Scoala "B.P. Hasdeu"

Iasi

Cap. 1 CULOAREA

1.1 Generalitati                

1.2 Definitia culorii    

Cap. 2 EFECTELE CULORILOR              

2.1 Efectele fiziologice ale culorilor

2.2 Vederea in culori

2.3 Diagnostic clinic prin culori

2.4 Culoarea in procesul de invatamant

Cap. 3 DE UNDE APAR PE CER CULORILE CURCUBEULUI?               

Cap.4 COMPUNEREA CULORILOR                      

4.1 Semnificatia cromatica a culorilor           

4.2 Rezumatul compunerii culorilor primare  

Cap. 5 STIATI CA?

Bibliografie:

D. Dorohoi, "Culoarea" ed. Stefan Procopiu 2001

P. Muresan, "Culoarea in viata noastra", ed. Ceres, Bucuresti 1988

C. Voda, "Stiintele naturii", ed. Aramis, Bucuresti

Arborele lumii

Cap. 1.1

Simbolismul cosmic al culorilor este regasit la zeitatile din multe cosmo-gonii. Multi dintre indienii din America de nord asociaza fiecaruia dintre cele 6 sectoare cosmice o culoare sacra . Aproape de sol se regaseste albul care indica zorile, peste alb era asternut albastrul (culoarea va aparea sub forma peluzei), pentru a remarca dimineata, peste albastru era galbenul, simbol al asfintitului si deasupra se afla negrul, simbol al noptii.

Amerindienii realizeaza urmatoarele conceptii: galben=nord, albastru=vest, rosu=sud, alb=est, zenitul=multicolor, negrul=pamantul.

La populatiile maya, patru culori desemneaza geniile celor 4 puncte cardinale care dominau pamantul si inspirau sentimentele omului, realizandu-se o "mica " inversiune a rolului culorilor. Astfel albului ii corespunde nordul, negrului ii corespunde vestul, rosului ii corespunde estul, iar galbenului ii corespunde sudul.

Perceptii diferite dintre elementele cosmonogonice si culori se gasesc la indienii pueblo pentru care rosu=vest, albastru=nord, verde=est, galben=sud.

Aztecii, ca cei mai multi dintre amerindieni, folosesc acelasi cuvant pentru toate nuantele de verde si albastru. Simbolismul pietrelor albastre sau verzi: verzi-albastre, este pe de o parte un simbolism solar, asociat cu peruzeaua, piatra focului si a soarelui, semn de seceta si foame, pe de alta parte, albastrul verzui al pietrelor chalchiuilt sunt simbol al fertilitatii, chezasie a renasterii.

Cap 1.2

Definitia culorii ca notiune psiho-fizica sublineaza faptul ca suntem influentati in mod remarcabil de culoare, care ne provoaca stari, trairi si sentimente atat de nuanta cat si de saturatie. Informatia culorii se obtine atat pe cale vizuala, prin intermediul luminii care induce simtul vazului , capabil de recieptionare a peste 90% din totalul cunostintelor asupra obiectelor si fenomenelor din natura. Culoarea accentueaza puterea de memorare a omului prin trairile pe care le induce. Ne amintim toata viata de un peisaj montan, un tablou celebru, o persoana, mai ales prin intermediul culorilor care ne-au fermecat la primul impact cu acestea . De multe ori, bolnavi si pesimisti, am primit suflul vietii prin impactul cu o culoare vie, care a indus in sufletul nostru optimismul necesar insanatosirii. O singura culoare induce plictiseala, monotonie, daca este privita mult timp. Ne plac peisajele, tablourile, unii oameni, incaperile pentru ca sunt caracterizate prin imbinarea armonioasa a culorilor. O adevarata armonie cromatica studiaza valoarea de combinatie a culorilor si echilibrul cromatic .

