Determinarea profilului simplificat pentru sectia de remorcare data Pentru simplificarea profilului in lung al liniei se aleg elemente de profil de acelasi tip ( panta sau rampa ) la care se pot alipi elemente de aliniament si palier . Pentru acest grup de elemente se calculeaza o declivitate echivalenta : = (1) , in care : reprezinta declivitatea elementului , - lungimea elementului . Dupa determinarea i trebuie ca lungimea fiecarui element sa respecte relatia: (2) , Daca exista vreun element de profil a carui lungime nu verifica conditia de mai sus , acel element trebuie scos din simplificarea respectiva . Elementele de acelasi tip trebuie sa aiba declivitati cat mai apropiate . Pe schita de remorcare exista 2 elemente de profil caracteristice : o rampa si respectiv o panta ale caror valori sunt cele mai mari in raport cu celelalte elemente de acelasi tip . Circulatia se va face intre cele 2 statii cap de sectie fara a avea statii intermediare in care sa efectuam opriri sau restrictionari de viteza determinate de circulatia in statie . Pentru calculele temei se va folosi = 5 , in care n reprezinta numarul de ordine din subgrupa . De asemenea se mai da prin tema = 12 , care reprezinta numarul studentilor din subgrupa . Simplificarea profilului pentru sectia de remorcare data se gaseste in figura 1 , iar calculele in tabelul nr.1 . La calculul tabelului nr.1 s-au folosit formulele pentru : Declivitatea echivalenta : relatia (1) ; Rezistenta specifica la circulatia in curbe : (3) , Lungimea curbei (este data in figura 1) ; Rezistenta specifica echivalenta a curbelor de pe un element de profil simplificat : (4) , in care : - - rezistenta specifica a curbei , - lungimea curbei , - lungimea elementului de profil simplificat . Declivitatea echivalenta rezultanta : 36371oez74icz2z (5) , in care termenii au semnificatiile de mai sus , cu specificatia ca se ia semnul “+” pentru rampe , respectiv “-“ pentru pante Determinarea tonajului remorcat Pentru remorcarea trenului se va folosi o locomotiva electrica 060 EA cu o viteza maxima de 120 km/h . Regimul pentru care se va realiza determinarea tonajului remorcat este regimul uniorar al locomotivei , utilizandu-se caracteristica de tractiune a locomotivei , prezentata in figura 2 . Determinarea tonajului remorcat in functie de viteza M(v) la Variatia tonajului in functie de viteza la =ct. este prezentata in figura 3 pe baza tabelului nr. 2 . La calculul tabelului nr. 2 s-a folosit formula tonajul remorcat : [t] , (6) , in care : - forta de tractiune la obada ( se ia de pe caracteristica de tractiune a locomotivei fig.2 ) [kN] ; - forta rezistenta a locomotivei [N] data de relatia : [N] , (7) , - viteza [km/h] , - masa locomotivei , 120 [t] , - acceleratia gravitationala , 10 [] , - declivitatea echivalenta rezultanta pe rampa caracteristica , ‰ , - rezistenta echivalenta totala a vagoanelor [N/kN] data de relatia : , (8) , - procentul de vagoane incarcate dat de relatia : [%] , (9) , - procentul de vagoane goale dat de relatia : [%] , (10) , - rezistenta specifica a vagoanelor incarcate in compunere amestecata pe 2 si 4 osii data de relatia : [N/kN] , (11) , - rezistenta specifica a vagoanelor goale in compunere amestecata pe 2 si 4 osii data de relatia : [N/kN] , (12) . Determinarea tonajului remorcat in functie de declivitate M() la =ct. Variatia tonajului in functie de declivitate la =ct. este prezentata in figura 4 pe baza tabelului nr. 3 . La calculul tabelului nr. 3 s-au folosit formulele (6) – (12) , semnificatiile marimilor fiind aceleasi ca la punctul 1) . Determinarea lungimii si componentei trenului Plecand de la tonajul determinat de rampa caracteristica si anume : [t] se determina masa vagoanelor incarcate respectiv masa vagoanelor goale cu formulele urmatoare : ec371o6374iccz [t] [t] . Se determina apoi numarul osiilor incarcate respectiv goale cunoscand tara pe osie a vagoanelor incarcate [t/osie] respectiv tara pe osie a vagoanelor goale [t/osie] : osii incarcate , osii goale . Numarul de osii astfel obtinute se repartizeaza in proportie de 30% la vagoane pe 2 osii respectiv 70% la vagoane pe 4 osii . Rezulta urmatoarea repartitie : Osii “incarcate” : , Osii “goale” : . Tonajul determinat de componenta trenului este : [t] , stiind ca : masa vagonului pe 2 osii este : , masa vagonului pe 4 osii este : . Lungimea trenului se calculeaza cu formula : [m] , in care : - lungimea vagonului pe 4 osii , 16 m ; - lungimea vagonului pe 2 osii , 10 m . Se obtine astfel : [m] . Lungimea statiei va fi : [m] . Verificarea tonajului trenului remorcat pe sectia data Tonajul remorcat este : , unde : este tonajul determinat pe rampa caracteristica , ; este tonajul admis la demarare dat de relatia : [t] , in care : - - forta de tractiune a locomotivei in momentul demararii trenului , =375 kN la 5 km/h ; - – rezistenta specifica totala a locomotivei [N/kN] ; - - rezistenta suplimentara la demarare ( [N/kN] ) ; - - rezistenta echivalenta a statiei [‰] ; - [N/kN] rezistenta specifica totala a vagoanelor , in care : [N/kN] ; [N/kN] . Se obtine astfel : [t] . este tonajul determinat de lungimea utila a statiilor . Lungimea trenului trebuie sa verifice relatia : . , unde : - este masa medie pe metru liniar [t/m] a convoiului de vagoane si se calculeaza cu relatia : in care : este lungimea tuturor vagoanelor goale pe 2 , respectiv 4 osii ; este lungimea tuturor vagoanelor incarcate pe 2 , respectiv 4 osii ; este lungimea tuturor vagon pe 2 , respectiv 4 osii ; este masa tuturor vagoanelor goale pe 2 , respectiv 4 osii ; este masa tuturor vagoanelor incarcate pe 2 , respectiv 4 osii ; este lungimea trenului . - este lungimea utila a statiilor , 1100 [m] ; - este lungimea locomotivei , 20 [m] . Se obtine astfel : [t] . este tonajul limitat de felul trenului , felul franei si panta caracteristica : [t] iar , unde : sunt determinate din IRF iar reprezinta sarcina medie pe osie de tren [t/osie] si se determina cu relatia : . [t] Se obtine : [t] . este tonajul determinat de rezistenta aparatului de tractiune : [t] unde = 300 kN reprezinta forta de rezistenta a aparatelor de tractiune tipul intarit . [t] . Rezulta deci : [t] . Intrucat se recalculeaza componenta , lungimea trenului si de asemenea lungimea statiei . In calculele urmatoare se ia [t] rezultand : [t] [t] osii osii Osii “incarcate” : , Osii “goale” : . Tonajul determinat de componenta trenului este : [t] . Lungimea trenului va fi : [m] . Lungimea statiei va fi : [m] . Tonajul determinat de lungimea utila a statiilor este : [t] , stiind ca : Tonajul limitat de felul trenului , felul franei si panta caracteristica este : [t] , stiind ca :
