Republica Federala Germania
(Bundesrepublik Deutschland )
Situata in inima Europei, Republica Federala Germania, cu o suprafata de aproximativ 357000 km2 (de 1,5 ori mai mare decat Romania) are noua vecini: Danemarca in nord, Olanda, Belgia, Luxemburg si Franta in vest, Elvetia si Austria in sud si Republica Ceha si Polonia in est. Aflandu-se in centru, RFG este mai mult decat o punte de legatura esentiala intre Europa de vest si cea de est, dar si o punte importanta intre peninsula Scandinavia si tarile mediteraneene. Germania se intinde mai mult de-a lungul meridianelor (876 km) decat de-a lungul paralelelor (640 km). Lungimea totala a granitelor, atat naturale cat si artificiale, atinge 3758 km. Ca populatie, este pe locul 2 in Europa, dupa Rusia. Desi are o populatie mai mare decat cea Frantei (81 milioane loc.), are o suprafata mult mai mica.
Din punct de vedere geografic, Germania poate fi impartita in 5 regiuni care impresioneaza prin frumusetea peisajelor:
Campia de Nord a Germaniei
Zona Centrala Inalta
terasa din sud-vest considerata o panorama
poalele Alpilor in sud
Alpii Bavarezi
Datorita climei reci, in campiile joase din nord predomina stepa ierboasa presarata cu numeroase lacuri si marginita la nord de mici golfuri. De aici porneste o fasie foarte fertila spre Zona Centrala. In Marea Nordului si Marea Baltica se afla numeroase insule. In Marea Nordului sunt Insulele Frisian de Est, Insulele Frisian de Nord si Insula Helgoland. In Marea Baltica sunt insulele Ruegen, Hiddensee si Fehmarn. Caracteristice tarmului Marii Baltice sunt fiordurile Schleswig-Holstein si lacurile din vestul Pomeraniei, o provincie apartinand fostei Prusii.
Zona Centrala Inalta imparte Germania in cea de nord si cea de sud. Valea Rinului central constituie o artera naturala de comunicatie. Zona Centrala Inalta contine Masivul Rhenish Schist, compus din Hunsrueck, Eifel, Taunus, Westewald, Bergisches Land si Sauerland, Muntii Hessian si Muntii Weser si Leine in vest si centru. Chiar in inima Germaniei se inalta Muntii Harz. Spre est sunt Muntii Rhoen, padurea Bavareza, dealurile Fichtel, padurea Franca, padurea Turingiei si Muntii Mineraleri.
Peisajul Zonei Centrale Inalte in partea de sud-vest, in forma de terasa, imbratiseaza Valea Rinului Superior cu lanturile muntoase Padurea Neagra, Padurea Oden si Spessart, Padurea Palatina cu Haardt, si terasa Svaba-Franca.
Poalele Alpilor cuprind inaltimile Svabe-Bavareze cu dealurile si lacurile mari din sud, peisajul deluros din Bavaria Joasa si Valea Dunarii. Caracteristice acestei regiuni sunt ierburile joase, dealurile rotunjite si lacurile Chiemsee si Stanberger. Dealtfel, apar numeroase sate mici.
Partea germana a Alpilor cuprinsa intre Lacul Constanta si Berchtesgaden este compusa din Alpii Bavarezi, Muntii Allgäu si Alpii Berchtesgaden. In aceasta lume a Alpilor domnesc lacurile pitoresti precum Königsee si diferite statiuni turistice.
Germania este situata in zona vanturilor reci de vest dintre Oceanul Atlantic si climatul continental din est. Schimbarile importante de temperatura sunt foarte rare. Iarna, temperaturile sunt, in medie, de 1,5 grade C in regiunile joase si -6 grade C in munti. Cea mai calduroasa luna a anului este iulie, temperatura ajungand pana la 20 grade C. Exceptii fac doar Rinul Superior, care are un climat extrem de bland, Bavaria Inalta, care fiind la poalele Alpilor beneficiaza de un vant cald numit Foehn din sud si Muntii Harz.
