MOTOARE CU BENZINA
Motorul cu benzina a revolutionat transportul la inceputul a -
nilor 1900 . Pe sosele , vehiculele cu aburi si gaze au cedat locul ce-
lor cu benzina . In aer , pana la aparitia motorului cu reactie doar
motoarele cu benzina asiguraau energia necesara zborului .
Motoarele cu benzina , asemenea motoarelor DIESEL si celor de rachete , sunt motoare cu ardere interna . Combustibilul arde in in-
teriorul acestora pentru a asigura energia de miscare . La un altfel
de motor , vaporii de benzina sunt amestecati cu aer si aprinsi de o
scanteie . Amestecul de benzina si aer arde atat de repede incat ex-
plodeaza si gazele produse se dilata rapid . Aceasta dilatare impinge
un piston printr-un cilindru , iar miscarea pistonului roteste un ax
pentru producerea miscarii de rotatie . La motoarele mari actionea-
za mai multe pistoane si mai multi cilindri in succesiune rapida ,pen-
tru a produce o forta de torsiune mai uniforma . La motoarele cu
benzina rotative , care nu au cilindri , gazele actioneaza direct un
rotor .
Motoare in doi timpi
Cel mai simplu motor cu benzina cu cilindri , folosit la unele masini mici si la multe motociclete , este motorul in doi timpi. Pentru
fiecare piston ciclul de operare are doua faze . Intai pistonul urca in
cilindru pentru a comprima un amestec de combustibil si aer in spa -
tiul de deasupra sa . In acelasi timp , o noua incarcatura de amestec este aspirata pe sub piston . O scanteie produsa de o tensiune inalta ,
aprinde amestecul comprimat , si gazele care explodeaza imping pis-
tonul in josul cilindrului . Noul amestec impinge gazele arse in afara
printr-un canal de evacuare , si el insusi comprimat cand pistonul
urca din nou .
Cand se afla sus , pistonul blocheaza canalul de evacuare , astfel
gazele dilatate nu pot iesi . Acest canal se deschide cand pistonul
ajunge jos . Pozitia pistonului controleaza , de asemenea , canalul de
admitere a amestecului de combustibil si aer si canal deversor.
Miscarea de sus - jos a pistonului roteste un ax numit arbore
cotit cu manivela . De arborele cotit este asezat un volant greu , care
continua sa se roteasca dupa ce pistonul a ajuns in pozitia cea mai joasa . Astfel , volantul transforma exploziile de energie provocate de coborarea pistonului , intr-o miscare continua relativ uniforma ,
si impinge pistonul inapoi in sensul cilindrului in a doua parte a fie-
carui ciclu .
Motoarele in doi timpi sunt relativ ieftine , dar sunt ineficiente in transformarea combustibilului in energie de miscare . Din acest
motiv , majoritatea motoarelor mai mari functioneaza pe ciclul mai
eficient in patru timpi .
Motoare in patru timpi
La un motor in patru timpi exista patru faze in operarea fiecarui piston . La prima miscare in jos , numita cursa de admisiune,
amestecul de combustibil si aer este aspirat deasupra pistonului .
Apoi pistonul se misca in sus , comprimand amestecul , aceasta a doua faza fiind numita timp de compresiune . Amestecul comprimat
explodeaza datorita unei scantei , impingand pistonul in jos in cea dea treia faza , numita cursa utila sau activa . Apoi pistonul urca din
nou , de data aceasta expulzand gazele arse . Dupa aceasta a patra
faza , numita timp de evacuare , procesul se repeta .
Desi motorul in patru timpi este mai eficient decat cel in doi
timpi , doar in jur de a treia parte din energia combustibilului este
transformata in energie utila de miscare . Restul se pierde . Proble -
ma principala se datoreaza miscarii oscilante (de `du-te-vino`) a
pistoanelor . Fiecare piston , osciland de mai multe mii de ori pe
minut ,consuma o parte din energia asigurata de combustibil .
