RECICLAREA MASELOR PLASTICE SI A PRAFULUI REZIDUAL
Desi se impune necesitatea reciclarii maselor plastice si a cauciucurilor, procentul este foarte redus. In consecinta, 70% din masa prafului rezidual este alcatuita din fibre si plastic.
Reciclarea materialelor plastice este dificil de realizat, mai ales ca in aceasta categorie se includ fibrele de plastic, covorasele de masina si materialele cauciucate. Fibrele de plastic nu au putut fi reciclate nici pana astazi, iar covorasele sunt alcatuite din materiale compozite. Desi exista o metoda de a fabrica covorase din materie reciclata, inca nu s-a descoperit procedeul invers, adica cum sa se recicleze covorasele.
Praful rezidual reprezinta 25% dintr-o masina scoasa din uz si este materialul cel mai greu de reciclat. Totusi, este greu de crezut ca japonezii isi vor putea atinge rata de reciclare propusa fara a rezolva mai intai problema reciclarii prafului rezidual. Pentru confruntarea cu acest impediment, japonezii au elaborat 2 strategii. Prima consta in sortarea componentelor si reciclarea acestora pe categoriile din care fac parte, iar a doua propune privirea acestui praf ca o sursa de energie termica. Prima strategie a fost pusa in practica de Toyota, iar a doua de Nissan.
Sortarea prafului -corespunzatoare primei strategii- se realizeaza cu ajutorul fortei magnetice care separa fierul. Dupa aceea, se separa neferoasele, iar amestecul ramas este triat cu ajutorul unui jet de aer in spuma poliuretanica, fibre si mase plastice.
Practicand aceasta metoda, Toyota a reusit sa recicleze 80% din spuma poliuretanica si 20% din fibre. Aceste materiale au fost folosite la fabricarea unor filtre de sunet reciclate, care au fost atasate modelelor de masini Corona, scoasa pe piata in 1996, Carina si Cardina. Aceste filtre s-au dovedit de mai buna calitate chiar decat cele traditionale.
Costurile estimate pentru reciclarea materiala sunt intre 30000-40000 yeni pe tona de material, in timp ce pentru cea la temperatura acestea sunt intre 10000-15000.
Nissan dispune de un furnal in care prelucreaza praful rezidual cu o capacitate zilnica de 4,6 tone, masurata la nivelul lunii iulie 1997. Acest furnal foloseste 90% praf si 10% combustibil iar temperatura urca peste 900 grade Celsius. In acest mod materialul este redus la a 30 a parte din masa initiala.
In ceea ce priveste sticla, aceasta reprezinta 40 de kilograme din greutatea totala a masinii iar procentul de reciclare a acesteia este aproape nul. O parte din parbrize sunt vandute ca produse folosite, iar restul sticlei e ingropata ca praf rezidual. Pana acum nu s-au produs proteste in ceea ce priveste ingroparea acesteia deoarece inca nu exista un proces tehnologic de reciclare si in plus sticla nu e toxica.
