Europa caracterizare generala, Vegetatia, fauna si solurile Europei, Apele Europei




Emanuel Puscalau

clasa a VI- a A

BACAU





Europa

- suprafata si intindere -



Europa este un continent de sine-statator, fapt dovedit de numeroase argumente

fizico-geografice, istorice si umane care il individualizeaza fata de celelalte continente.


Suprafata: 10,4 milioane km (ocupand penultimul loc la suprafata dintre          

continentele globului)


Populatia: 732 milioane de locuitori


Densitate: 71 locuitori/ km


Numar de state



Asezare : - Nord - Capul Nord (71° lat N)

geografica - Sud - Capul Marroqui (36° lat N)

- Vest - Capul Roca (9°34` long V)

- Est - Muntii Ural (67° long E)



In emisfera nordica, cele mai importante paralele care strabat Europa sunt:

- 45° lat N

- Cercul Polar de N (60° 30 ` lat N)



Limitele - limita cu Asia se desfasora incepand de la nord de Oceanul Arctic spre sud,

Europei de- a lungul Muntilor Ural, pe fluviul Ural, Marea Caspica, nordul Muntilor Caucaz, Marea Neagra, Stamtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele, Marea Egee si Marea Mediterana


- in sudul Europei se afla Marea Mediterana, care o desparte de continentul

Africa


- Marea Mediterana comunica cu Oceanul Atlantic prin Stramtoarea Gibraltar


- in vestul Europei se afla Oceanul Atalntic, iar in nord Oceanul Arctic





Relieful si tarmurile Europei


Tarmurile


- de N: - Oceanul Arctic (Marea Barents, Marea Alba)

- Peninsula Kola, Insula Svalbord, Franz Josep, Novaia Zemlea

- se caracterizeaza prin tarm jos, golfuri si estuare


- de V: - Oceanul Atlantic (Marea Norvegiei, Marea Nordului, Marea                    

Baltica, Marea Manecii, Golful Biscaya);

- Pen. Scandinavica, Pen. Iutlanda, Pen. Bretagne)

- se caracterizeaza prin tarm inalt, cu fiorduri si estuare


- de S: - Marea Mediterana

- Stramtoarea Gibraltar

- Peninsula Iberica, Peninsula Italica, Peninsula Balcanica

- Insulele Baleare, Sardina, Corsica, Sicilia, Creta, Capri

- se caracterizeaza prin tarm jos cu multe golfuri si tarm inalt, mai ales la Marea

Adriatica, cu canaluri



Relieful:


- este foarte variat


- predomina formele de relief joase


- Muntii: a) foarte vechi: Scotiei, Scandinavici

b) vechi: Masivul Central Francez, Vosgi, Padurea

Neagra, Padurea Turingiei, Metaliferi, Macin

c) noi: - sistemul muntos alpino-carpato-himalayan

- Pirinei, Alpi (Monte Blanc=4807m), Apenini,

Dinarici, Pindulei, Balcani;

- vulcanii: Vezuviu, Etno, Hekla.


- Podisurile: - vechi: Messeta, Sisto Renan, Ardeni, Cehiei,

Volanic, Podoluci, Valdai, Rusiei Centrale,Volgai,

Dobrogei N;

- noi: Elvetiei, Transilvaniei.


- Campii: - fluviale

- mai mari


Clima Europei


Principalii factori care determina clima Europei sunt:

pozitia geografica a continentului

circulatia generala a atmosferei la latitudini medii

influenta aerului cald al Atlanticului de N in N-V continentului

larga deschidere spre Oceanul Atlantic

prezenta a numeroase marii interioare

activiatile antropice


Combinarea acestor factori climatici conduce la diferentierea urmatoarelor tipuri climatici: polar, subpolar, temperat-oceanic, temperat-continental, mediteranean, semiarid si montan.


Climatul polar: - in extremitatea nordica a Europei - tarmuri si peninsule in Oceanul Arctic

si subpolar - climat subpolar mai bland, mai cald si mai umed

- veri scurte, racoroase, cetoase; temperaturi maxime de 10°-15° C

- ierni dureaza 6- 7 luni; temperaturi negative

- precipitatii - zapada

- vanturi - polare dinspre N-E

Climatul tem- : - tarmul atlatic al Europei, litoralurilor vest-europene

perat-oceanic - temperaturi pozitive tot anul

- precipitaii - abundente (800-300mm anul)