Istoria unei tari zbuciumata de razboaie
Se crede ca istoria Germaniei de azi a inceput in anul 9 dupa Hristos, cand Arminius, un print al unui trib germanic numit Cherusci, a reusit sa infranga 3 legiuni romane. Inainte de acesta nu se mai stie nimic si, ca urmare, e considerat primul erou german. Dupa aceasta, crearea natiunii germane a durat sute de ani. Cuvantul "deutsch" (german/a) a fost folosit pentru prima oara, probabil, in secolul al 8-lea si initial definea limba vorbita in estul regatului francez. Cu timpul, vorbitorii acetstei limbi si-au atribuit o suprafata in care s-au stabilit toate triburile care vorbeau aceasta limba. Astfel, s-a format asa zisa Deutschland, care nu era inca o tara, ci o aglomerare a triburilor germanice. Totusi, granita din vest a ramas stabila, pe cand cea din est varia, deplasandu-se timp de 900 de ani dupa unire intre raurile Elbe si Saale. Expansiunea s-a oprit in secolul al 14-lea.
Tranzitia din Imperiul Caroligian de est in Imperiul German a inceput in anul 911 cand ducele Conrad I a fost ales drept primul rege german. Incetul cu incetul, succesorul sau a reusit sa organizeze triburile unindu-le, incluzand taxe si facand sa fie recunoscut in intregul imperiu. De atunci, regii se puteau incorona drept imparati. Totusi, pentru a fi recunoscuti, imaparatii trebuiau sa fie incoronati de catre Papa la Roma. In 1075, datorita unei dispute intre Henry IV si Papa Grigore al VII-a, au inceput o serie de razboaie civile care nu recunosteau puterea Bisericii. Ca urmare, desi tarziu, Martin Luther contesta puterile Bisericii infiintand Biserica Protestanta, care contrazicea doctrina si modul de lucru al Bisericii de la Roma. Dupa nenumarate conflicte si discutii Biserica in sfarsit a recunoscut celelalte 2 religii protestante, in 1555.
Dupa 4 secole nelipsite de conflicte, razboaie si revolutii, in 1914 urmasul la tronul Austriei este asasinat. In aceasta crima, Germania si imperiul Austro-Ungar au vazut un motiv perfect pentru a declara razboi. Unicul lor scop era expansiunea Imperiului German si cucerirea Frantei. Dupa infrangerea definitiva de la Marne, Germania a avut cel mai mult de suferit iar imperiul Austro-Ungar s-a destramat. Prin Sistemul de Tratate de la Versailles, s-a urmarit plata daunelor de catre Germania, desfiintarea serviciului armat obligatoriu, restrangerea granitelor Germaniei precum si interzicerea producerii de armament. Dar infrangerea militara si economica insemna si o prabusire politica: Germania devine republica, numindu-se acum Republica de la Weimar.
Dupa alti cativa ani, Adolf Hitler reia ideea unui Imperiu German si reuseste sa ajunga conducatorul Republicii pe care o transforma intr-o tara cu un regim extrem de dreapta pe care incearca sa o transforme intr-un al III-lea Reich German. Dupa ce si aceasta incercare esueaza, Germania e impartita in doua: Germania de est devine un stat comunist sub ocupatie sovietica, pe cand cealalta devine o republica parlamentara, Republica Federala Germania. In 1990, dupa ce guvernul comunist se prabuseste, Germania se reuneste. Germania este in prezent impartita in 16 land-uri: Baden-Wurttemberg, Bavaria, Brandenburg, Hesse, Saxonia Joasa, Pomerania Mecklenburg-Vestica, Rhine Westphalia de Nord, Rhineland-Palatinate, Saarland, Saxonia, Saxony-Anhalt, Schleswig-Holstein si Thuringia, fiecare avand propriul sau parlament. Printre acestea se afla si orase-state: Berlin, Bremen si Hamburg.
