Stockholm
Lacul Malaren a fost candva un golf al Marii Baltice care patrundea adanc in interiorul tarii. Pe apele lui veneau corabiile negustoresti care-si descarcau marfurile in porturile ce-l margineau si care le tranzitau apoi de aici in intreaga peninsula.
Miscarile de ridicare care au antrenat peninsula au inaltat incet pamanturile despartind apele golfului de cele ale Balticii, formand lacul Malaren. Intre lac si mare se formeaza un cordon litoral care nu mai permite accesul corabiilor spre interior si obliga crearea unui punct de tranzit pe uscat. Asa a aparut orasul Stockholm la zona de contact dintre mare si uscat cu un dublu rol: economic (asigurand tranzitul marfurilor pe continent) si strategic (constituind un obstacol in calea numerosilor pirati care urmareau si pradau corabiile negustoresti).
Cu timpul, legatura lacului cu marea a fost refacuta artificial, necesitatea canalului Norrstrom fiind vitala. Orasul evolueaza astfel si capata treptat o pozitie dominanta la rascrucea unor drumuri maritime cu drumurile navale interioare si cu drumurile de uscat.
La Stockholm, ca si in intrega Suedie de altfel, noul se impleteste cu vechiul cum se impleteste apa cu pamanturile si convetuieste cu el in deplina armonie de sensuri si culori. O toamna la Stockholm este o bucurie a ochiului si luminii. Americanii numesc toamna suedeza ,,sarbatoarea luminilor" si este intr-adevar: marea cu reflexele ei otelii, imensele masive de verdeata, cenusiul stancilor razlete, acoperisurile de cupru coclit ale orasului vechi, zidurile cenusii, patina monumentelor, liniile suple ale cladirilor noi cu ritmica lor de beton, sticla si aluminiu, cu tenta lor viu pastelata, cerul de o puritate calda, podurile fara numar, miile de ambarcatii, mici si mari, ce luneca in toate directiile si zborul ca o naluca alba a pescarusilor. Fiecare lucru isi are lumina lui iar culoarea lui restituie luminii reflexele.
Stockholmul nu este un port obisnuit, cu rada, cheiuri de acostare si oras, ci este el insusi tot un port. Vapoarele il strabat pe zeci de kilometri si bulevardele lui cele mai mari sunt de fapt cele lichide.
Partea vestica a orasului este numita de catre suedezi ,,orasul dintre poduri''. Aici, pe cele trei insule (Stadsholmen, Riddarholmen si Hegeandsholmen) se conserva nucleul orasului, asa cum a evoluat el, pastrand atmosfera medievala in graiul mut al fiecarei pietre. Cu toate spatiile largi de apa, cu toata monumentalitatea unor edificii vechi care domina imprejurimile, partea Stockhomului circumscrisa la aceste trei insule e doar o amintire. Dar ca orice amintire scumpa ea se bucura de o grija deosebita si-l rasplateste pe vizitator cu imagini proprii, inedite.
Suedia este azi unica in lume si prin teatrul palatului construit in jurul anului 1760 si utilizat initial doar ca teatru regal. Astazi se joaca piese sau opere din acel veac, se canta muzica preclasica, Purcell sau Pergolese.
Stockholmul este unul dintre cele mai frumoase orase ale lumii. Printre cele mai importante monumente putem aminti: Biserica cavalerilor (sec. al XIII-lea) in care se afla mormintele regilor Suediei; Biserica Sf. Nicolaie (sec. al XIII-lea), Casa nobililor (Riddarhuset, sec. al XVII). In Stockholm exista Biblioteca regala si numeroase muzee, printre care Muzeul national ,,Nordiska Musset" si celebrul muzeu etnografic in aer liber, Skansen situat in parcul Skansen.
Stockholmul reprezinta si un important centru industrial si comercial al Suediei: industrie constructoare de masini, electrotehnica, santiere navale, industrie poligrafica, chimica, usoara, pielarie si alimentara.
Are numeroase institutii stiintifice si culturale, printre care Universitatea si alte institute de invatamant superior, Academia de Stiinte, Institutul Nobel.
