Asezarea geografica a Romaniei
Asezarea matematica a romaniei pe glob
a.) Pe latitudine este situata in emisfera Nordica pe paralela de 45o C (este mijlocul exact de la Ecuator la Polul Nord).
Paralela de 46o trece prin mijlocul tarii, paralela de 45o fiind mijlocul jumatatii Sudice. Intre 43,37o cea mai Sudica care trece prin Zimnicea si Horodistea la 48,15o fiind extremitatea Nordica.
b.) Pe longitudine se afla in emisfera Estica pe meridianul de 25o care trece prin centrul tarii.
Intre Beba Veche la 20,15o cae mai Vestica si Sulina la 29,41o fiin extremitatea Estica.
Asezare in Europa
Romania se afla situata in Europa Centrala, spre Sud-Estul Europei la mijlocul distantei dintre Atlantic si Muntii Urali, pana la Atlantic 2700 km Capul Finistrre, pana la Urali 2600 km, pana la marea Mediterana 1000 km Capul Matapan iar pana la oceanul Indian 2800 km Nordkapp. Deci mai aproape de Mediterana decat de Oceanul Indian.
Suprafata tarii este de 238.391 km2 care este o marime mijlocie.
Granite
In Est granita cu Republica Moldova de la Paltinis Prut pana la Varsarea Prutului in Dunare.
In Nord granita cu Ucraina de la Tur pana la Paltinis Prut si tot cu Ucraina granita in Est de Varsarea Prutului pana la varsarea Chiliei in Marea Neagra.
In N-V granita cu Ungaria de la Tur pana la Beba Veche.
In S-V granita cu Yugoslavia de la Beba Veche pana la Pristol.
In Sud granita cu Bulgaria de la Pristol pana la Vama Veche.
Geanita maritima intre Vama Veche si vararea Chiliei, 244 km.
Marea Teritoriala este distanta in larg cu 12 mile marine.
1. Caracteristicile reliefului Romanesc
Relieful este variat - sunt prezente toate formele de relief
Relief proportional - fiecare forma de relief reprezinta 1/3 din suprafata tarii; 28 % muntii, 28 % campii si 44 % dealuri si podisuri.
Relief concentric - formele de relief se inchid unele pe altele ca niste cercuri avand acesasi centru.
Relieful cade in trepte - de la munti care sunt cei mai inalti cade la Subcarpati, dealuri si podisuri si apoi campiile.
Relieful este portivit de inalt - altitudinea medie este de 420 m, media de inaltime a Carpatilor este 840 m. De la 0 m in Platforma Continentala pana la 2544 m Vf. Moldoveanu.
Relieful este simetric - Depresiunea Colinara a Transilvaniei in centru, apoi Muntii Carpati, dealurile si podisurile excarpatice, campiile.
Formarea si evolutia reliefului: relieful s-a format de-a lungul erelor geologice. Miscarile tectonice mai vechi au format podisul Dobrogei, fundamentul Podisului Moldovei si al Campiei Romane. Mai tarziu se formeaza munsii si unitatile din exteriorul sau. Cea mai noua unitate de relief este Delta Dunarii.
Formarea reliefului Romaniei este stras legat de formarea reliefului European. Uscatul European descreste in vechime de la Nord la Sud. In N-NVestul Europei cel mai vechi uscat soclul baltic Acest uscat cuprinde o mare parte din peninsula Scandinava si din Marea Britanie si s-a format in precambian
Foma de cerc a Carpatilor se dotoreaza tectonicii placilor locale respectiv placa Transilvaniei este inconjurata de placa est-europeana, Marii Negre, Moesica, Panonica. Placile sunt sudate si indoite cu exceptia Marii Negre care a ramas activa avansand aceasta placa spre Carpatii Curburii provocand cutremurele Vrancene.
Unitatile majore ale reliefului Romaniei:
- Muntii Carpati formati din trei ramuri: Orientali, Meridionali si Occidentali, ce inconjoara Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
- Podisurile: Moldovei, Dobrogei, Getic, Mehedinti.
- Dealurile: Subcarpatii si Dealurile de Vest.
- Campiile: Romana, de Vest, Delta Dunarii.
- Platforma continentala a Marii Megre.
2. Caracteristicile Carpatilor Romanesti
Carpatii Romaniei fac parte din lantul Carpatilor Europei si la randul lor acestia fac parte dinsistemul Alpino-Carpato-Himalaian. Carpatii Romaniei tin de la granita de Nord la Valea Barcaului ( uni pana la Somes). Carpatii Europei tin de la bazinul Vienei pana la valea Timocului. Acestia leaga muntii Alpi de muntii Balcani.
Sistemul Alpino-Carpato-Himalaian fac legatura intre Atlantic si Pacific. Carpatii Romaniei din tot acest lant reprezinta aproximativ 2/3 - 900 km din cei 1600 km ai Carpatilor Europei care reprezinta cei mai lungi munti din Europa. Carpati Europei - Beskizi: Occidentali, de Mijloc si Carpatii Romanesti. Cel mai inalt masiv din Carpati este masivul Tatra 2655 m ( numele de Carpati vine de la tribul dacic al carpilor).
- Carpatii sun munti tineri ( alpini) de incretire. In Vestul Orientalilor au avut loc reactii vulcanice care au dus la crearea celui mai lung lant vulcanic din Europa.
