PRIMUL "ICAR" ROMAN IN COSMOS
La 14 mai 1981, ora 20 si 17 minute - scria un ziar national - in Uniunea Sovietica a fost lansata nava cosmica <<Soiuz 40>>, cu echipaj comun : comandantul navei Leonid Popov, pilot cosmonaut, si Dumitru Prunariu, cosmonaut cercetator. Programul zborului navei <<Soiuz 40>> prevedea cuplarea cu complexul stiintific orbital << Saliut 6>> si <<Soiuz 40>> . Cosmonautii Popov si Prunariu au efectuat la bordul complexului o serie de cercetari si experimente impreuna cu cosmonautii Kovalionok si Savininih, care se aflau pe o orbita circumterestra, de la 21 martie 1981.
Nascut la 27 septembrie 1952, Dumitru Dorin Prunariu s-a nascut la poalele Timpei, Brasov. De mic i-a placut sa mestereasca, sa construiasca aeromodele si mici rachete. La 14 ani, Prunariu a dobandit premiul republican la Concursul de creatii tehnice "Minitehnicus" . La varsta de 17 ani, a avut prilejul sa-l cunoasca pe marele savant roman si constructor de avioane, Henri Coanda. Era in anul 1970 cand, cu ocazia unei explozitii de aeronave, savantul roman, cu calmul si blandetea caracteristica, s-a adresat adolescentului Dumitru Prunariu, elev in ultimile clase ale unui liceu din Brasov, spunandu-i: " E frumos sa visezi, dar si mai frumos este sa-ti vezi visul implinit".
Dupa absolvirea liceului, a urmat cursurile Facultatii de constructii Aerospatiale din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti, devenind inginer constructor de aeronave. A lucrat ca inginer stagiar la Intreprinderea de constructii aeronautice din Brasov si apoi a absolvit cursurile scolii militare de aviatie, unde i s-a acordat gradul de locotenent major.
Dupa ce a obtinut consintamantul sotiei si parintilor, locotenentul major inginer Dumitru Prunariu a inceput pregatirile si testele medicale, in vederea zborului spatial.
Cele mai grele si lungi antrenamente au fost cele de la Centrul de pregatire a cosmonautilor "I.A. Gagarin" , de langa Moscova.
Ziua startului pentru marea calatorie cosmica a fost fixata la 14 mai 1981. In seara zilei, pe cosmodromul Baikonur, un autobuz special a adus pe cei doi cosmonauti, echipati pentru zbor: colonelul sovietic Leonid Popov, cel care in anul 1980 realizase recordul de durata in spatiul cosmic de 185 de zile, si locotenentul major inginer Dumitru Prunariu.
Scapata din chingi, racheta a tasnit dezinvolt, in pofida celor 300 de tone ale sale.Racheta s-a indreptat in noaptea siderala ca un punct luminos, la inceput mai mare, apoi tot mai mic, departandu-se cu mare viteza de Terra. Dupa ce nava cosmica cu echipajul mixt romano-sovietic a strabatut distanta de 10.500 km, s-a efectuat cu succes cuplarea cu complexul stiintific orbital <<Saliut 6>> - <<Soiuz T 4>>
In jurul orei 1 noaptea, dupa realizarea cuplarii, cei doi cosmonauti de pe <<Soiuz 40>> au intrat in complexul stiintific orbital, unde si-au desfasurat activitatea timp de sapte zile. In timpul zborului de sapte zile, la bordul complexului orbital <<Saliut 6>> , <<Soiuz T4>> , <<Soiuz 40>> , echipajul comun romano-sovietic a indeplinit integral programul planificat de cercetari si experimente. Cosmonautii au efectuat experimente si experiente fizico-tehnice, bio-medicale si tehnologice, care au cuprins o gama larga de domenii.
Experimentul complex "Capilar" a urmarit elaborarea unei tehnologii pentru obtinerea, in spatial cosmic, de monocristale cu profil determinat ,prin folosirea efectului de capilaritate in conditii de imponderabilitate, care vor putea fi utilizate in etapele urmatoare in scopul elaborarii unor tehnologii de mare eficienta.
Experimentul "Biodoza" a dus la o mai aprofundata cunoastere a campului de radiatii cosmice si in spatial circumterestru, dar si avariatiei acestui camp in timp si in spatiu.
Experimentul "Astro" si-a propus sa studieze si sa identifice noi forme de existenta a materiei nucleare.
Experimentul "Nanobalanta" a constat din obtinerea de informatii privind stabilirea straturilor protectoare subtiri de bioxid de siliciu, sub actiunea mediului cosmic.
Printre experimentele cu caracter bio-medical se cuvine a fi mentionat "Miocard", destinat studierii modificarilor ce au loc in timpul zborrului cosmic la nivelul aparatului cardiovascular.
Experimentul "Reo", propus de specialistii romani si realizat in colaborare cu oamenii de stiinta sovietici, a fost destinat investigarii modificarilor circulatiei sanguine cerebrale, centrale si periferice, care se produc in diferite etape ale misiunii spatiale, atat in conditii de repaus, cat si in timpul indeplinirii diferitelor tipuri de activitati la bordul statiei orbitale.
In cursul efectuarii experimentului "Imunitatea" s-a studiat influenta conditiilor zborului spatial asupra unor substante biologic active, care influenteaza protectia anti-virus si imunitatea anti-virus a cosmosului.
Experimentele "Pneumatic" si "Guler" au permis obtinerea de date ce caracterizeaza reactia organismului cosmonautului in perioada de adaptare acuta la imponderabilitate si, respectiv, studierea influentei factorilor zborului cosmic asupra interactiunii analizatorilor si legitatilor evolutiei bolii miscarii in zborul cosmic.
Prin acest remarcabil eveniment cosmic, Romania- care a dat aeronauticii mondiale nume de prima marime, ca Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coanda -intra in randul tarilor participante direct la exploatarea spatiului extraterestru.
Vineri, 22 mai, ora 16,56 (ora Bucurestiului), dupa incheierea programului de cercetari si experimentari la bordul complexului orbital "Saliut 6" - "Soiuz T4" - "Soiuz 40", echipajul comun romano-sovietic s-a reintors cu bine pe Pamant.
Aparatul de coborare al navei "Soiuz 40" a aterizat in zona stabilita, la 225 de kilometric sud-est de orasul sovietic Djezkazgan, din stepta Kazahstanului.
Intr-adevar, participarea unui ofiter roman la zborul in cosmos, ridica pe o treapta noua traditiile aviatiei romane, realizarile oamenilor nostri de stiinta, care au aud o contributie de seama in acest domeniu, numarandu-se printre primii care au initiat zborul cu avioane, inclusive cu reactie.
