Atractia orasului Santiago

Santiago de Chile

Santiago de Chile, capitala tarii, este al patrulea oras ca marime din America de Sud, dupa Buenos Aires, Rio de Janeiro si Sao Paolo. Este sediul guvernului, al presedintelui republicii, al institutiilor guvernamentale si de invatamant; puternic centru industrial si cultural, Santiago concentreaza peste o patrime din populatia totala a tarii.

Orasul Santiago a fost intemeiat in anul 1541 de catre spaniolul Pedro de Valdivia pe un vas platou, la poalele maiestuosilor Anzi Cordilieri, cu privelistile lor atat de pitoresti, pe ambele maluri ale raului Mapocho. De la un sat modest, in anul 1541, cand isi instalase aici resedinta guvernatorul spaniol, a devenit astazi un oras modern, cu toate atributiile civilizatiei, puternic dezvoltat din toate punctele de vedere.

Orasul este asezat la incrucisarea principalelor cai de comunicatie din nord si din sud, la 100 km distanta de coasta Pacificului si la 650 m altitudine, intre coline bogate in vegetatie. Privit din avion, Santiago iti apare in forma unui butuc de roata in mijlocul spitelor formate din strazi, sosele strajuite de randuri de plopi si cai ferate. Santiago este inima tarii si nucleul zonei centrale , orasul cu patru anotimpuri bine distincte.

In luna ianuarie, cand vara este aici in toi, are loc un adevarat exod al populatiei capitalei spre natura. Masini, autobuze, trenuri, toate sunt supraaglomerate. Toata lumea cauta racoarea padurilor de pe coastele Anzilor sau briza marii pe vestita plaja Vina del Mar - o veritabila 'Coasta de Azur' a Americii Latine. In general, climatul orasului Santiago este moderat, temperatura medie anuala este de 13,9^o, so ploua numai 76 de zile pe an.

Locuitorii care nu pot parasi orasul populeaza parcurile bogate in vegetatie, gradina zoologica sau urca imensa colina de piatra - San Cristobal - a carei baza ocupa 20 ha de teren, avand varul de peste 80 m inaltime. Un alt vechi monument natural din Santiago este colina Santa Lucia, care a fost transformata de chilieni intr-o zona de recreare, cu alei umbrite si cu restaurante in care rasuna permanent muzica chiliana sau melodii la moda. De sus, de pe colinele San Cristobal si Santa Lucia capitala iti apare in toata maretia si frumusetea ei. Panorama este completata de gradinile suspendate pe colinele ce strajuiesc orasul, amintind de acele gradini din basmele orientale.

Alaturi de blocuri construite in cel mai modern stil, cu 15-20 etaje, in ciuda repetatelor cutremue, se afla o serie de vechi monumente de cultura si arta, cum ar fi de exemplu, catedrala catolica, construita in timpul dominatiei spaniole.

Orasul este taiat in doua de un bulevard larg, care se intinde pe o lungime de 18 km, coborand dinspre munti si indreptandu-se inspre vest, cu siruri de automobile de o parte si de alta. Limitele bulevardului sunt imbracate cu arbori si scuaruri pline de verdeata, in care se inalta diferite monumente si susura fantani arteziene.

Cladirile insirate de o parte si de alta a bulevardului si in special in Plaza Bulnez sunt masive, greoaie si negre de fum si de patina vremii. In cartierele comerciale ale orasului se intalnesc o multime de peisaje acoperite, in care vitrinele magazinelor se tin lant.

Ceea ce izbeste in Santiago este nota de sobrietate pe care o intalnesti aproape la tot pasul. Aici n-ai sa poti bea o cafea sau o bere asezat la o masa de-a lungul trotuarului, ca la Paris, Roma sau Atena.

Atractia orasului Santiago se datoreste unor cauze diverse, dar intre acestea se evidentiaza, fara indoiala, excesiva centralizare a puterii si a administratiei publice. Cum ministerele si principalele institutii publice isi au sediul in capitala si nu exista reprezentanti statali in provincie uc autoritate suficienta pentru a putea rezolva problemele mai complexe, provincialii trebuie sa calatoreasca in mod constant in capitala.

Cresterea orasului santiago a fost atat de rapida, incat actualmente teritoriul sau, alcatuit din 17 comunas (raioane), formeaza o singura unitate geografica, care a primit numele de Marele Santiago si care ocupa o suprafata mai mare decat aceea a Parisului.