TERMENII Un termen este un cuvant sau un grup de cuvinte prin care se exprima o notiune, respectiv intelesul termenului si care se refera la unul sau mai multe obiecte despre care se afirma notiunea in cauza. Un termen are structura urmatoarelor elemente: componenta lingvistica: cuvantul sau grupul de cuvinte; componenta cognitiva: notiunea; componenta ontologica: multimea de obiecte. In plan mintal se vorbeste de un anumit inteles al termenului ce constituie intensiunea termenului, iar in plan real se vorbeste de referinta termenului, ceea ce reprezinta extensiunea termenului(sfera). CLASIFICAREA TERMENILOR Exista mai multe tipuri de termeni ca face necesara clasificarea acestora. Criteriile de clasificare cele mai evidente sunt intensiunea si extensiunea termenilor: Din punct de vedere intensional, termenii sa clasifica astfel: termeni absoluti / relativi termeni absoluti: numai daca se aplica obiectelor din extensiunile lor considerate izolat ex: planeta, obiect, culoare termeni relativi: in cazul in care termenul desemneaza o relatie ce se stabileste intre doua sau mai multe obiecte ex: unchiul meu, muschiul meu, mai mare decat termeni abstracti / concreti termeni abstracti: numai daca el desemneaza insusiri, proprietati sau relatii ca elemente de sine statatoare, independente de obiectele carora le revin acestor insusiri ex: frumusete, roseata, claritate termeni concreti: in masura in care termenul desemneaza obiecte, insusiri sau proprietati caracteristice acestora ex: frumos, rosu, clar termeni pozitivi / negativi termeni pozitivi: numai daca indica prezenta anumitor insusiri ex: coerent, prietenos termeni negativi: in cazul in care se indica absenta unor proprietati ex: stirb, orb, surd termeni simpli / compusi termeni simpli: numai daca detine rolul de notiune primara ex: autoturism, punct, propozitie termeni compusi: desemneaza derivate ale notiunilor primare ex: autoturism de teren, punct de vedere Din punct de vedere extensional, termenii sa clasifica astfel: termeni vizi / nevizi termeni vizi: numai daca extensiunea sa nu contine nici un obiect ex: cel mai mare numar prim, patrat perfect – logic vizi centaur, sirena – factual vizi termeni nevizi: in caz contrar ex: cal, caiet, sincer termeni singulari / generali termeni singulari: numai daca se refera doar la un singur obiect (extensiunea termenului este construita dintr-un singur obiect) ex: Liceul “Grigore Moisil “, Timisoara termeni generali: in cazul in care extensiunea termenului contine cel putin doua obiecte ex: oras, carte, padure termeni colectivi / distributivi termeni colectivi: numai daca obiectele din extensiunea sa sunt colectii de obiecte asa incat proprietatile ce revin colectiei, nu revin fiecarui membru al colectiei ex: armata, biblioteca termeni distributivi: in cazul in care fiecare caracteristica din intensiunea termenului revine fiecarui obiect din extensiune ex: pom, mamifer, cana termeni vagi / precisi termeni vagi: numai daca nu se poate decide cu certitudine pentru orice obiect daca face parte sau nu din extensiunea termenului ex: tanar, frumos, bun termeni precisi: in cazul in care exista posibilitatea deciziei pentru orice obiect ex: patrat, fotografie, perete RAPORTURI LOGICE INTRE TERMENI Din punct de vedere extensional se pot preciza diferite tipuri de raporturi logice: raporturi de concordanta: daca extensiunile elementelor au cel putin un element comun Prin cercetarea acestor raporturi se permite delimitarea urmatoarelor tipuri de raporturi de concordanta: A, B raportul de identitate: numai in cazul in care doi termeni au in comun toate obiectele din extensiunile lor, altfel spus aceeasi extensiune A = om B = animal capabil sa construiasca unelte raportul de ordonare: numai in cazul in care oricare obiect ce apartine extensiunii unui termen, apartine si extensiunii celui de-al doilea termen, in timp ce, cel de-al doilea termen are in extensiunea sa si obiecte ce nu apartin extensiunii primului obiect B A = pisica(specie) A B = mamifer(gen) A = specie – termen subordonat B = gen – supraordonat raportul de incrucisare: numai in cazul in care extensiunile a doi termeni au in comun cel putin un obiect, fiecare termen avand in extensiunea sa si obiecte ce nu apartin extensiunii celuilalt termen B A A = roman B = inginer raporturi de concordanta: daca extensiunile elementelor nu au nici un element comun Aceasta categorie cuprinde: raportul de contrarietate: numai in cazul in care oricare ar fi obiectul acesta nu poate apartine simultan, extensiunii ambilor termeni, existand posibilitatea de a nu apartine extensiunii nici unuia dintre ei B A A = Africa B = Europa raportul de contradictie: numai in cazul in care oricare ar fi obiectul acesta nici nu face parte, nici nu lipseste simultan din extensiunea ambilor termeni sau termenii reprezinta unul negatia celuilalt, luata sau nu intr-un univers de discurs OBS. : Universul de discurs reprezinta un domeniu de referinta, respectiv o categorie de obiecte de un anumit gen, gen epuizat de una sau mai multe specii. A B A = om B = non-om In afara unui univers de discurs. A B A = legal B= ilegal Intr-un univers de discurs. PRINCIPIILE LOGICII TRADITIONALE La baza logicii traditionale stau anumite conditii formale numite principii logice sau legi da rationare. