Benjamin Franklin
Benjamin Franklin, mare om politic, diplomat luptator inflacarat pentru indepandenta Statelor Unite ale Americii, mare savant si filosof , s-a nascut la 17 ianuarie 1706 la Boston,Massachusetts, intr-o familie saraca.
De la varsta de 10 ani , a inceput sa lucreze , intai in atelierul tatalui sau(meserias lumanarar), apoi in tipografia unui frate mai mare. La 17 ani pleaca la Philadelphia unde lucreaza ca tipograf , gravor, legator , redactor, etc. Printr-o munca intensa , Franklin a devenit un om cult si a desfrasurat la Philadelphia o susutinuta activitate social-politica si culturala.Printre primele sale actiuni intreprinse ,se numara infiintarea unei organizatii orasenesti de pompieri,denumita"Uniunea societatilor contra focului",prima de acest fel din America.Organizeaza de asemenea paza de noapte a orasului si tot lui I se datoreaza initiativa construirii unei mari sali de conferinte,in care avea dreptul sa vorbeasca orice persoana ,indiferent de apartenenta politica,sociala sau religioasa.Mai tarziu,in aceasta imensa cladire avea sa se instaleze "Prima Universitate americana",a carei infiintare se datoreaza tot lui Franklin.Benjamin Franklin a fost si cel care in 1732 a publicat primul numar al "Almanahului sarmanului Richard".
In anul 1743,I se naste o fetita, pe care o boteaza cu numele de Sarah.
In acelasi an,Franklin propune infiintarea unei academii sub conducerea pastorului Peters;dar aceasta nu ia in serios propunerea,preferand alte indeletniciri mai banoase.Un an mai tarziu insa,Franklin infiinteaza "Societatea filozofica",al carei viitor va avea urmari foarte importante pentru cultura americana.
Pe cand se afla in plina ascensiune,la varsta de 34 de ani,isi pierde parintele,in varsta de 89 de ani,care se stinge fericit ca fiul sau reusise sa devina un om util societatii.
Franklin a fost preocupat de multe domenii ale stiintei , dar cea mai mare atentie a acordat-o fizicii . Principalele sale lucrari in domeniul electricitatii le-a efectuat intre anii 1747-1754. Ignorand teoriile la moda precum si cele mai bune din explicatiile date din antichitate si pana la el atractiei electrice, fizicianul american elaboreaza pe baze experimentale o teorie generala a electricitatii care a capatat adeziunea majoritatii savantilor.
El introduce termenii "electrizare", "electricitate pozitiva " , "electricitate negativa" si emite ideea conservarii sarcinii electrice, care a devenit una din ideile fundamentale ale fizicii moderne. Aproape toate faptele cunoscute la acea vreme au putut fi explicate calitativ de catre Franklin printr-o teorie care apela la conceptia particulelor de materie electrica si a electricitatii pozitive sau negative. In "Experimente si observatii asupra electricitatii",Benjamin Franklin afirma ca electricitatea este un fluid unitar si face distinctia dintre electricitatea negativa si pozitiva;tot el arata ca ca electricitatea poate magnetiza si demagnetiza acele de fier.
In 1747,intr-o scrisoare, Benjamin Franklin descrie cum descoperise ca un conductor cu varf ascutit poate provoca descarcarea unui corp incarcat electric;descoperirea va sta la baza realizarii paratrasnetului inainte ca Franklin sa demonstreze ca fulgerul este o forma de electricitate.
In vara anului 1752 pe timpul unei furtuni, Franklin inalta un zmeu special confectionat si constata aparitia unor puternice scantei electrice la capatul franghiei izolate de pamant, verificand in felul acesta incarcarea electrica a norilor si natura electrica a trasnetului. In vederea protejarii impotriva trasnetului, Franklin propune fixarea pe cladirile inalte a paratrasnetului.
Paratrasnetul din mintea lui Franklin era format dintr-o bara metalica asezata pe varful caselor si legata cu o sarma de pamant;astfel curentul captat din atmosfera se descarca in pamant.Prima instalatie a paratrasnetului o construieste pe casa comerciantului West din Philadelphia,in anul 1760.Vergeaua de otel avea lungimea de 3 metri si un diametru de 27 cm.In anul 1782 orasul numara 400 de paratrasnete.Toate edificiile publice sunt dotate cu paratrasnete ,in afara de ambasada Frantei,care ignora importanta lui.In ziua de 27 martie 1782,cladirea ambasadei este insa lovita de trasnet si un soldat omorat.De urgenta,ambasadorul hotaraste instalarea paratrasnetului lui Franklin.
