Efecte ale ploii acide Ploaia acida si Eforturile de a controla ploaia acida



Surse de poluare a apei si a aerului


Ploaia acida





I. Introducere

Ploaia acida este o forma de poluare atat a aerului cat si a apei in care acizii din aer, produsi de uzine de producere a energiei electrice si alte surse, cad pe Pamant in diferite regiuni. Actiunea corosiva a ploii acide provoaca pagube incomensurabile mediului inconjurator. Problema incepe cu producerea dioxidului de sulf si a oxizilor de azot produsi prin arderea combustibilului fosil (carbune, gaz natural si petrol). Dioxidul de sulf si oxizii de azot reactioneaza cu apa, si alte substante chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric, acidul azotat si alti poluanti. Acesti acizi poluanti ajung pana in atmosfera, unde calatoresc sute de kilometri, si, in cele din urma, se intorc pe pamant sub forma de ploaie, zapada sau ceata.

Urmari ale ploii acide pot fi observate mai ales in estul Americii de Nord, in Europa, in Japonia, China si Sud-Estul Asiei. Ploaia acida indeparteaza substantele nutritive din pamant, incetineste dezvoltarea copacilor si transforma lacurile intr-un mediu care nu poate intretine viata. In orase, acizii poluantii corodeaza aproape tot ce intra in contact cu ei, accelerand acest proces asupra structurilor cum ar fi blocuri si statui. Acizii in combinatie cu alte substante chimice formeaza praful de fum urban care ataca plamanii, cauzand boli si decedari premature.


II. Formarea ploii acide

Procesul care duce la formarea ploii acide incepe cu arderea combustibililor fosili. Arderea este o reactie chimica in care oxigenul din aer se combina cu carbon, azot, sulf si alte elemente chimice din substanta care este arsa. Noii compusi formati sunt gaze numite oxizi. Cand sulful si azotul sunt prezenti in combustibil, din reactia lor cu oxigenul rezulta dioxid de sulf si diferiti compusi de oxid de azot. Oxizii de azot ajung in atmosfera de la mai multe surse, primul loc fiind detinut de motoarele vehiculelor.

Uneori acizii poluanti apar ca particule uscate si ca gase care pot atinge solul fara ajutorul apei. Cand acesti acizi "uscati" sunt spalati de ploaie, combinandu-se cu aceasta, formeaza o solutie cu actiune mult mai coroziva. Combinatia dintre ploaie acida si acizi uscati este cunoscuta sub numele de depunere de acid.


III. Efecte ale ploii acide

Acizii din ploaia acida reactioneaza chimic cu orice obiect cu care intra in contact. Acizii sunt substante chimice corozive ce reactioneaza prin punere in comun de atomi de hidrogen. Aciditatea unei substante provine din abundenta de atomi de hidrogen liberi in momentul in care substanta este dizolvata in apa. Aciditatea este masurata pe scara pH cu valori de la 0 la 14. Substantele acidice au numere pH de la 1 la 6 - cu cat este mai mic numarul cu atat substanta este mai puternica si mai coroziva.


a) Asupra copacilor

Prin indepartarea substantelor nutritive din sol, ploaia acida incetineste cresterea plantelor, dar mai ales a copacilor. De asemenea, ataca copacii intr-un mod mai aparte prin producerea unor gauri in depozitele de amidon ale frunzelor, rezultand pete moarte, maronii. Daca se formeaza mai multe astfel de pete, un copac isi pierde abilitatea de a produce hrana prin fotosinteza. De asemenea, organismele pot infecta copacul prin frunzele ranite. Odata slabiti, copacii sunt mai vulnerabili la alti posibili factori cum sunt infestarea cu insecte, temperaturi scazute sau seceta.


b)    Asupra suprafetelor de apa

Ploaia acida cade, de asemenea, si in rauri, lacuri si mlastini. Acolo unde este zapada iarna, apele locale cresc dintr-o data mai acidice in momentul in care zapada se topeste primavara.. Marea majoritate a apelor naturale sunt aproape de neutrul chimic, nici acidice, nici alkaline: pH-ul lor este undeva intre 6 si 8. In Muntii Adirondack din SUA, o patrime din lacuri si iazuri sunt acidice, si multe dintre ele si-au pierdut deja pestii. Toate raurile majore ale Norvegiei au fost scuturate de ploaia acida, reducand drastic populatia de somon si pastrav.


c) Asupra structurilor construite de om

Ploaia acida si depozitia de acid "uscat" strica cladiri, statui, automobile si alte structuri obtinute din piatra, metal sau orice alt material expus pentru o perioada indelungata de timp la capriciile vremii. Paguba coroziva poate fi foarte scumpa, iar in orasele cu cladiri istorice, tragica. Atat Parthenon-ul din Atena, Grecia, cat si Taj Mahal-ul din Agra, India se deterioreaza datorita ploii acide.



IV. Eforturile de a controla ploaia acida

Cea mai buna metoda impotriva ploii acide este prin reducerea cantitatii de dioxid de sulf si a oxizilor de azot emanati de centrale, de autovehiculele motorizate si de fabrici. Cea mai simpla metoda de a reduce din aceste emanatii este folosirea in cantitati mai mici a energiei provenita din combustibilii fosili. Fiecare, personal, poate ajuta. De fiecare data cand un consumator cumpara un dispozitiv de micsorare a energiei, adauga izolare la casa sau ia autobuzul pana la serviciu, automat el/ea conserva energie si ca urmare lupta impotriva ploii acide.