Desigur ca intre viata si enegia electrica relatiile sunt multiple. Daca aruncam o privire asupra utilizarilor energiei electrice vom constata ca aceasta a deventi un element indispensabil in dezvoltarea civilizatiei, iar pe plan mondial se prevede o crstere continua a ponderii ei in cadrul energiilor obtinute din energiile primare. Daca la nivelul anului 1980 din totalul energiei primare consumate, 20%a fost folosita pentru producerea energiei electrice, aceasta pondere va creste la 30-35% la nivelul anului 1990 si va atinge 40-45% in anul 2000 .Si aceasta in conditiile in care energia consumata in valori absolute de asemenea ,va creste. Daca, totodata, vor creste ca volum si instalatiile de producere, transmisie, distributie si utilizare a energiei electrice ,ceea ce poate atrage dupa sine si cresterea gradului de poluare produs,cu implicatiile negative posibile asupra vietii. Privitor la „viata” si „electricitate”, la prima impresie acestea apar ca doau notiuni nuconfluente. Dar cand curiozitatea te indeaman sa spargi forma externa de prezentare sesizezi continuitatea si suprapunearea lor. Multe popoare antice si-au format filozofii proprii asupra vieti, considerand ca prin organismul viu circula enegie, sub diverse forme de reprezentare si cu diverse functii, scopul final fiind acelasi>intretinerea vietii. 22764hsk13xjf9p Energia electrica a inceput sa fie produsa din ultimii trei decenii al secolului al XIX-lea in centrale termoelectrice si hidroelectrice.Din 1870 se fabricau in cateva tari diferite feluri de generatoare lectrice actiona te cu masini de aburi cu piston. Perfectionat prin adoptarea autoexcitatie, generatorul de curent continuu s-a impus si a fost folosit la inceput pentru a alimenta consumatori locali, dar numai pentru iluminat.Din 1877 au inceput sa se raspandeasca lampile cu arc. Iluminatul electric si-a gasit insa solutia practica numai dupa ce Edison a inventat lampa cu incandescenta care a fost produsa comercial in 1881. In Romania cercrile stiintifice erau la curent cu noua tehnica si erau preocupate de utilizarea energiei electrice.Pentru prima oara electricitatea a fost folosita in Romania in domeniul telecomunicatiilor, pe linia de telegraf care lega Bucurestiul de Giurgiu, inca din 1854 .Iluminatul electric a fost introdus in Romania in 1882, cand s-au construit cateva mici centrale pentru alimentarea palatului din Calea Victoriei, a palatului Cotroceni si a localului directiei generale a C.F.R. Primele instalatii cu profil de centrale lectrice au fost puse in functiune: sj764h2213xjjf -Timisoara 1884 centrala termoelectrica ce alimenta cu generatoare cu curent continuu in serie, cea mai intinsa retea de iluminat public din Europa -Sinaia 1884 centrala mica hidroelectrica actionata de apa raului Peles , care alimenta castelul Peles si lumina drumul pana la gara -Bucuresti aug.1885 o centrala temoelectrica care alimenta cei doi mari consumatori ai orasului:Palatul Regal si Teatrul National . Cu acestea se initia iluminatul electric exterior si interior si se experimentau cele doua sisteme folosite la acea epoca :curent constant(Brush ) si tensiune constanta(Edison) . Cu rol mai important erau urmatoarele centrale ale unor autoproducatori industriali :Centrala hidroelectrica Grebla de 5,4 MW a Uzinelor Metalurgice Resita , centralele termoelectrice Doftana( cu o putere instalata de 1,7MW ) si Campina pe pacura , a societatii Electrica 1907 pentru alimentare cu energie electrica a regiunii petrolifere Prahova si centrala termoelectrica Tarnaveni, pe gaze naturale ,de 22,4 MW cea mai mare putere instalata la acea epoca pentru alimentarea unei industrii chimice. In 1904 existau in Bucuresti mai mult de 50 de uzine electrice mici ,particulare ,care erau folosite pentru iluminarea de locuinte. In perioada celor doua razboaie mondiale se inregistreaza o serie de realizari importante: 2 centrale pe lignit