Marile descoperiri geografice Inca din sec. al XIII-lea viata economica din Europa Apuseana (mai ales in orasele din Italia si Tarile de Jos) cunoaste o deosebita inflorire. Comertul si camataria se dezvolta apar bancile si manufacturile. La inceputul sec. al XVI-lea se perfectioneaza uneltele de munca tehnica; creste calificarea producatorilor de bunuri; apar noi mestesuguri iar mestesugarii se specializeaza mereu; manufacturile se extind. In agriculturase maresc suprafetele cultivate cu cereale pomi fructiferi vita de vie se folosesc noi procedee de munca se dezvolta cresterea vitelor; toate acestea au dus la inmultirea produselor agricole si mai ales a celor mestesugaresti la intensificarea schimbului de produse intre oras si stat a comertului interior si exterior. In sanul orinduirii feudale incep sa se formeze doua clase sociale noi:burghezia si proletariatul. In evul mediu locuitorii unui burg se numeau burghezi. Treptat acest termen a fost atribuit clasei exploatatoare din oranduirea care se forma oranduirea capitalista. Burghezia (propietarii de manufacturi bancherii mari negustori) stapanea ateliere unelte materii prime sume mari de bani (capital) si exploata munca muncitorilor. Acestia proveneau din elemente saracite-mesteri din breslele calfe tarani fara pamant sau alungati de pe loturi-nevoiti sa munceasca in manufacturi. Muncitorii spre deosebire de tarani serbi erau liberi insa nu aveau mijloace de trai (nu aveau ateliere si unelte propii). Pentru ca sa traiasca se angajau sa munceasca pentru burghezie in schimbul unor salarii de mizerie care de cele mai multe ori nu ereau suficiente pentru intretinerea familiilor lor. Ca sa obtina castiguri cat mai mari burghezia marea si numarul orelor de munca. Astfel in sanul orinduiri feudale care se descompune lent apare si se dezvolta treptat o noua oranduire oranduirea capitalista. Cauzele marilor descoperiri geografice. In sec al XV-lea_XVI-lea orasele continua sa se dezvolte; comertul intre tarile europene cat si cel cu tarile din afara Europei se largeste. Burghezia dornica de castiguri obtine materii prime ieftine metale pretioase mirodenii etc. Pentru aceasta trebuia explorate tinuturi necunoscute sau gasite drumuri mai sigure si mai scurte spre locurile de unde se aduceau marfurile cautate de europeni. Multe din aceste marfuri provenite din India si China erau aduse in Europa de catre negustori bizantini si italieni care le cumparau de arabi. Drumul lung si nesigur ca si numeroase vami faceau ca aceste marfuri sa fie rare si foarte scumpe. Pe de alta parte primejdia turceasca ameninta existenta vechiului drum comercial dintre Europa si Orient. Incercarile de a gasi un nou drum pe mare spre India au contribuit la marile descoperiri geografice. La succesul marilor descoperiri geografice si-au adus si alti factori. In domeniul navigatiei se facusera mari progrese. In locul corabilor greoaie si manate cu ajutorul vaslelor s-au construit altele mai iuti si usoare-caravelle-care cu ajutorul panzelor foloseau forta vantului. Pentru orientarea pa mare s-au perfectionat busola si alte instrumente de navigatie. Cunostintele geografice se imbogatisera. Astfel un invatat italian Toscanelli a intocmit o harta in baza teoriei invatatului grec Ptolomeu care sustinea ca pamantul are forma sferica. Pe aceasta harta India se situa spre apus de Oceanul Atlantic. S-a infiripat in acest fel ideea ca se poate ajunge in India navigand pe oceanul Atlantic spre apus. Descoperirea noului drum spre India. Cei dintai calatori europeni in Asia au fost Marco Polo si rusul Afanasie Nikitin. Ambii calatori au cules informatii pretioase pentru europeni. Primele tari care organizeaza explorari geografice sunt Portugalia si Spania care prin asezarea lor prielnica ofereau o baza de plecare in cautarea unui nou drum spre Orient. 