- Sunt foarte fragmentati ( au multe vai, depresiuni, trecatori, pasuri, masive, culmi deci sunt foarte populati
- Sunt formati din multa feluri de roci ( sedimentare, metamorfice, vulcanice).
- Isi pastreaza bine suprafetele de eroziune ( suprafata mai neteda care s-a format undeva sus in trecut).
- Pe inaltimile mai au fost acoperiti cu ghetari, azi dovad lacurile glaciare care s-au format in gropile formate de ghetari.
- Au inaltimi medii ( 840 m ) Vf. Moldoveanu 2544 m.
- Latimea cea mai mare 140 km in zona Obcinelor si cea mai mica in Fagarasi 50 km.
- Resurse ale subsolului
- Sunt bine impaduriti
- Peisaje frumoase si deci potential turistic mare
- Munti usor de strabatut
- In fuctie de Depresiunea Transilvaniei in Est - Carpatii Orientali
Sud - Carpatii Meridonali
Vest - Carpatii Occidentali
Carpatii Orientali de la granita cu Ucraina pana la Valea Prahovei.
Carpatii Meridionali de la Valea Prahovei pana la Culoaru Timis-Bistra, Cerna.
Carpatii Occidentali de la Valea Dunarii pana la Valea Barcaului.
Carpatii Orientali
Grupa Nordica ( Carpatii Maramuresului si Bucovinei)
Orientali se intind de la granita cu Ucraina pana la Valea Prahovei, intre Transilvania si Podisul Moldovei si Subcarpatii de Curbura.
Muntii tineri de incretire si in Vest muntii vulcanici. Munti de inaltime mijlocie: Vf Pietrosu 2303 m, Vf Piertosu Calimani 2100 m.
- In Vest munti vulcanici deci roci vulcanice ( granite, adezite, bazalte).
- In Nord si centru munti de incretire deci roci metamorfice ( sisturi cristaline).
- In Est si Sud doua fasii cu roci sedimentare ( flis, marne, gresii)
- Orientali sunt foarte fragmentati cu multe depresiuni, vai, trecatori, pasuri.
- Paralelismul muntilor, exceptie in Sud unde directia este diferina.
Cei mai populati, impaduriti, cu cele mai multe rauri ( Olt, Mures, Bistrita, Totrusi, Buzau, Somesul Mare, Prahova, Tisa cu Iza si Viseu, Moldovita, Suceava, Gurghiu).
Grupa Nordica sau Carpati Bucovinei si Maramuresului - tin de la granita cu Ucraina pana la Depresiunea Dornelor, Campulung, Gura Humorului.
Grupa Centrala sau Carpati Moldo-Transilvaneni - tin de la depresiunea Dornelor, Campulung, Gura Humorului pana la Valea Oituz.
Grupa Sudica sau Carpatii Curburii - tin de la Oituz pana la valea Prahovei.
Grupa Nordica - Carpatii Bucovinei si Maramuresului
Diviziuni: 1. Oas, 2. Gutai, 3. Tibles, 4. Maramures, 5. Rodna, 6. Suhad, 7. Bargau, 8. Obcinele Mestecanis, 9. Obcina Feredeu, 10. Obcina Mare.
Au cornuri tocite si deci sunt mai josi, multe resurse naturale ( minereu neferoase, minereuri aur-argintifere).
Muntii Rodnei sunt cei mai inalti cu Vf. Pietrosu 2303 m, Ineu 2279 m, aceste varfuri au avut ghetari dovada astazi lacurile glaciare. Din Rodnei izvorasc: Somesul Mare, Bistra, Viseu.
Depresiuni: Maramuresului - pe Tisa cu Iza si Viseu - Localitatea Sighetul Marmatiei - ocupatii lemnaritul, cresterea animalelor, minerit
Dornelor - pe Bistrita - loc. Vatra Dornei - ocupatii crestera vacilor pt. lapte
Campulung - pe Moldova - loc. Campulung - lemnaritul
Trecatori: Tihuta, Prisloc ( cea mai inalta ), Setref, Mestecanis.
Grupa Centrala - Carpatii Moldo-Transilvaneni
Intre depresiunile Dornelor, Campulung, Gura Humorului si valea Oituzului, depresiunea Brasovului.
In Vest munti vulcanice cu roci vulcanice : Calimani, Gurghiu, Harghita
In centru munti de incretire cu roci metamorfice ( cristaline ): Bistritei, Hasmas, Giurgeu, Persani, Rarau-Giumalau.
In Est munti de incretire cu roci sedimentare ( flis): Stanisoarei, Tarcau, Gosmanul, Ciuc, Nemira, Bodoc, Baraolt, Berzunt.
Muntii acestia sunt mai inalti, mai putin tociti, isi pastreaza conurile si craterele, sunt bine impaduriti ( conifere ), multe izvoare minerale ( borvizuri ).
Munti de incretire ( Carpatii Moldovei ) Giumalau, Rarau - Pietrele Dornei, in dreapta Bistritei: muntii Bistritei, muntii Ceahlau 1907 m. Muntii Ceahlau au o mare asemanare cu muntii Bucegi.
Depresiuni: - depresiunea Giurgeului - pe Mures - oras Gheorghieni - cresterea animalelor.
- depresiunea Ciucului - pe Olt - Miercuea-Ciuc - cereale, plante de nutret.
- depresiunea Comanesti - pe Trotusi - Comanesti - carbune, sare ( subsol ). Alte depresiuni : Bilbor, Borsec, Varsag pe Tarnava Mare, Baraolt, Casin, Ghimes.
