ASAMBLAREA MECANISMULUI ROAT~ DIN|ATA-CREMALIER~
Mecanismul roata dintata-cremaliera este folosit in mod obisnuit pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare rectilinie si mai putin ,la tansformarea inversa.Astfel mecanismul este intalnita masinile unelte pentru deplasarea saniilor sau a consolelor , la instalatiile de ridicat,la actionarea sertarelor vanelor etc.
Dintre variantele posibile ale utilizarii mecanismului ,cea mai folosita este aceea la care cremaliera este fixa,iar roata dintata executa simultan atat miscarea de rotatie cat si miscarea rectilinie.Prin intermediul lagarelor axului pe care se gaseste fixata roata dintata ,miscarea este transmisa mai departe saniei caruciorului , consolei etc., care terbuie sa execute miscarea rectilinie.
Dantura angrenajului este ,de obicei ,dreapta, insa se foloseste mai rar si dantura inclinata ;uneori , roata dintata este inlocuita cu un melc .
Acest mecanism asigura o rigiditate mare a transmisiei chiar la cursele lungi de lucru ale masinii.
Viteza V de deplasare a cremalierei se determina cu relatia :
(mm/min)
unde
p -pasul elicii melcului in mm ;
n - turatia melcului in rotatii pe min
- unghiul de inclinare a melcului fata de
directia de deplasare a cremalierei.
Cand axa melcului este paralela cu directia de deplasare
a cremalierei , =0 si viteza este data de
relatia V= p*n
Mecanismul melc-cremaliera este folosit pentru antrenarea maselor masinilor-unelte grele.
{n cazul cel mai frecvent,cel al mecanismului roata dintata-cremalier1a, cu dantura dreapta, conditiile de montaj rezulta atat din particularitatile mecanismului in sine cat si din cele ale angrenajelor in general.
Cremailera reprezinta de fapt ,o roata dintata cu raza infinita ,deci conditiile impuse la montarea rotilor dintate sunt valabile si la realizarea ansamblului roata dintata-cremaliera.De aici rezulta ca la ansamblarea mecanismului roata dintata-cremaliera,pentru asigurarea unei angrenari corecte trebuie sa aibe in vedere urmatoarele conditii (fig.16.36) :
pozitia reciproca dintre roata dintata si cremaliera sa fie astfel realizata incat sa se asigure paralelismul dintre axa rotii si axa dintilor cremalierei si perpendicularitetea dintre axa rotii si axa cremalierei ;
distanta dintre axa rotii dintate si cremaliera,in timpul deplasarii,sa fie mereu aceeasi .Aceasta presupune existenta paralelismului dintre cremailera si ghidajele saniei pe care se gasesc fixate lagarele axului rotii dintate.
FIG.16.36
Corectitudinea montajului poate fi verificata cu ajutorul dispozitivelor cu ceas comparator sau prin metoda petelor de angrenare.Aceasta metoda consta in urmarirea petelor de angrenare de pe dintii cremalierei.
Eventualele neregularitati ale suprafetei de sprijin si strangerea neuniforma a suruburilor de fixare pot duce la deformatii ale cremalierei ceea ce provoaca o angrenare defectuoasa . {n cazul in care cremaliera este formata din mai multe bucati ce se monteaza cap la cap se va urmari in mod special asigurarea rectilinitatii cremalierei si a pasului dintilor in zona de imbinare .Pentru aceasta,locul de inbinare trebuie sa coincida cu un gol dintre dinti(fig.16.37).
Pentru obtinerea pasului p al dintilor, in acest loc intre cele doua parti vecine ale cremalierei se introduce un adaos cu grosimea necesara ntrucat la fixarea cremalierei numai cu suruburi nu se poate asigura o pozite corecta ,se utilizeaza si stifturi de centrare , amplasate la distanta cat mai mare.
FIG16.37
ANSAMBLAREA MECANISMELOR CU CAME
Cama este un organ de masina profilat,conducator,care transmite elementului condus - tachetul - o miscare stabilita dupa o lege determinata de profilul camei .
Tachetul capata de cele mai multe ori , o miscare rectilinie,de du-te-vino si ,mai rar, o miscare oscilatorie.{n felul acesta ,intr-un mecanism cu came are loc transformarea miscarii de rotatie , de oscilatie,sau rectilinie de du-te-vino a camei intr-o miscare rectilinie de du-te-vino sau oscilatorie a tachetului .
Profilul camelor plane poate fi exterior(fig.16.38,a) sau interior (fig16.38b).Camele spatiale pot avea diferit forme de profile de curbe in spatiu ,trasate pe periferia unui cilindru (fig.16.39)
fig.16.38
fig.16.39
Camele au intrebuintari diferite, cum ar fi : la motoarele cu ardere interna pentru miscarea supapelor,la comanda miscarilor strungurilor automate ,la automatizarea unor instalatii etc.
Tehnologia de ansamblare a mecanismelor cu came depinde de o serie de factori , ca : tipul si profilul camei,modul de reglare a unghiului de fixare a camei , constructia si rolul mecanismului , ciclul pe care trebuie sa il realizeze.
Cele mai frecvente sisteme de ansamblare a camelor care tin seama de conditiile de mai sus sunt :
-asamblarea camelor fara reglarea unghiului de fixare ;
-asamblarea camelor cu reglarea ulterioara a unghiului de fixare;
-asamblarea mecanismului la care tachetul este apasat pe cama cu un arc;
-asamblarea mecanismului cu cama sub forma de toba.
a.Asamblarea camelor fara reglarea unghiului de fixare
{n acest caz, cama se fixeaza pe ax cu stifturi conice , pene, suruburi sau caneluri.
Daca se folosesc stifturi conice (fig.16.40,a)se executa mai intai o centrare a camei ,astfel incat gaurile de la cama sa se suprapuna cu cele de pe ax si apoi se introduc stifturile 1 si 2 prin lovituri usoare cu ciocanul.
La camele care au turatie mare , pentru a nu iesi stifturile , se utilizeaza stifturi cu stringere automata (fig.16.40,b)
fig.16.40
b.Asamblarea camelor cu reglarea ulterioara a unghiului de fixare
Asamblarea acestui tip de came consta in introducerea camei pe ax si fixarea ei intr-o pozitie oarecare .Blocarea camei se face cu ajutorul unui manson 1 solidar cu cama 2 sau in alt mod (fig.16.41,a)
La unele mecanisme de distribuire ale motoarelor cu ardere interna , cama se fixeaza pe ax cu ajutorul a doua piulite (fig.16.41,b)
La montarea camei demontabile 1(fig.16.41,c),pe axul 2 se foloseste o bucsa conica 3 si o mufa 4 ,iar strangerea se face cu suruburile 5.Piulita 6 prin insurubare , asigura o asamblare rigiada.
La o cama cu o portiune demontabila 1(fig.16.41,d),unghiul de fixare se asigura cu ajutorul pieselor2,3.
fig.16.41
c.Asamblarea mecanismului la care tachetul este apasat pe cama cu un arc
Acest tip de mecanism cu came se intalneste la motoare cu ardere interna , fiind parte componenta a mecanismului de distributie .
Tachetul sau impingatorul 3 (fig.16.42)serveste pentru a transmite miscarea direct supapelor, in cazul distributiei inferioare sau tijelor,apoi, culbutorilor care actioneaza supapele,la distributia superioara .
Tachetul 2 se sprijina direct pe cama 1 .El se monteaza intr-o bucsa 4 ,care are rolul de ghidare.
Partea care vine in contact cu cama are o forma rotunjita 5 sau forma unui toler.
La celelalt capat ,tachetul are o scobitura sferica in care patrunde capatul tijei inpingatoaresau se insurubeaza surubul 6 pentru reglarea jocului.
La montarea tachetului este necesar ca acesta sa nu fie atacat de cama intr-un singur loc,ceea ce ar provoca o uzura rapida .Pentru aceasta tachetul 2 se monteaza asimetric fata de cama 1 (fig.16.43)ceea ce provoaca o rotire al lui in jurul axaei sale de simetrie.
In acest fel , cama actioneaza asupra tachetului dupa o circumferinta , ferindu-l de uzura.
La arcul mecanismului se verifica elasticitatea, rezistenta la vibratie si rigiditatea lui .
Fig.16.42
Fig.16.43