39174fyh24xfj6l Portughezii navigatori priceputi si indeasneti calatorind pe langa tarmurile Africii reusesc sa treaca Ecuatorul si sa atinga Capul Bunei Sperante. Portughezul Vasco da Gama trece Capul Bunei Sperante in 1497 traverseaza Oceanul Indian si ajunge pe tarmurile Indiei. In acest fel s-a facut primul inconjur al Africii si a fost descoperit drumul maritim spre India. Descoperirea Americii (1492). Descoperirea Americii se leaga numele marelui navigator Cristofor Columb. Originar din Genova Columb era fiul unui tesator sarac. Din tinerete s-a simtit atras de mare si s-a facut navigator. Dobandind o mare experienta el a devenit un bun capitan iscusit carmaci si astronom. Columb era convins ca pamantul este rotund si socotea ca se poate ajunge in Orient traversand Oceanul Atlantic. Ideea aceasta parea pentru multi de nerealizat. Dupa multe greutati si incercari reuseste sa obtina sprijinul monarhiei spaniole. In zorii zilei de 3 august 1492 Columb a dat ordin sa se ridice panzele si a plecat cu 3 corabii din Spania (portul Palos). A navigat pe Oceanul Atlantic spre apus si dupa 70 de zile de calatorie a ajuns pe o insula di arhipelagul Bahama pe care a numit-o San-Salvador; drumul spre America peste Oceanul Atlantic era astfel descoperit. Apoi si-a continuat drumul descoperind insulele Cuba si Haiti. Columb a fost convins ca a atins tarmurile Indiei si niciodata nu a banuit ca a descopeirt un nou continent. Din aceasta cauza locuitorii din aceste tinuturi au fost numiti indieni iar insulele descoperite in America Centrala Indiile apusene. Cristofor Columb a facut patru calatorii el a fost primul care a traversat Oceanul Atlantic a ajuns in insulele din Mediterana Americana si a inceput descoperirea continentului Americii. Cu toate acestea din cauza intrigilor de la curtea regala a fost adus in lanturi in Spania. Marele invingator a murit in 1506 sarac si uitat de conteporanii sai. Ceva mai tarziu un alt navigator Amerigo Vespucci a dovedit ca teritoriile descoperite sunt tinuturi noi necunoscute carora li s-a dat numele de America dupa numele sau. Prima calatorie in jurul pamantului (1519-1522). Magelan. Amerigo Vespucci sustinea ca se poate ajunge in Asia ocolindu-se noul continent pe la sud. Acest plan a fost indeplinit de catre navigatorul portughez Magellan aflat in slujba Spaniei. O flota condusa de Magellan alcatuita din 5 corabii paraseste in 1519 Spania ocoleste America de sud trecand spre Oceanul Pacific prin stramtoarea care ii poarta numele (Magelan). Strbatand oceanul caruia el i-a dat numele de <Pacific>a ajuns dupa o calatorie foarte grea in insulele Filipine. Aici Magellan si o parte din marinari au murit in lupta cu bastinasii. Expeditia si-a continuat drumul sub conducerea unui ajutor de-al sau ajugand in Europa numai cu osingera corabie-<Victoria>si 18 oameni. Cea mai mare parte a echipajului pierise. Asa s-a terminat prima calatorie in jurul lumii care a dovedit ca pamantul este rotund. yf174f9324xffj Dezvoltarea vietii economice in Europa apuseana. Ca urmare a abundentei de produse si a afluxului de metale pretioase aduse din teritoriile nou descoperite in statele din apusul Europei se petrec schimbari importante. In urma descoperirilor geografice drumurile si centrele comerciale aflate in bazinul Marii Mediterane si al Marii Baltice se muta in Oceanul Atlantic care devine puntea de legatura intre continente. De aceea orasele Venetia si Genova isi pierd treptat importanta economica comertul lor reducandu-se la cel cu Turcia. In locul acestor orase se ridica porturile din Spania Portugalia Tarile de Jos Franta si Anglia asezate pe tarmurile Oceanul Atlantic iar comertul european se intesifica. Centrul international al schiburilor comerciale a fost Anvers din Tarile de Jos important oras bancar si comercial. Asadar deplasarea drumurilor comerciale in apus a fost insotita si de largirea activitatilor comerciale limitata pana in sec. a XV-lea mai ales la relatiile cu Siria si Egipt. Din teritorile recent descoperite erau aduse in Europa mari cantitati de metale pretioaase si marfuri coloniale care imbogatesc pe negustori si bancheri. Avand la dispozitie multi bani (capital) burghezia construia noi ateliere manufacturiere ale caror produse erau foarte cautate si deveneau din ce in ce mai scumpe. In acest timp insa situatia maselor muncitoare se inrautatea. Din America s-au