De fapt nu culorile in sine, ci valorile cromatice obtinute prin combinarea, dispunerea, armonizarea si echilibrarea valorilor diferitelor tonuri si nuante cromatice sunt cele care isi pun amprenta pe sufletul omenesc. Studiul culorilor, armonia lor, impactul asupra vietii noastre a preocupat o pleiada de cercetatori care si-au adus contributia la cunoasterera mecanismului vederii in culori, la interpretarea interactiunii dintre om si culoare si a influentei culorilor asupra psihicului, a puterii de memorare, a starii de sanatate. Fara culori, fara lumina am fi mult mai saraci, mai nelinistiti, si am pierde puterea de a intelege si de a stapani unele fenomene naturale. Avand in vedere cele mentionate mai sus, vom reprezenta, pe scurt, domeniile in care viata si culoarea interfera in beneficiul nostru.

Cap. 2.1

Dupa cum stiti exista culori calde si culori reci, care produc diferite senzatii de la incalzire voiotie dinamism, la senzatii de rece, frig liniste. Culorile calde sunt :ROSU, GALBEN, ORANGE. Ele sunt vesele, luminoase, dau senzatii de dilatare a spatiului prosoetime . Culoarea rosie este o culoare foarte calda, excitanta, care mobilizeaza fluxul de idei. Rosul este o culoare care ridica tonusul muscular, activeaza respiratia, creste tensiunea arteriala si induce o senzatie de cald. Excesul de culoare rosie devine chiar obositor din cauza acestor efecte fiziologice.

Galbenul este cea mai vesela culoare si mai putin obositoare dintre culorile calde. Ea influenteaza functionarea normala a sistemului cardio- vascular si stimuleaza nervul optic.                   Galbenul induce o senzatie de apropiere, de caldura, dinamism inviorare si satisfactie. Deci galbenul mentine prin aceste stari psihice capacitatea de concentrare, mobilizare cat si vigilenta. Totusi daca este privita indelungat, da senzatii de oboseala.

Orangeul are aceleasi efecte ca si galbenul. Orangeul induce optimsm, veselie, impresie de sanatate sociabilitate, emotii placute. Culoarea portocalie accelereaza pulsatiile inimii, mentine presiunea sanguina, favorizeaza secretia gastrica, digestia.                

Culorile reci cum ar fi albastrul, violetul, negrul, induc o stare de calm, rece, agonie, frig. Ele "micsoreaza " spatiul si induc pesimismul, indoiala si tristetea.

Culoarea verde, desi considerata o culoare rece ea faciliteaza deconectarea nervoasa, favorizeaza meditatia, contemplarea si asocierea de idei.

Albastrul este o culoare foarte rece, odihnitoare, induce calm liniste interioara, nostalgie, favorizeaza procesele de inhibitie si incetineste activitatea mentala. Prea mult albastru da senzatia de departare de infinit, creand aceasta stari depresive. Albastrul de asemenea scade tensiunea arteriala, tonusul muscular, calmeaza rerspiratia si micsoreaza frecventa pulsului.                                         

Culoarea violet este rece, nelinistitoare si descurajatoare. Fiind o culoare compusa din rosu si albastru, are efecte contradictorii, inducand senzatii de optimism, nostalgie, atractie si repulsie, calm relativ pe fond de neliniste. In plan fiziologic violetul intensifica activitatea cardio-vasculara si pulmonra.                           

Negrul este o culoare neutra, rece, depresiva, reduce activitatea mentala si activitatea metabolica inducand stari depresive de neliniste, de disperare. Fiziologic reduce mult activitatile vitale, scade pulsul minimalizeaza capacitatea de raspuns la stimulii de mediu ambiant.

Albul ne face expansivi, puri, robusti, luminosi si increzatori in fortele proprii. Albul pur si intens provoaca contractia pupilei si a muschilor globului ocular, de aceea el este obositor.

Tonurile de gri, rezultand din amestec de alb cu mai mult sau mai putin negru, sunt neutre si estompeaza efectele culorilor pure, sau scot in evidenta stralucirea lor, in functie de de raportul dintre alb si negru. Observarea corpurilor se realizeaza prin intermediul luminii emise de acestea (in cazul surselor primare) sau a luminii reemise de suprafata corpurilor daca acestea sunt surse secundare de radiatii. Toate corpurile reemit o parte din radiatiile care ajung la suprafata lor. De cele mai multe ori lumina care ajunge la ochiul uman provine de la suprafata corpurilor observate. Compozitia spectrala a radiatiilor reemise este dependenta de modul cum variaza coeficientii de absorbtie si de difuzie ai suprafetelor observate cu lungimea de unda.

