Regiunea East North Center (Central-nord-estica) Situata in sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron si Erie, motiv pentru care mai este denumita si regiunea Marilor Lacuri, ocupa 9% din suprafata tarii, iar in cuprinsul ei traieste circa 25% din populatia S.U.A. In acelasi timp concentreaza peste 40% din valoarea productiei industriale a tarii si aproximativ 25% din cea agricola. Cadrul natural al regiunii este format dintr-un relief nu prea inalt, brazdat de ape, in care glaciatiunea a incrustat adincile cuvete ale Marilor Lacuri nordamericane. Spre sud altitudinea scade, trecindu-se la un relief de cimpie. Existenta Marilor Lacuri si a riurilor Ohio si Mississippi, intre care se intinde regiunea, ofera conditii naturale deosebit de favorabile dezvoltarii transporturilor. Formarea curentilor de transport al minereului de fier din Minnesota si al carbunelui din Pennsylvania pe Marile Lacuri si pe Ohio a stat la baza aparitiei unor puternice centre industriale, mai ales in porturile situate la tarmul lacurilor. Regiunea detine insa si resurse proprii de subsol: carbuni (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio, Michigan), minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care sint in prezent intens valorificate. In legatura cu reteaua foarte intensa a cailor de comunicatie au aparut numeroase centre care produc mijloace de transport, indeosebi automobile, ramura care si-a gasit cea mai avantajoasa dezvoltare in statul Michigan. Bogatele resurse agricole au favorizat o puternica concentrare a industriei alimentare, a ingrasamintelor chimice si masinilor agricole. Porturile de la Marile Lacuri au un trafic deosebit de intens. In afara marilor porturi Chicago, Toledo, Detroit, Cleveland se intilnesc si alte numeroase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone), Sandusky (circa 6 milioane tone), Lorain (circa 7 milioane tone), ConneautOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee (circa 3,5 milioane tone), Calcite-Michigan (peste 13 milioane tone), Port Inland-Michigan (peste 9 milioane tone), Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc. Metropola economica a regiunii este orasul Chicago, situat pe tarmul sudic al Lacului Michigan si traversat de riurile Chicago si Calumet, fiind al doilea oras al S.U.A. dupa numarul de locuitori. Impreuna cu numeroasele sale suburbii si orase satelit (Evanston, Skokie, Calumet, Chicago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor Illinois si Indiana, formeaza o conurbatie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A. 26979zxb18cmu7v In cadrul economiei S.U.A. este primul port interior si centru feroviar si al doilea oras, dupa volumul productiei industriale, importanta financiara si comerciala. Orasul Chicago este situat la capatul sudic al marelui sistem de navigatie interioara reprezentat de cele cinci lacuri nord-americane si de fluviul St. Lawrence. Dezvoltarea sa este legata de secolul al XIX-lea (in anul 1804 a fost intemeiata prima asezare, iar din 1837 a devenit oras), cind se construiesc caile ferate si canalul navigabil dintre Lacul Michigan si riul Illinois, care fac ca orasul sa devina un mare nod de circulatie. Aceasta a favorizat amplasarea unor industrii de prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), iar la inceputul secolului al XX-lea, a industriei metalurgiei feroase si a constructiilor de masini. In concordanta cu extinderea functiilor sale, orasul s-a marit, intinzindu-se spre nord si sud-est, in lungul Lacului Michigan. Datorita importantei si influentei lui economice, orasul Chicago trece astazi drept capitala neoficiala a partii interioare a tarii. Chicago este Si un centru de convergenta a numeroase conducte magistrale de petrol si de gaze naturale prin care se transporta insemnate cantitati de xm979z6218cmmu hidrocarburi din centrul si sudul tarii. Activitatea industriala, puternic impulsionata de marea intretaiere de cai de comunicatii, are un caracter complex. In regiunea industriala Chicago sint concentrate peste 15 mii intreprinderi, cu peste 1,2 milioane de salariati. Ramurile industriei grele sint preponderente: metalurgia feroasa (cu marile uzine de la Gary-7,5 milioane tone otel anual si Calumet-6,5 milioane tone otel anual), constructii de material feroviar, automobile, electrotehnica, masini agricole (McCormick; una din marile uzine de tractoare ale S.U.A.); utilaj electronic si de telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu marile rafinarii Whiting, East Chicago, Gary, Calumet. In total, capacitatea rafinariilor din zona orasului Chicago este de SS,4 milioane tone. In preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe petrochimice. Intre alte ramuri se remarca si industria carnii (marile abatoare . din sudul orasului), a prelucrarii lemnului, moraritului, confectiilor, incaltamintei, tipariturilor. Cea mai mare parte a industriei este concentrata in partea de sud si sud-est a orasului. Chicago este totodata si un mare centru financiar si comercial, dupa activul sau grupul financiar din Chicago fiind al patrulea din S.U.A. Aici isi au sediul marile banci: „Continental Illinois National Bank and Trust", „First National Bank of Chicago" etc. si importante firme industriale: „Pullman", „McCormick", Swift" „Admiral", „Sunbean", „Armour", „Zenith", „International Harvester" s.a. Activitatea comerciala este reprezentata prin 75 mari antreprize Si peste 55 000 de magazine. Detroit, al doilea mare oras al regiunii, este situat pe riul Detroit si la