pulverizat ,2 centrale pe gaze de sonda si pacura, 2 centrale pe pacura si reamenajarea si extinderea centaleolor existente. Prin Constitutia din 1923 zacamintele miniere si enegia apelor au devenit proprietatea statului . Pe aceasta baza Legea energiei, Legea apelor si Legea minelor din 1924 stabileau cadru pentru dezvoltari electrice.In aceasta perioada, savantii romani enegeticieni si-au adus contributii si la patimoniul stiitei si tehnicii universale . Amintim ca acad .prof. ing.Constantin Budeanu, a introdus notiunea de putere deformata care impreuna cu puterile activa si reactiva constituie componentele ortogonale ale puterii aparente intr-un sistem 3-D . Cele mai obisnuite forme de enegiei ,consumate intr-o locuinta sau asezare umanasnut energiile electrica si termica. Energia electrica este transformata in lumina(lampile electrice si televizorul), caldura (radiatoarele si fierbatoareloe electrice), sunet(radioul si soneria ) sau forta motoare (aspiratorul, frigiderul, masina de spalat si ascensorul). Fiecare aparat sau masina electrica se determina prin caracteristicile sale mecanice si electrice(tensiunea ,curentul ,puterea si frecventa) orice aparat pe care il cumparam din magazin are fixat pe el o plactuta pe care sunt trecute aceste date. Este fara indoiala ca instalatiile de producere, transmisie, distributie si utilizarea energiei electrice reprezinta un ajutor de prim ordin al dezvoltarii civilizatiei si al aplicarii progresului tehnic in toate domeniile de activitate. Totusi aceste instalatii produc si fenomene negative, denumite cu caracter general poluari.Desi mai reduse decat pentru cazul altor genuri de industrii, totusi si efestele poluarilor produse de instalatiile electrice trebuie reduse la minim. Unele din efectele produse de aceste poluari au cosecinte directe asupra organismului uman(in cazul poluarii sonore sau poluarii psihice) , alte influenteaza indirect organismul uman (perturbatiile de radio sau televiziune) poluarea atmosferei, a apelor. Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic. Energia electrica prezinta o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de energie, si anume: - producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice avantajoase; - energia electrica poate fi transmisa la distante mari prin intermediul campului electromagnetic, fie direct prin mediul inconjurator, fie dirijat prin linii electrice; - la locul de consum, energia electrica poate fi transformata in conditii economice in alte forme de energie; - energia electrica poate fi divizata si utilizata in parti oricat de mici, dupa necesitati; Dezavantajul pe care il prezinta energia electrica in comparatie cu alte forme ale energiei consta in aceea ca nu poate fi inmagazinata. Energia electrica trebuie produsa in momentul cand este ceruta de consumatori. Producerea energiei electrice se realizeaza prin transformarea altor forme de energie: - transformarea energiei chimice a combustibililor in turbine cu aer, gaz, motoare cu ardere interna; - transformarea energiei potentiale sau cinetice a apelor; - transformarea energiei atomice; - transformarea altor forme de energie: maree, solara, eoliana; Producerea energiei electrice prin transformarea energiei chimice a combustibililor se realizeaza in centrale electrice de termoficare sau centrale termoelectrice. Producerea energiei electrice prin transformarea energiei potentiale sau cinetice a apelor se realizeaza in centrale hidroelectrice care produc energie electrica pe cale hidrautica. Aceasta sursa de nergie este economica si inepuizabila. Energia electrica este transportata la distanta printr-un sistem de retele electrice, la diverse tensiuni: 110 kV, 220 kV, 400 kV si chiar peste 800 kV. Transportul energiei electrice se face fie prin linii aeriene, fie prin cabluri subterane. La tensiunea de 110 kV, stalpii de sustinere au peste 25 m inaltime, fiind