Testele de culoare sunt renumite pentru eficacitatea lor (au valoare diagnostica clinica). Testul Luscher permite psihologului si medicului neorolog sa emita un diagnostic corect, in baza reactiei pacientului la 8 nuante: albastru, verde, rosu, galben, negru, maro, gri, violet.

Daca pacientul alege pe prima faza: rosu, albastru, verde, galben, iar pe cele secundare: maro, gri, violet, negru, este perfect sanatos, daca nu gradul sau de boala este tot mai mare cu cat le alege pe cele secundare in fata celor principale.                   

"Printre pulberele zdrentelor de nori. Cu suliti de lumina si de foc, rasare, inainteaza-si face loc. Un soare-n miliarde de culori".spune poetul Mihail Celarinu. De fapt lumina soarelui nu are miliarde de culori, dupa cum vede poetul. Lumina soarelui este de mai multe culori.

Cand razele de lumina, ce, vin de la soare trec prin picaturile de ploaie, se produce un fenomen ciudat: picturile de apa ce despart in 7 culori, separate una de alta intr-o panglica impresionanta. Asa se explica existenta curcubeului.

Cap. 2.2

Observarea corpurilor se realizeaza prin intermediul luminii emise de acestea (in cazul surselor primare) sau a luminii reemise de suprafata corpurilor daca acestea sunt surse secundare de radiatii. Toate corpurile reemit o parte din radiatile care ajung la suprafata lor. De cele mai multe ori lumina care ajunge la ochiul uman provine de la suprafata corpurilor observate. Compozitia spectrala a radiatilor reemise este dependenta de modul cum variaza coeficientii de absorbtie si de difuzie ai suprafetelor observate cu lungimea de unda.   

Thomas Young a descoperit la inceputul sec. al 19-lea Teoria cumulativa a vederii in culori, care presupunea existenta a 3 culori fundamentale: rosu(r), verde(g) si albastru(B) (teoria cumulativa a lui Thomas s-a adeverit, deoarece aceste 3 culori pot fi obtinute din majoritatea coeficientilor cromatici pozitivi ). O prima confirmare a teoriei lui Young a fost demonstrata, dupa 50 ani mai tarziu de catre Maxwell si independent de catre Helmholtz. Culorile utilizate pentru mixaj, trebuie sa fie culori primare. In calitate de culori primare pot fi alese oricare 3 radiatii din domeniul [380-780]nn., insa conbinatia rosu+verde+albastru este cea optima, deoarece conduce la obtinerea majoritatii culorilor cu ajutorul unor coeficienti cromatici pozitivi. In anul 1958 Ruthon a descoperit existenta a trei pigmenti cu sectre de absorbtie in (R), (G), (B) in ochiul de peste.

Cap. 2.3

Prin efectul pe care il au culorile asupra psihicului nostru, culoarea poate fi utilizata la identificarea si tratarea psihicului nostru si tratarea unor disfunctii somatice sau psihice ale organismului uman.

Astfel dupa nuanta pielii se stabilesc tulburati somatice:

-piele verzuie, buze vinete: anemie

-piele aramie: tulburari diabetice

-piele galbena: icter

-limba rosie sau alba: insuficienta acida

-fata galbena: tulburari hepatice

-fata rosie spre vanat si innegrirea gingiilor: icter negru

-nasul rosu: consumul excesiv de alcool

Cap. 2.4

Culoarea poate stimula memoria, poate spori eficienta invatarii, poate dezvolta creativitatea si imaginatia oamenilor. Concomitent culoarea ne umanizeaza prin trairile pe care le declanseaza, influentandu-ne conduita.

