Avind o fatada maritima extrem de restrinsa, la Golful Mexic, regiunea cuprinde versantul sudic al Muntilor Appalachi, Podisul Cumberland si o portiune din Cimpia Mississippi. Vaile adinci ale riurilor Alabama si Tennessee canstituie atit culoare de circulatie, cit si surse de energie electrica.
In teritoriul regiunii sint situate zacamintele de minereu de fier si carbuni din sudul Muntilor Appalachi (statul Alabama). Prin amenajarea complexa a riului Tennessee, productia de energie electrica asigura intregul consum local, o alta parte fiind trimisa si spre alte regiuni. In preajma hidrocentralelor au fost amplasate uzine chimice, de metale neferoase sau atomice, fapt care a determinat conturarea unei regiuni industriale, cu centre importante, la nivel national, ca Knoxville, Chattanooga, Nashville etc.
Industria regiunii este specializata in metalurgia feroasa, neferoasa, constructii de masini (utilaj minier si textil, masini agricole, electrotehnica), chimica, a bumbacului, prelucrarea lemnului, alimentara. Agricultura este caracterizata prin marile plantatii de bumbac (Alabama, Mississippi), de tutun, soia, plante furajere (Tennessee, Kentucky). Cresterea animalelor este bine reprezentata, mai cu seama in partea nordica a regiunii (cornute mari pentru lapte).
Louisville (888 000 locuitori cu suburbiile) este un important nod de comunicatii situat pe Ohio, in nordul statului Kentucky, fondat in anul 1790 si numit astfel in cinstea regelui Ludovic al XVIlea. Prin dezvoltarea sa industriala (tractoare, automobile, electrotehnica, chimica, prelucrarea lemnului, textila, alimentara) si procentul ridicat al populatiei active ocupate in comert si finante, orasul se deosebeste mult de celelalte centre ale regiunii, apropiindu-se de specificul economic si urban al oraselor din nordul tarii.
Memphis (848 000 locuitori cu suburbiile) este unul dintre marile centre comerciale situate pe fluviul Mississippi. Dezvoltat ca port pentru expedierea bumbacului si a lemnului, orasul si-a creat, treptat, o industrie bine reprezentata (textila, egrenarea bumbacului, masini pentru textile, mijloace de transport, mobila, hirtie, alimentara). Activitatea portuara (6,5 milioane tone anual) si convergenta cailor ferate si a soselelor, au usurat dezvoltarea comertului, Memphis fiind cea mai mare piata a bumbacului din S.U.A. si o importanta piata a lemnului, pieilor si a altor produse agricole. Prin aeroportul orasului trec anual 4,6 milioane pasageri
Birmingham (779 000 locuitori) este cel mai mare centru al industriei metalurgiei feroase din sudul tarii. Punerea in valoare a resurselor locale de carbuni si de minereu de fier a dus la aparitia acestui oras spre sfirsitul secolului al XIX-lea: Alaturi de uzinele siderurgice, astazi functioneaza aici importante uzine producatoare de utilaj minier, masini-unelte, utilaje pentru industria alimentara etc. Functia industriala a generat si o importanta activitate de transport (mare nod feroviar si port fluvial), precum si dezvoltarea comertului.
Intre alte orase ale regiunii amintim pe cele din valea Tennessee : Chattanooga (381000 locuitori), Knoxville (421000 locuitori) si Nashville (716 000 locuitori), toate puternice centre industriale a caror activitate a fost mult impulsionata de construirea sistemului energetic T.V.A.
Cuprinsa intre valea fluviului Mississipi la est si Muntii Stincosi la vest, Podisul Ozark la nord si tarmul Golfului Mexic la sud, regiunea ocupa 13% din suprafata S.U.A si detine peste 9% din populatie.
Conditiile naturale sint destul de variate. Astfel, in extremitatea de sud - sud-est, in lungul tarmului Golfului Mexic, se intinde o cimpie litorala joasa, lagunara, cu domuri de sare. O unitate aparte o formeaza delta fluviului Mississippi, cuprinsa in limitele statului Louisiana. Cfmpia fluviului Mississippi, destul de joasa si mlastinoasa, a fost in buna masura asanata, devenind o importanta zona agricola.
