HAZARDELE NATURALE SI ANTROPICE
Hazardele = sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructiva, care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului
Fenomenele pot fi naturale ( se produc independent de activitatea oamenilor) si antropice (datorita activitatilor necorespunzatoare de utilizare a spatiului geografic)
A. HAZARDELE NATURALE
I. Hazardele naturale endogene
Seismele
Sunt miscari bruste ale placilor tectonice determinate de eliberarea brusca a unor tensiuni acumulate sub forma de forte elastice.
In Romania se produc anual ≈ 500 de cutremure , majoritatea de mica intensitate, afectand ≈50% din suprafata tarii.
Principala arie seismica este regiunea seismica Vrancea din sectorul Carpatilor de Curbura, unde seismele se produc datorita contactului dintre microplacile Marii Negre si Dobrogei; Transilvana; Moldava; Moesica.
Sunt seisme intermediare cu hipocentrul situat la adancimi de 70-160 km, avand magnitudini mici si medii dar uneori si magnitudini mari: 7,8 pe scara Richter 26.11.1802, 7,4 pe scara Richter in 10. 11. 1940, 7.2 pe scara Richter 04.03.1977 ( 1570 morti, 11 500 raniti, 28 de cladiri prabusite, cele mai afectate localitati Bucuresti si Zimnicea Tpagube >2 miliarde dolari).
Alte arii seismice: Fagarasana, Banateana(Danubiana) - 1991, Pontica, Transilvana, de NV, unde se produc seisme cu magnitudine mica (< 5 pe scara Richter), fiind seisme superficiale cu hipocentrul la adancimi de 5-30 km.
Determina alte procese: alunecari de tern, prabusiri, rupturi si denivelari ale scoartei terestre, modificarea cursurilor unor rauri, modificarea panzei freatice
Vulcanismul
Se afla in tara noastra in stadiul mofetic (emanatii de gaze), in lungul lantului vulcanic din Carpatii Orientali, determinand la mineralizarea izvoarelor.
II. Hazardele naturale exogene
a. Hazardele geomorfologice
Cuprind:
Prabusirile, surparile si caderile de pietre
Sunt deplasari de masa de roca pe versantii abrupti mai ales in zonele montane. Afecteaza caile de comunicatie si asezarile omenesti.
Masuri de protectie: detonari controlate, utilizarea unor plase de sarma, construirea de tunele sau copertine, evacuarea locuitorilor din zonele afectate.
Alunecarile de teren
Sunt deplasari de masa de roca in zonele argiloase sau marnoase , cu exces de apa si pante > . Sunt frecvente in zonele de deal si podis: Subcarpatii ( mai ale zona de la curbura), Pod. Moldovei ( mai ales partea nordica), Pod. Getic, Depresiunea colinara a Transilvaniei ( numite glimee).
Provoaca dezastre mari: degradari ale terenurilor, distrugeri de constructii, cai de comunicatie, diguri.
Cauzele sunt numeroase: defrisarile, suprapasunatul, aratul perpendicular pe curbele de nivel, ploile torentiale sau de lunga durata asociate cu topirea rapida a zapezilor.
In functie de grosimea stratului afectat de alunecare se impart: superficiale (1-3m), intermediare (3-8m), complexe (>8m).
Masuri de prevenire si combatere: - evitarea suprapasunarii, aratul in lungul curbelor de nivel, efectuarea unor lucrari de terasare, reimpaduriri, executarea unor canale de drenaj
Curgerile de noroi si grohotisuri
Se formeaza in zonele cu substrat argilos in urma imbibarii depozitelor de alterare cu apa in urma precipitatiilor, si deplasarea acestora pe panta. In Romania sunt rare ( 1999 Raul Mare- Retezat)
Regiuni afectate: Subcarpatii Curburii. Campia Moldovei, Campia Transilvaniei, Carpatii Curburii si Orientali)
Masuri de prevenire: reimpaduriri
Eroziunea terenurilor si solurilor (de suprafata)
Reprezinta desprinderea si deplasarea particulelor fine de sol de catre ape pe versanti sau de catre vant in zonele plane (eroziune eoliana-deflatie). Se formeaza: rigole., ravene, ogase, pamanturi rele, torenti, care scot suprafete mari de teren din circuitul agricol (20,6% din terenurile agricole)- Pod. Moldovei, Pod. Getic, Pod. Tarnavelor, Subcarpati
b. Hazardele climatice
Cuprind:
1. Secetele
Reprezinta perioade fara precipitatii de 10 zile vara si 14 zile iarna, care produc uscarea plantelor si reducerea productiei agricole. Sunt determinate de invaziile de mase de aer uscat din N, NE, Peninsula Arabia, N Africii. Lantul carpatic joaca rol de baraj astfel incat zonele intracarpatice sunt mai putin afectate. Cele mai afectate regiuni sunt : Dobrogea, Baraganul, S Pod. Moldovei.