- ceturile - vara

- furtunile - iarna

Climatul tempe- : - centrul si vestul Europei

rat-continental - mari difernte de temperatura intre V si E

- ierni - lungi si geroase; veri - scurte si calduroase

- precipitatii - mai reduse in E; vanturi arctice si siberiene - foarte reci

Climatul me- : - pe tarmurile Marii Negre, in campiile din sudul continental, pe versantii diteranean muntilor orientati spre mare

- temperaturi medii ridicate (+8° C)

- veri - foarte calduroase

- precipitatiile variaza; vanturi - foarte violente (mistralul in Franta, bora in

Dalmatia)

- vara, in S Italiei si Spaniei - vant fierbinte, sirocco, dinspre N Africii

Climatul: - litoralul N-V Marii Caspice

semiarid - diferente foarte mari de temperatura intre vara si iarna

- precipitatii foarte reduse

Climatul: - muntii inalti ai Europei (Pirinei, Alpi, Carpati, Scandinavici, Caucaz)

montan - temperaturi din ce in ce mai scazute

- precipitatii abundente - zapada

- ghetari permanenti - zone montane in N Europei si de la 3000 m altitudine, din

restul continentului

Apele Europei




I Apele: - in Europa sunt putine ape care au lungimi mari si bazine hidrografice mari

curgatoare (Volga si Dunarea)

- debitul apelor curgatoare este influentat de relief si clima

- apele curgatoare din Europa au directii de curgere diferite datorita reliefului




Clasificarea apelor: - in Marea Caspica se varsa fluviile Ural si Volga

curgatoare dupa - in Marea Neagra se varsa: Donul, Nipru, Dunare

bazinul in care - in Marea Mediterana se varsa: Marita, Struma, Vardar, Padul Adigele,

se varsa Arna, Tibrul, Ronul, Ebro

- in Oc. Atlantic se varsa: Guadalquivir, Guadiana, Tajo, Duero,

Garonne, Dardogne, Loine, Sena, Maas, Rin, Weser, Elba, Oder,

Vistula

- in Oc. Arctic se varsa: Dvina de nord, Peciora




II    Lacurile - Clasificare lacurilor dupa modul de formare:

lacuri tectonice: Balaton, Prespa, Ohrid

lacuri glaciare: a) prin actiunea ghetarilor de calota - 60.000 lacuri in

Finlanda: Ladoga, Onega, Mazuriene, Pomeraniene

b) prin actiunea ghetarilor montani: Como, Maggire,

Gordo, Geneva, Boden

lacuri vulcanice: Sfanta Ana




III Importanta: - pentru obtinere de energie

apelor - irigatii

- pescuit in apa dulce

- pentru alimentare cu apa potabila si industriala

- pentru vindecaea anumitor boli

- sporturi nautice

- agrement

- turism



Vegetatia, fauna si solurile Europei



Tundra: - formatiuni de vegetatie joasa adaptata climatului polar si subpolar

- licheni, muschi, arbusti pitici

- vulpea, iepurele, ursul polar, foca

- solurile de tundra: - sunt inghetate o lunga perioada din an

- se dezgheata la suprafata vara


Padurile de: - arbori (molid, brad, pin) - taiga

conifere - climat rece

- ursul brun, rasul, cerbul, elanul, veverita, zibelina, hermelina, castorul s.a.

- solurile: - podzolice - sarace in humus

- alpine brune acide - spodosoluri


Padurile de: - raspandite in climatul temperat-continental si cel oceanic din centru si

foioase respectiv vestul Europei

- arbori cu frunze cazatoare (fagul, stejarul s.a.)

- cerbi, lupi, vulpi, pisici salbatice, ciocanitoarea, cinteza s.a.

- soluri: - brune

- brune acide de padure - cambisoluri

- argiloiluviale - argiluvisoluri


Stepa: - Campia Europei de E; Campia Panonica; N Marii Negre si Marii Caspice

- alcatruire: ierburi (graminee); iepure, harcigul, popandaul, prepelita, dropia

- conditii climatice uscate, cu veri calduroase si ierni aspre; soluri fertile

- sunt reprezentate prin cernoziomuri, cernoziomuri levigate, soluri balane


Vegetatie: - S Europei

mediteraneana - paduri de pini maritimi, stejari-de-pluta, cedri, castani, maslini

- soluri: - castaniu roscate,

- terra rossa

- broaste testoase, scorpioni, vipere, soparle, sacali etc


Regiunile: - vegetatie etajata

muntoase - paduri de stejari - de la poalele muntilor (500- 700m)

- paduri de fag - cca 1200 m

- paduri de conifere - 1800- 2000m

- arbusti pitici si pajisti - pe marile inaltimi