Europa Nordica cuprinde o arie imensa a continentului, ce contacteaza cu oceanele Arctic si Atlantic, si include o serie de state caracterizate prin multe trasaturi comune:
pozitia geografica, istoria, limba si cultura popoarelor.
In componenta Europei Nordice intra urmatoarele state: Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Estonia, Letonia si Lituania.
Popoarele scandinave reprezinta urmasii triburilor germanice ce s-au deplasat din regiunile sudice ale Europei.
Suedia si Finlanda ocupa o pozitie deosebita in Europa Nordica, pe ambele parti ale Marii Baltice, despartite fiind de Golful Botnic si de un hotar terestru ce trece preponderent prin vaile riurilor Torne si Muonio. Deci, ambele state au o deschidere larga la mare, apartinandu-le si multe insule din Marea Baltica. Suedia mai are hotare terestre cu Norvegia, iar Finlanda - cu Norvegia si Rusia.
Aceste doua state sunt presarate de o puzderie de lacuri, in deosebi in Finlanda, legate prin raurile scurte, pe care se practica transportul bustenilor. Ra
Raurile Suediei, care au directia de scurgere NV-SE, au un potential hidroenergetic foarte mare Majoritatea absoluta a lacurilor au chiuvete modelate de ghetari, deci sunt glaciare. Multe lacuri din Suedia sunt cantonate in depresiunile fracturilor tectonice, deci sunt si de origine tectonica. Cele mai mari lacuri din Suedia sunt Vanern, Vattern si Malaren asezate in sudul tarii. In Finlanda, cele mai mari lacuri sunt: Saimaa si Paijanne din sud, ce au configuratia tarmurilor foarte ciudata, si lacul Inari din nord-estul Laponiei.
Desi in bazinul Marii Baltice sunt asezate multe state europene, in limbajul geografic si politic contemporan notiunea de "Tari Baltice" cuprinde trei state: Estonia, Letonia si Lituania. Aceste state, toate cu iesire la Marea Baltica, au si frontiere cu Federatia Rusa.
Tarilor
Baltice le apartine un numar foarte mare de
insule si insulite
din Marea Baltica. Cele mai mari sunt Saaremaa si Huumaa, ce apartin
statului
Reteaua hidrografica in toate statele este densa, numarandu-se peste 12 mii de cursuri de apa si peste 7400 lacuri. In Estonia principalul riu este Narva, care dreneaza si cel mai mare lac din statele baltice, lacul Peipsi de la granita cu Rusia (in Rusia acest lac este numit Ciud). Arterele fluviale principale ale Letoniei sunt Daugava, ce-si duce apele in golful Riga, si Gauja. Teritoriul Lituaniei este drenat de raul Nemunas (Neman), artera principala, de Neris si Venta.
Majoritatea lacurilor au chiuvete glaciare, sunt de dimensiuni mici ,si putin adanci.