In restul teritoriului se intinde Podisul Preriilor, care, spre vest, devine accidentat, altitudinile oscilind intre 1000 si 1 500 m.
Depresiunile adinci ale vailor Arkansas, Pecos si Red River sint renumite prin importantele zacaminte de petrol si gaze naturale. Regiunea este o mare producatoare de petrol, revenindu-i peste 1/3 din cantitatea de petrol extrasa din S.U.A. Industria de prelucrare si chimizare a petrolului este bine dezvoltata in special in centrele de la tarmul Golfului Mexic.
Pe baza importului de bauxita s-a dezvoltat aici productia de alumina si aluminiu. In ultimul timp s-au construit si intreprinderi ale industriei constructiilor de masini (santiere navale, utilaje petroliere, electrotehnica). Traditionale sint industria lemnului, cea textila, de pielarie si alimentara.
Petrolul si gazele naturale au transformat profund, in ultimele decenii, economia regiunii, care tinde sa depaseasca nivelul general al statelor sudice prin : volumul productiei industriale, venitul anual pe locuitor, concentrarea capitalului, extinderea functiilor comerciale si financiare, concentrarea acestor functiuni in citeva orase mari care joaca rolul de centre polarizatoare etc.
Principalele orase sint : Houston, Dallas si New Orleans.
Houston, situat in sudul statului Texas, pe riul San Jacinto, in apropiere de Golful Galveston si de tarmul Golfului Mexic, de care este legat printr-un canal maritim cu o adincime de 11 m, a fost intemeiat in anul 1836. Impreuna cu o serie de suburbii si orase-satelit (Pasadena, Baytown, Texas City etc.) formeaza o conurbatie de 2,1 milioane locuitori, cea mai mare din sudul S.U.A.
Orasul isi datoreaza dezvoltarea marelui "boom' petrolier din perioada 19201940, devenind apoi cel mai important centru de prelucrare a petrolului din S.U.A. Capacitatea rafinariilor sale atinge 79,8 milioane tone, cele mai multe dintre ele fiind amplasate in lungul canalului maritim sau in portul Texas City, unde s-au dezvoltat si mari complexe petrochimice. Prin folosirea unor resurse variate (petrol, gaze naturale, sare etc.), industria chimica a devenit ramura principala a industriei din acest mare oras. Bine reprezentate sint si industria constructiilor de masini, a aluminiului, alimentara (zahar, ulei), textila, a materialelor de constructie. Functia de transport este strins legata de cea industriala. Portul, cu un trafic de aproape 77 milioane tone anual (fara Texas City), este cel mai activ de pe litoralul american al Golfului Mexic. La Houston se intilnesc numeroase cai ferate, sosele, conducte, linii aeriene (Intercontinental Airport are un trafic anual de 5,9 milioane pasageri). In functie de dezvoltarea sa industriala, Houston a devenit si un puternic centru financiar si comercial al sudului tarii, avind si o bogata activitate culturala: opt colegii superioare si universitati, teatre (Municipal Hall, Coliseum), renumita sala a Astrodomului. La Houston se afla si centrul de cercetari spatiale, de unde au fost conduse expeditiile navelor "Appolo' spre si pe Luna.
New Orleans este cel mai caracteristic oras al sudului, mare port si centru industrial, care a jucat un rol activ in legaturile comerciale ale regiunilor agricole din aceasta parte a tarii. Orasul este-situat pe ambele maluri ale fluviului Mississippi, la inceputul marei sale delte si la 145 km de varsarea acestuia in Golful Mexic. Prin asezarea sa intr-o zona mlastinoasa, intre Mississippi si Lacul Pontchartrain, a fost amenintat intotdeauna de inundatii si de malarie, calamitati care , nu i-au ocolit defel.
Industria este legata atit de valorificarea materiilor prime locale (petrol, gaze, trestie de zahar, orez, lemn etc.), cit si a celor importate (metale neferoase, cafea, banane, zahar semirafinat etc.). Orasul a devenit un mare centru de prelucrare si chimizare a petrolului (in suburbiile Norco si Chalmette) ; bine reprezentate sint si industriile: aluminiului (Chalmette), materialelor de constructie, ingrasamintelor chimice, de constructii navale, textila, cherestea, mobila, hirtie, zahar, conserve de fructe etc.
