile de relief impuse de alc. petrografica
toate formele majore de relief
toate treptele de relief
SIMETRIC:
Axe de simetrie : - paralela de 46˚ lat. N
meridianul de 25˚ long E
PROPORTIONAL:
fiecare forma majora de relief ocupa aprox. 1/3 din suprafata tarii
CONCENTRIC SI IN TREPTE
POTRIVIT DE INALT:
campiile nu depasesc 250m
dealurile si podisurile nu depasesc 1000m
muntii nu depasesc 2544m
cel mai vechi relief;
format in orogeneza caledoniana
alcatuit din sisturi verzi ( se gasesc la zi)
format in orogeneza hercinica
MUNTII CARPATI
Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei,pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei (Valea Timokului);
Au o lungime de 1600 km din care peste 800km se desfasoara pe teritoriul Romaniei
Fata de Depresiunea Colinara a Transilvaniei :
Carpatii Orientali : granita de N - Valea Prahovei
Carpatii Meridionali: Valea Prahovei - Culoarele Timis - Cerna - Bistra;
Carpatii Occidentali: Valea Dunarii - Valea Somesului
~caractere generale~
Se desfasoara de la granita de N. cu Ucraina pana la Valea Prahovei
Alcatuirea petrografica:
V. - roci vulcanice (andezit, bazalt, granit)
Centru - roci metamorfice (sisturi cristaline)
E. - roci sedimentare cutate (flis)
Rocile sedimentare sunt:
bolovanisurile, calcarele,marnele, gresiile, conglomeratele
Marnele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a argilelor;
Gresiile sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a nisipurilor
Conglomeratele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a pietrisurilor.
Altitudinea:
Altitudinea medie: 1300 m;
Putine varfuri depasesc 2000m:
In Mtii Rodnei: Vf. Pietrosu - 2303m, Vf. Ineu - 2279m
In Mtii Calimani : Vf. Pietrosul - 2100m
Sunt alcatuiti din 3 siruri aproape paralele, orientate pe directia generala NV-SE;
Datorita altitudinilor reduse nu au fost afectati de glaciatia cuaternara decat Mtii Rodnei, in care s-au format circuri glaciare care adapostesc lacuri glaciare : L. Lala si L.Buhaiescu;
In Carpatii Orientali se gaseste cel mai lung sir de munti vulcanici din Europa: Mtii Oas, Mtii Gutai, Mtii Tibles, Mtii Calimani, Mtii Gurghiului , Mtii Harghitei
Sunt usor de strabatut dintr-o parte in alta datorita vailor apelor curgatoare, pasurilor si a depresiunilor;
Carpatii Orientali au numeroase resurse subsolice: minereuri neferoase (mtii Tibles), si feroase, carbuni, sulf, ape carbogazoase, si resurse solice: paduri si fanete naturale.
Se impart in trei subgrupe:
Grupa Nordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei
Grupa Centrala sau Carpatii Moldo- Transilvani
Grupa Sudica sau Carpatii Curburii
CARPATII MARAMURESULUI SI AI BUCOVINEI:
Se desfasoara de la granita de N pana la aliniamentul: Mtii Bargaului - Depr.Dornelor - Depr. Campulung Moldovenesc;
Cei mai inalti munti: Muntii Rodnei cu
Vf. Pietrosu -2303m
Vf. Ineu -2279 m
Trei din cele 6 grupe de munti ce intra in alc. Sirului de munti vulcanici se gasesc in aceasta grupa: Oas, Gutai, Tibles;
Pe sisturi cristaline : Mtii Rodnei si Mtii Maramuresului si Mtii Suhard
Pe flis: Obcinile Bucovinei: Ob.Mestecanisului, Ob. Feredeului si Ob.Mare
Depresiuni: Depr. Maramuresului, Depr. Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc, Depr. Oas
Pasuri:
-P.Prislop 1416m
P. Mestecanis 1096m
P. Tihuta 1201m
P. Setref 818m
Se desfasoara de la Aliniamentul..pana la Valea Oituzului
Au 3 grupe de munti vulcanici: Mtii Calimani, Mtii Gurghiului si Mtii Harghitei( Vf. Pietrosul Calimanilor 2100)
Fasia pe roci metamorfice este slab dezvoltata, majoritatea muntilor fiind dezvoltati pe flis: Mtii Rarau, Mtii Grintiesului, Mtii Giurgeului, Mtii Hasmasu Mare(Oltul si Muresul), Mtii Ciucului, Mtii Nemira, Mtii Berzunti, Mtii Tarcaului, Mtii Gosmanu, Mtii Ceahlau(Vf. Ocolasu Mare- 1907m) si Mtii Stanisoarei
Depresiuni: Deprs. Giurgeului(strabatuta de Mures),
Depr. Ciucului, (strabatuta de Olt)
Depr. Comanesti
Pasuri:
P.Bicaz, P. Stanisoara, P.Uz
In Mtii Harghitei - L. Sf.Ana - lac volcanic
Defilee:
Def. Muresului :Toplita - Deda
Def. Oltului : langa Tusnad
Def. Bistritei
Lacul Izvorul Muntelui
CARPATII CURBURII:
Nu mai respecta orientarea generala NV-SE
Dispar rocile vulcanice
Dezvoltati pe flis
Se desfasoara de la Valea Oituzului pana la Valea Prahovei
Depresiunea Brasovului : Cea mai mare din tara, folosita in agricultura
Mtii Persani, Mtii Baraolt, Mtii Bodoc, Mtii Vrancei, Mtii Buzaului, Mtii Penteleu, Mtii Siriului, Mtii Ciucas, Mtii Grohotis, Mtii Baiu, Mtii Piatra Mare, Mtii Intorsurii, Mtii Barsei
Vf. Ciucas -1954m, Vf. Penteleu 1772m, Vf. Goru 1785m
Pasuri: P. Bratocea, P. Tabla Butii, P.Predeal
Caractere generale
Se desfasoara de la Valea Prahovei pana la Culoarele Timis- Cerna -Bistra
Sunt situati in partea central- sudica a Romaniei, la S de Depr. Colinara a Transilvaniei
Sunt cei mai inalti din Carpatii romanesti, avand multe varfuri> 2000m
Primele 3 ca altitudine:
Vf . Moldoveanu 2544m
Vf . Negoiu 2535 m
Vf . Parangul Mare 2519m
Sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar catre E si V - roci calcaroase
Sunt massive bine inchegate , greu de strabatut, fapt pentru care putine ape au reusit sa-I ferestruiasca de la N la S - numai Oltul
Datorita altitudinilor mari si masivitatii au fost denumiti "Alpii Transilvaniei" de catre Emanuel de Martaud
Datorita altitudinii lor mari au fost afectati de glaciatia cuaternara, prezentand numeroase urme glaciare dintre care: L. Bucura( cel mai intins- peste 11ha) si L. Negru sau L.Zanoaga(cela mai adanc 29m)
Au putine depresiuni si trecatori:
Depr. Lovistei, Depr. Petrosani, Depr. Hateg
P. Giuvala, P.Lainici, P.Merisor si P.Cozia
Carpatii Meridionali sunt saraci in resurse naturale: carbuni superiori in Bazinul Petrosani si roci pentru constructii
Se impart in patru grupe:
GRUPA MUNTILOR BUCEGI:
Se intind de la Valea Prahovei la Valea Dambovitei
La peste 2000m se gaseste Podul Bucegilor, unde se gaseste relief structural in conglomerate: Babele si Sfinxul, format de agentii externi:ploaia si vanturile.
Sunt cei mai vizitati se cei mai antropizati munti
Vf. Omu -2505m, de sub care izvoraste raul Ialomita, pe care se gaseste Pestera Ialomita
Pe R. Ialomita s-au format Cheile Tatarului
Sunt alcatuiti din Mtii Leaota, Mtii Piatra Craiului, intre care se gaseste Culoarul Rucar-Bran si Mtii Bucegi
GRUPA MUNTILOR FAGARAS:
*Sunt alcatuiti din 2 culmi principale:
Culmea nordica: Varfuri inalte, au aspectul unui ferestrau , au aspectul unui perete abrupt catre Depr. Fagarasului
Lacuri glaciare, printer care L. Bilea
Transfagarasanul- pe valea unui fost ghetar
Vf. Moldoveanu, Vf. Negoiu
Culmea sudica: Mtii Cozia, Mtii Frunti, Mtii Ghitu, Mtii Iezer(cei mai inalti) - din care izvoraste R.Arges (Barajul Vidraru)
Aluneca treptat catre Podisul getic
GRUPA MUNTILOR PARANG
Au suprafata cea mai mare din Meridionali
Se impart in:
Mtii Parang
Mtii Sureanu: Valea Streiului - Valea Sebesului
Mtii Candrel: Valea Sebesului -Valea Sadului
Mtii Lotrului: Valea Sadului - Valea Lotrului
Mtii Capatanii: La S de Valea Lotrului: Pestera Muierii Si Polovraci
Cel mai inalt varf: Parangul Mare 2519m
GRUPA MUNTILOR RETEZAT-GODEANU
Au aspectul unui triunghi
Se intind de la Valea Jiului pana la Culoarele Timis-Cerna-Bistra
La baza se afla Muntii Valcan si Muntii Mehedinti
Mtii Cernei, Mtii Retezat, Mtii Godeanu, Mtii Tarcu
Vf Peleaga - 2509m
Au foarte multe lacuri glaciare, peste 80 , dintre care L.Bucura si L.Negru
DEFILEE, PASURI SI BARAJE IN C.MERIDIONALI
Defilee:
Defileul Oltului Turnu Rosu-Cozia
Defileul Jiului Bumbesti- Livezeni
Pasuri:
P.Cozia, pe Def.Oltului
P.Giuvala / Bran , pe Culoarul Rucar-Bran
P.Lainici/Surduc, pe Def.Jiului
P.Merisor, intre Depr.Petrosani si Depr.Hateg
Baraje:
L.Vidra, pe Lotru
L.Oasa, pe Sebes
L.Gura apei, in Mtii Tarcului.