Materialele cromatice eficientizeaza actul invatarii prin cresterea interesului elevului, concentrarea atentiei, stimularea imaginatiei. Specialistii sustin sintagma ca "Marile genii s-au nascut la tara", nu este intamplatoare, deoarece spatiul cromatic foarte variat al localitatii rulale, in comparatie cu cenusiul oraselor, asigura o dezvoltare mentala superioara. Studii psiho-colorimetrice au indicat cresterea vitezei de memorare cu peste 40% in cazul utilizarii materialelor didactice colorate, prin cresterea acuitatii de percepere si a preciziei. In confectionarea materialelor didactice se vor folosi culori tari si contraste puternice pentru evidentierea informatiilor cu caracter de legitate (principii, reguli, ipoteze, legi) si culori mai saturate, mai putin contrastate pentru evidentierea informatiilor exemplificatoare, a unor legitati particulare (date, argumente, demonstratii, enumerari ). Cercetarile psihologice asupra perceptiei cromatice au stabilit urmatoarea ordine descrescatoare de intensitate a contrastelor cromatice, legate de optimizarea procesului de invatare: -pentru planse, desene, schite, grafice: albastru pe alb, negru pe galben, verde pe rosu

-pentru materiale tiparite: galben pe negru, alb pe albastru, negru pe orange, orange pe negru, negru pe alb -pentru cresterea lizibilitatii la distanta: negru pe galben, verde pe alb, rosu pe alb, albastru pe alb, alb pe albastru, negru pe alb, galben pe negru, alb pe rosu, alb pe verde, alb pe negru. Am continuat aceasta lista pentru a ne convinge cat de lipsita de inspiratie este montarea in scoli a tablelor negre pe care se scrie cu alb. Pentru a mai ameliora putin situatia, tablele ar trebui vopsite cu negru desaturat cu alb, care sa tinda spre un gri inchis, in felul acesta oboseala ochilor celor care de 4-6 ore privesc mereu spre nefericita alternanta alb pe negru sa fie mai putin expusi oboselii. Atunci cand intr-o scoala se vor schinba tablele, trebuie avuta in vedere aceasta observatie si trebuie alese tonuri de galben pentru tablele pe care vom scrie cu carioca neagra. Dimensiunile literelor trebuie adecvate la distanta dintre tabla si ultima banca a clasei. Imbinarea criteriului contrastului cromatic cu cel al locului pe care acel contrast il ocupa in scara acuitatii vizuale poate sa cada in timpul perceptiei globale cu 65% si durata citirii unui text cu 70%. Culorile si cifrele sunt mai usor de perceput decat literele si formele geometrice. Viteza de numarare a simbolurilor cromatice este de doua ori mai mare decat viteza de numarare a simbolurilor acromatice. De aceea copiii vor fi indemnati sa sublinieze sau sa incaseteze regulile, definitiile, legile, principiile, cu creioane colorate (verde, rosu, orange).

Studiile psiho-cromatice recomanda alegerea coloristicii adecvate pentru spatiile de invatamant. Salile de clasa vor fi vopsite in culori pale (verde, orange spre galben), peretii vor avea doua culori, prima jumatate, de langa podea, va fi inchisa, eventual culoarea mai saturata, iar partea superioara mai deschisa, sau aceeasi nuanta desaturata. Peretele din fata clasei va fi verde sau bleu deschis, cu partea inferioara mai inchisa. Tabla verde deschis si creta galbena sau tabla galbena si creta neagra pentru a asigura relaxarea privirii si functionarea ochiului in acel domeniu spectra in care este mai sensibil. Saturatia medie a culorii tablei va fi potrivit aleasa pentru a rerduce contrastul si a minimaliza socul vizual. In studiul individual cu materialele cromatice iluminarea obiectelor se va face din stanga, fie cu lumina naturala, fie cu lumina becurilor cu incandescenta. Lumina trebuie sa fie difuza, iar in cazul colilor care reflecta puternic lumina (coli lucioase) se vor lua masuri incat acestea sa nu fie privite prin intermediul fasciculului reflectat. Fondul de invatare (coli, caiete, foi, carti, planse) sa fie alb-crem sau alb-verzui. Albul pur, prin faptul ca difuzeaza intreaga cantitate de lumina incidenta, devine obositor in cazul studiului indelungat. Notitele se pot realiza pe foi divers colorate, cu folosirea creioanelor colorate adecvat contrastate, marcari din text. Nu se recomanda utilizarea a mai mult de 4-5 nuante pe o pagina, caci numarul mare de culori scade acuitatea si puterea de observatie. Sa folosim aceste reguli elementare de cromatica in procesul de invatare si rezultatele vor fi spectaculoase.