introdus in Europa noi plante:porumbul cartoful si rosiile care au capatat un rol important in alimentatie. Ca urmare a descoperirilor geografice s-au realizat progrese insemnate in constructia vaselor maritime si s-au perfectionat arta navigatiei. Primele domenii coloniale. Domeniul coloniial portughez. Dupa ce au descoperit drumul spre India portughezii si-au continuat calatoriile spre rasarit. Alti navigatori dupa Vasco da Gama au reusit sa ajunga pana in China(1517). Dar portughezii erau putini la numar si prea slabi ca sa poata cuceri aceste tari cu o populatie ce numara mai multe milioane de oameni. De aceea ei s-au stabilit doar pe tarmurile unde au intemeiat asezari intarite numite factorii. Aici pe langa comert cu bastinasii faceau si piraterie; vasele portugheze organizau o adevarata vanatoare de vase indiene si arabe pe care le jefuiau si apoi le scufundau cu echipaje cu tot. Marfurile jefuite erau vandute apoi in Europa de cateva ori mai scump. Cu timpul portughezii au fost ilaturati din Asia de catre olandezi englezi si francezi. Portughezii au mai ocupat teritorii si in America de Sud; le-au colonizat punand bazele statului Brazilia pe care l-au stapanit multa vreme. Domeniul colonial spaniol. Foarte multi aventurieri nobili fara ocupatie si saraci dornici de o imbogatire mai usoara se indreptau spre America ca spre un pamant <al fagaduintei>. In cautarea tarii Eldorado (tara aurului) acesti cuceritori (conquistadores) au patruns in interiorul continentului american luand in stapanire teritorii intinse din America Centrala si America de Sud. Primele tari cucerite au fost Mexic si Peru. Mexicul se afla sub stapanire aztecilor popor razboinic ce subjugase celelalte triburi bastinase iar Peru era locuit de incasi. Atat aztecii cat si incasii aveau o civilizatie straveche. Erau organizati in triburi; clasa dominanta o forma aristocratia din randul careia proveneau preotii si marii demnitari; marea masa a poporului o forma agricultorii mestesugarii si negustorii. Taranii practicau agricultura cu ajutorul irigatilor si ingrasau pamantul cu cenusa iar mestesugarii lucrau cu multa arta obiecte si podoabe din cupru si argint. Ambele orase aveau orase si cetati mari unde existau palate frumos impodobite strazi pavate si canalizate. Aztecii si incasii traiau insa din expoatarea triburilor subjugate transformate in sclavi sau obligati sa plateasca tribut. Un aventurier spaniol pe nume Hernando Cortez cu un detasament de 400 de oameni si cateva tunuri subjuga statul aztecilor (1519-1521). Victoria acestuia se datoreste faptului ca aztecii nu cunosteau armele de foc armurile de fier si calul de care s-au speriat. Un alt aventurier Francisco Pizzaro cu un mic detasament reuseste sa cucereasca Peru. Si acest stat a fost supus cu usurinta deoarece cuceritorii au fost mai bine inarmati si au profitat de certurile interne dintre incasi. Cucerind cele doua state spaniolii au luat in stapanire cantitati mari de aur argint pamanturi si mine bogate. eI s-au purtat cu invinsii cu mare salbaticie. Au trecut la exterminare sistematica a indienilor pe care i-au pus la munci istovitoare in mine si pe plantatiile de trestie-de-zahar. Indieni piereau cu miile. Cei ce se impotriveau erau ucisi fara mila. Sub pretextul crestinarii indienilor biserica catolica a sprijinit faradelegile cotropitorilor spanioli. In decursul unui secol multi indieni disparusera din cauza muncii istovitoare a foametei si a bolilor aduse de cuceritori. Ca sa implineasca mana de lucru spaniolii aduc din Africa negrii. Calatorind in conditii neomenesti legati in lanturi multi negri mureau pe corabiile spaniole. In America erau pusi sa munceasca ca sclavi pe plantatii si in mine. In acest fel s-a nascut comertul cu negrii si sclavia spaniola. Descoperirile geografice au dus deci si la inceputul colonialismului european prin formarea primelor domenii coloniale(cele portugheze in Asia si cele spaniole in America). Spre deosebire de cel portughez domeniul colonial spaniol a durat mai multa vreme pentru ca spaniolii au colonizat teritorii cucerite intemeind asezari noi.