CARPATII OCCIDENTALI
Caractere generale
Carpatii Occidentali se intind:
la N : pana la Valea Somesului
La S: Pana la Valea Dunarii
La E. - Depr.Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali
La V. - Campia de Vest patrunde sub forma unor "depresiuni golf"
Carpatii Occidentali sunt cei mai scunzi dintre toti Carpatii romanesti
Vf. Bihor 1849m
Sunt discontinui - atunci cand s-au reinaltat Meridionalii, Occidentalii au suferit prabusiri si fragmentary - in acest fel s-a rupt punte care unea Apusenii de Orientali;
Sunt alcatuiti dintr-un mosaic de roci: toate categoriile.
Din roci metamorfice: sisturi cristaline si marmura
Din roci magmatice
Din roci sedimentare cutate (flis) calcare, conglomerate, marne
Se prezinta ca un "castel de ape", din care izvorasc multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai abundente decat in celelalte rauri
Au trei grupe principale:
MUNTII BANATULUI:
Se intind de la Valea Dunarii (S) - Culoarele Timis-Cerna(E)- Valea Timisului (N) - Campia de Vest (V)
Descresc ca altitudine de la E la V
Vf. Semenic 1446m in Mtii Semenic
Vf. Svinecea 1224m in Mtii Almajului
Cei mai josi sunt Mtii Locvei (la intrarea Dunarii in tara au pana la 500m)
Dunarea isi formeaza defileul cel mai lung si mai frumos intre Bazias si Varciorova 144 km
Sunt deosebit de bogati in resurese
Mtii Aninei in carbuni
Mtii Dognecei
Depresiuni :
Depr. Almajului sau Bozovici(intre Mtii Almajului si Mtii Semenic), drenata de R.Nera, care formeaza Cheile Nerei
Depr. Caras-Ezeris drenata de R.Barzava, orasul Resita
Bogati in minereu de fier si marmura
Vf. Padesul 1347m
MUNTII APUSENI
Se desfasoara intre Valea Muresului si Valea Somesului
Au aspectul unei frunze din care nervura principala o constituie Mtii Bihor
Sunt alcatuiti din Mtii Bihor, Mtii Metaliferi, Mtii Zarandului, Mtii Trascaului, Mtii Codru-Moma, Mtii Muntele Mare, Mtii Vladeasa, Mtii Padurea Craiului, Mtii Plopis, Mtii Meses, Mtii Gilau
Depresiuni:
Depr. Zarandului, Depr. Gurahont, Depr.Brad - pe Valea Crisului Alb - orasul Brad
Depr. Beiusului pe Valea Crisului Negru - orasul Beius
Depr. Vad- Borot, pe Valea Crisului Repede - Oradea
Pestera ursilor este un aven care adaposteste ghetarul de la Stanisoara
Cheile Turzii, Cheile Rameti, Cheile Galdei
Izbucuri- locuri pe unde apa subterana tasneste la suprafata
Cetatile Ponorului
Pasuri
in Mtii Banatului : P.Poarta Orientala sau P.Domasnea
pe Culoarul Bistrei: Poarta de fier a Transilvaniei
intre Mtii Vladeasa si Mtii Meses: P.Ciucea