Cap. 3

"Printre pulberele zdrentelor de nori

Cu suliti de lumina si de foc,

Rasare, inainteaza-si face loc

Un soare-n miliarde de culori"

.spune poetul Mihail Celarinu. De fapt lumina soarelui nu are miliarde de culori, dupa cum vede poetul. Lumina soarelui este de mai multe culori. Cand razele de lumina, ce, vin de la soare trec prin picaturile de ploaie, se produce un fenomen ciudat: picaturile de apa ce despart in 7 culori, separate una de alta intr-o panglica impresionanta.

Asa se explica existenta curcubeului. Din punct de vedere fizic, Decartes a fost cel care a explicat, in baza legilor refractiei, formarea acestor minunate portiuni de cercuri colorate deasupra orizontului. El a calculat traiectoriile catorva mii de raze incidente in diferite puncte de pe suprafata unei picaturi de ploaie si a aratat ca, daca o raza de culoare daca ar fi incidenta intr-un punct, astfel incat deviatia ei sa fie maxima, toate celelalte raze de aceeasi culoare care cad pe suprafata picaturii in puncte invecinate punctului corespunzator maximei deviatii, vor fi deviate de picatura intr-o directie foarte apropiata de cea a razei care a suferit deviatia maxima. Razele care sunt deviate de picaturi in urma unei singure reflexii interioare formeaza curcubeul primar, iar cele care provin in urma a doua reflexii interne, formeaza curcubeul secundar.

Cap. 4.1

Galben: semnifica lumina, maretie, inteligenta, gelozie, invidie si                                           stimuleaza gandirea creatoare;

Orange: simbolizeaza caldura, dogoarea soarelui, energia, bucuria si incordarea;

Rosu: simbolizeaza iubirea, focul, lupta, puterea, pasiunea si exalta, incurajeaza;

Violet: inseamna tristete, durere, sfiiciune, sinceritate

Albastru: semnifica puritate spirituala, delicatete, raceala, credinta si predispune la reflexie;

Verde: semnifica multumire, liniste, odihna, tinerete, speranta si stimuleaza activitatea intelectuala;

Alb: semnifica lumina, curatenia, nevinovatia, puritatea si pacea;

Negru: inseamna moarte, doliu, mister, intuneric, solemnitate, si sobrietate

Cap. 4.2

Daca cele 3 pete de culoare (rosu, verde, albastru) au aceeasi stralucire, pata centrala privita prin difuzie pe ecranul alb, este alba. Modificand treptat stralucirea unei pete de la maximul la zero, apoi simultan a cate doua pete de culoare, putem obtine toate nuantele de culoare, cu stralucire si saturatie variabile, epuizand de stralucirea relativa a culorilor primare. In laboratorul de fizica am obtinut aceleasi efecte cu 3 becuri de 12W si 50W cu halogen montate in asa fel incat sa asigure conditiile de suprapunere ale fasciculelor pe un ecran de observatie iar petele luminoase sa fie uniform iluminate si contur bine precizat. Sursele trebuie sa fie la aproximativ aceeasi inaltime iar sistemul optic de iluminare sa permita deplasarea petelor luminoase pe ecranul de observatie.

Cap. 5

Stiati ca ochiul uman poate diferienta peste 10 milioane de nuante?

Stiati ca in filme se pot obtine efecte speciale tridimensionale facute in doua variante, putin diferite una de cealalta: -una verde, cealalta in rosu (dupa cele doua imagini se suprapun). Spectatorii pot viziona filmul cu ochelari cu lentile speciale (una rosie si una verde). Ca urmare fiecare ochi va avea parte doar de imaginea destinata acestuia.

Stiati ca pentru a obtine lumina alba avem nevoie doar de 3 culori: rosu, verde si albastru, deci culoarea alba este o combinatie de culori.