Totusi,increderea in inventia tipografului Franklin nu se generalizeaza inca si putini erau oamenii din alte parti care doreau instalarea unor astfel de dispozitive.Primul oras din lume care a folosit din plin inventia sa a fost Venetia;in anul 1778 nu numai cladirile ,ci si toate vasele de razboi erau prevazute cu paratrasnet.Catargele vaselor engleze vor adopta instalatia aceasta protectoare abia dupa zece ani ,si anume in 1788 ,deoarece englezii nu puteau admite ca un "colonist"sa stie mai mult decat savantii din metropola.
Franklin, desi nu avusese parte de o cultura stiintifica asemanatoare cu aceea de care dispuneau alti fizicieni ai timpului,fusese dotat de natura cu o clarviziune geniala,care-I ingaduia sa traduca imediat in fapt intuitiile sale.
Lui Franklin I se datoreaza si o ipoteza asupra fluidului unic in electricitate,o teorie foarte completa a buteliei de Leyda.
Comandamentul artileriei engleze solicita lui Franklin,in 1772,solutii pentru salvarea depozitelor de praf de pusca ,amenintate de trasnet.La 21 august ,savantul prezinta un interesant studiu in rezolvarea acestei probleme,studiu care prinde viata in scurt timp,prin folosirea paratrasnetelor,a caror eficacitate era deja verificata pe turnul catedralei Sf. Paul din Londra.
Paratrasnetul a devenit aproape o moda,introducandu-se pana si la palarii si umbrele.
Intr-un studiu al abatelui Nollet,tiparit de Academia din Paris,se aratau efectele daunatoare ale fulgerului,primejduind bisericile si casele,insa autorul sustine totusi ca este nu numai inutila,ci chiar periculoasa montarea paratrasnetului la exteriorul caselor.Sfatul abatelui este sa nu se traga clopotele in timpul furtunii,pentru ca fulgerul sa nu atinga omul care are in mana franghia .El nu stia ca insasi franghia este un corp rau conducator de electricitate.
De peste o mie de ani ,exista obiceiul ca clopotele sa fie "sfintite",pentru ca sunetul lor sa capete puterea de a imprastia furtuna.Dar nimeni nu constatase ca se intampla tocmai contrariul :trasnetul lovea mai ales turnul bisericilor ,desi clopotele "sfintite"erau trase in timpul furtunii.E vrednic de mentionat ca,in noaptea de 14 spre 15 aprilie 1718, numai in Bretagne au fost distruse de trasnet douazeci si patru de biserici.
"Cred ca a sosit vremea sa se incerce alte metode si sa accepte inventia noastra-scria Franklin-,cu toata impotrivirea unor oameni invatati."
Experienta de mai mult de doisprezece ani a dovedit ca, in America de Nord,acolo unde casele si bisericile erau prevazute cu aceste bare de fier,nici una nu fusese atinsa de fulger,in timp ce o multime de biserici,case si alte cladiri neprevazute cu asemenea bare,au suferit stricaciuni sau au ars chiar complet.
Experientele lui Franklin,privind electricitatea statica si atmosferica,au devenit chiar din timpul vietii sale un obiect de curs in colegiile si institutele de invatamant superior din America si din Europa,ele reprezentand o analiza amanuntita si critica a tuturor fenomenelor electrice.
Preocuparile lui Franklin in domeniul stiintei sunt impresionante: a dat harta curentului Gulfstream , a studiat viteza sunetului in diverse medii , a inventat un instrument muzical bazat pe fracarea unor bile de sticla, un cuptor economic raspandit si azi in America si in Franta , lanterna de strada si multe altele.
Eruptia dezastruoasa a vulcanului Laki din Islanda ucide cam 10.000 de islandezi, dica o cincime din populatia insulei;eruptia ii sugereaza lui Benjamin Franklin ipoteza ca scaderea temperaturii din zona vulcanului s-ar putea datora cenusei si gazelor emanate din crater care impiedica patrunderea radiatiilor solare.
In perioada 1765-1775, Franklin a prezentat si aparat cu darzenie la Londra , interesele colonistilor americani , iar dupa inceperea razboiului pentru independenta , Franklin a reprezentat SUA in Franta.
Omul de stat si de stiinta Benjamin Franklin moare la Philadelphia,Pennsylvania,pe 17 aprilie 1790.
A ramas memorabila sedinta Academiei de Stiinte a Frantei , din 1778, cand Turgot , in cuvantarea sa i-a dedicat lui Franklin versul latin:"Eripuit coelo fulmen sceptrumque tyrannis" (El a smuls cerului fulgerul iar titanilor sceptrul).