tarmul Lacului St. Clair, prin care trec caile navigabile dintre lacurile Huron si Erie. Pozitia sa geografica favorabila a inlesnit o rapida dezvoltare a cailor de comunicatie si comertului. In secolul nostru, odata cu construirea, dupa anul 1909, la Dearborn, a primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult, devenind un mare centru urban si industrial al S.U.A. Populatia sa atinge aproape milioane locuitori, iar impreuna cu o serie de orasesatelit: Dearborn, Hamtramck, Warren, River Rouge, Ecorse, Melvindale, Ferndale, Roseville etc. formeaza o conurbatie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A. Functia principala a orasului este cea industriala, fapt evidentiat de numarul ridicat al unitatilor cu acest profil; de numarul mare de muncitori ocupati in acest sector, neatins de nici unul dintre marile orase americane, reprezentind jumatate din populatia activa. Marele potential industrial a atras multi imigranti (aproape 3/5 din populatie) si populatie de culoare (circa 1/ 10). Pentru industria orasului rolul hotaritor 1-a avut construirea uzinelor de automobile. Astazi, Detroit este „capitala automobilului american", cel mai mare centru al productiei de automobile din intreaga lume. In oras, dar mai ales in suburbiile sale, functioneaza uzine ale celor trei mari firme din industria constructiilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor si Chrysler. Cea mai mare este uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care executa toate procesele de productie, inclusiv producerea accesoriilor, intr-un complex de fabrici cu circa 80 000 de salariati. De remarcat specializarea in toate ramurile care au contingenta cu automobilul: cauciuc sintetic, anvelope. sticlarie, metalurgie feroasa, textila, aluminiu, prelucrarea petrolului etc. Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au dezvoltat si alte ramuri: constructia de tractoare, avioane, motoare electrice, productia de razboi. Mai putin insemnate sint industria lemnului si industria alimentara. Dupa volumul global al industriei, orasul ocupa locul al patrulea in S.U.A. (dupa New York, Chicago, Los Angeles). In statul Ohio se afla orasul Cleveland, situat pe tarmul sudic al Lacului Erie. Fondat in anul 1796 si declarat oras in 1836, Cleveland este un mare centru industrial si financiar al S.U.A., cu o populatie de 2,05 milioane locuitori (fmpreuna cu suburbiile). In trecut a fost centrul productiei petroliere si sediul marii companii Standard Oil, creata de Rockefeller. Desi azi rezervele de petrol locale au fost secatuite, industria de prelucrare mai are Inca o importanta destul de mare. Dezvoltarea deosebita a orasului s-a datorat constructiei canalului care il leaga de riul Ohio, orasul devenind un mare nod de comunicatii navale, terestre si aeriene (Hopkins Airport are un trafic anual de 5,8 milioane pasageri). Functia industriala este reprezentata prin mari uzine siderurgice, de masiniunelte (locul al doilea in S.U.A.), electrotehnice, automobile, santiere navale, prelucrarea petrolului si petrochimia, textila , si confectii, hirtie etc. Din punct de vedere economic, Cleveland este debuseul marelui bazin carbonifer din nordul Muntilor Appalachi. Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe riul Ohio, fondat in 1788 si declarat oras in 1819, fiind specializat in productia de masini-unelte, mecanica de precizie, siderurgie, electrotehnica, avioane, alimentara, chimica, instrumente muzicale ; este nod feroviar, port fluvial activ (circa 7,5 milioane tone) si are un aeroport cu un trafic anual de 2,7 milioane pasageri. Alaturi de activitatea economica, in oras se desfasoara o intensa viata culturala (are doua universitati cu circa 50 000 studenti, Conservator, Academie de arte, muzee). Columbus (1 058 000 locuitori, cu suburbiile), situat in partea centrala a statului Ohio, este capitala acestuia si important centru cultural (Ohio State University cu 46 000 studenti) si comercial, functii ce au dus la cresterea rapida a populatiei. Dintre cele mai mari centre urbane ale statului Ohio (care se numara printre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, in cadrul S.U.A.) amintim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo (781 000 locuitori), Youngstown (544 000 locuitori) si Akron (682 000 locuitori), toate puternice centre industriale si comerciale. In statul Indiana se distinge orasul Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu suburbiile), capitala statului, mare nod feroviar, rutier si aerian (2,6 milioane pasageri anual) si important centru al industriei alimentare, de masini agricole si mijloace de transport. Populatia orasului a crescut foarte mult in ultimul timp_ Orasul poseda un circuit de curse de automobilism, pe care se desfasoara anual Marele premiu de automobilism al S.U.A_ (pe 500 mile) celebru in lumea intreaga. In statul Wisconsin se afla orasul Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fmpreuna cu suburbiile), mare centru industrial pe tarmul Lacului Michigan, situat intr-o zona de puternica concentrare a industriei siderurgice, a constructiilor de masini (nave, produse electrotehnice, masini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de incaltaminte, produse lactate, tricotaje si mai ales ca mare centru mondial al productiei de bere. Orasul a fost fondat de colonistii germani dupa anul 1830 si are un aspect pitoresc, cu numeroase parcuri si gradini. Este un port activ la Lacul Michigan, iar aeroportul sau inregistreaza un trafic anual de 2,1 milioane pasageri.