plasati la intervale de circa 300 m; la 220 kV ei au inaltimea de peste 35 m, intervalul fiind circa 350m; la 400 kV, inaltimea poate ajunge la 50 m, distanta intre ei fiind de peste 350 m. In anumite situatii, cum sunt de exemplu trecerile peste ape, ei pot atinge inaltimi mai mari. Cablurile subterane sunt folosite in localitatile urbane si acolo unde costul suplimentar este justificat de alte consideratii, cum ar fi cel estetic de pilda. Un cablu subteran de inalta tensiune necesita instalatii de racire si instalatii suplimentare pentru evitarea pierderilor in pamant. Din acest motiv el este mult mai scump decat o linie aeriana. Liniile aeriene sunt confectionate din conductoare de cupru, aluminiu cu miez de otel si cadmiu-cupru. Conductoarele din cupru sunt folosite la toate tensiunile; pentru deschideri mari se utilizeaza cele din cadmiu-cupru care au o mare rezistenta mecanica. Conductoarele din aluminiu cu miez de otel sunt folosite in special in cazul tensiunilor inalte. Exista tendinta ca aluminiul sa inlocuiasca cuprul, datorita costului sau mai scazut. Conductibilitatea electrica variaza cu temperatura pentru cele mai multe dintre materiale. In general pentru conductoare ea descreste la cresterea temperaturii. Exceptie fac carbunele si electrolitii, pentru care, la fel ca la majoritatea nemetalelor, conductibilitatea creste la ridicarea temperaturii. In cazul cablurilor subterane sunt necesare straturi de izolatie si protectie. Dintre materialele izolatoare remarcam: hartia impregnata cu ulei, cauciucul natural si sintetic, materialele plastice cum sunt policlorura de vinil sau polietilena (utilizata de obicei in locul cauciucului). Cablurile izolate cu hartie pot fi utilizate pana la 400 kV, in timp ce cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice, numai pana la 11 kV. Protectia unui cablu cu izolatie de hartie impregnata este mai intai realizata cu un strat de plumb sau aluminiu pentru evitarea umezelii si apoi cu un strat de bitum armat sau fara armatura metalica, pentru evitarea coroziunii si a distrugerii mecanice. Pentru cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice protectia este determinata de necesitatile de serviciu. In mod obisnuit, trebuie sa stim daca izolatorul ales corespunde temperaturii la care va lucra. Se definesc in acest scop urmatoarele clase de izolatie: - clasa Y de izolatie, satisfacatoare pana la 90 grade C. Hartia, bumbacul si matasea netratate fac parte din aceasta clasa; - clasa A de izolatie, utilizata pana la 105 grade C. Aici sunt incluse hartia, bumbacul si matasea impregnate; - clasa E de izolatie corespunde temperaturilor pana la 120 grade C. Hartia si tesaturile impregnate fac parte din ea; - clasa B de izolatie, utilizata pana la 130 grade C. Ea corespunde materialelor folosite in transformatoare si motoare electrice si din ea fac parte asbestul, mica si portelanul; - clasa F de izolatie corespunde temperaturilor pana la 155 grade C, clasa H celor pana la 180 grade C, iar clasa C temperaturilor mai mari de 180 grade C. In toate aceste clase sunt incluse diverse varietati de sticla, mica si portelan. Un semiconductor difera de alte materiale electrice conductoare prin faptul ca factorii aditionali pot influenta trecerea curentului prin el. Conductibilitatea sa electrica se situeaza intre cea a unui conductor si cea a unui izolator si creste la ridicarea temperaturii. Proprietatile sale electrice sunt rezultatul structurii sale cristaline si a prezentei impuritatilor. Majoritatea semiconductoarelor, in stare pura, sunt izolatoare, dar introducerea impuritatilor creeaza un surplus de electroni sau o lipsa de elctroni, fiecare din aceste stari permitand trecerea curentului electric. Semiconductoarele utilizate in mod obisnuit sunt germaniul, siliciul, seleniul, oxidul de cupru, sulfura de plumb, arseniura de galiu, fosfura de galiu si carbura de siliciu.