Cele mai importante secete 1946-1947-1953, 1982-1986, 2000(pierderi de 6500 mld. lei)
Masuri de combatere: irigatiile
Desertificarea
Se manifesta si la noi fiind determinata de incalzirea globala si efectul de sera, fenomene care reduc capacitatea de regenerare a ecosistemelor. Determina reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie mai ales in SE tarii.
Viscolul
Este un vant puternic si rece asociat cu caderi de zapada in general, care troieneste zapada. Afecteaza transporturile, comunicatiile.
Avalansele
Sunt deplasari bruste si rapide a unor mari cantitati de zapada pe versantii abrupti determinate de: caderile masive de zapada, schimbarea brusca a temperaturii, zgomote. Provoaca pagube importante si victime. Apar mai ales in Bucegi si Fagaras.
Grindina
Sunt precipitatii solide cu diametre de 5-50mm, ce se produc mai ales vara, afectand culturile agricole. Se inregistreaza mai ales in zonele de campie.
Bruma, chiciura, poleiul
Sunt forme de depunere a apei pe suprafete supraracite si inghetarea acesteia. Produc pagube importante in agricultura, transporturi, produc accidente.
Ceata
Reprezinta un plafon de nori josi formati din picaturi fine de apa sau gheata, care reduce vizibilitatea la sub 1 km
Alte fenomene meteorologice
Fulgerele si trasnetele pot produce incendii.
Inghetul tarziu si cel timpuri afecteaza culturile agricole.
Tornadele-1995 Covasna, 2002 Baragan
Ploi torentiale
Catastrofe climatice globale
In aceasta categorie intra modificarile climatice si reducerea stratului de ozon
c. Hazardele hidrologice
Cuprind:
Inundatiile
Produc 80% din pagubele produse de hazardele hidrologice. Sunt produse de ploile indelungate si abundente sau de topirea brusca a zapezii. Sunt periodice, cele care au loc odata cu cresterile de debit primavara la apele mari de primavara sau accidentale numite viituri.
Sunt afectate mai ales luncile raurilor din C. de Vest, Dep. Colinara a Transilvaniei, C. Romana, Pod. Moldovei, Lunca si Delta Dunarii. Cele mai mari inundatii: 1970, 1979,1991
Masuri de protectie: indiguiri, lacuri de retentie, impaduri, amenajarea complexa a bazinelor hidrografice.
Valuri de furtuna
Sunt valuri de 5-8 m formate la tarmul M. Negre datorita vanturilor puternice, afectand transporturile navale, plajele.
d. Hazardele biologice
Cuprind:
Epidemiile
Reprezinta procesul de extindere in masa, foarte rapida, a unei boli. Sunt provocate de agentii patogeni purtate de om sau de animale: gripa, SIDA ( 6200 cazuri din care 5000 copii infestati), toxiinfectii alimentare, antraxul, febra aftoasa.
Principalele cauza este lipsa igienei. Masuri de combatere: igiena personala, vaccinuri, combaterea animalelor purtatoare.
Invaziile de lacuste
Foarte frecvente in trecut in prezent reprezentate de invaziile de omizi care provoaca pagube in agricultura
B. HAZARDELE ANTROPICE
Sunt legate de activitatile omului si cuprind:
Hazardele tehnologice
Sunt legate de activitatile industriale si de transporturi si cuprind: incendiile tehnologice, exploziile, scurgerile de substante toxice, poluarea aerului, apei, solului, vegetatiei, faunei datorita utilizarii necorespunzatoare a unor substante ( mai ales din industria chimica, petrochimica, metalurgicei feroase si neferoase, cimentului)
Hazardele nucleare
Sunt determinate de producerea unor accidente sau de depozitarea inadecvata a substantelor radioactive (25-26 IV 19986- Cernobal)
Hazardele legate de transporturi
Sunt determinate de accidentele produse in cadrul transporturilor rutiere (cele mai numeroase), aeriene, feroviare, navale.
Hazardele sociale
Cuprind o gama larga de fenomene, precum: saracia, traficul si consumul de droguri etc.
Hazardele legate de bombe, grenade, obuze, torpile, mine si petarde
Sunt elemente din timpul celui de al II Razboi Mondial ce au ramas neexplodate.
Prof. Raducan Sorin
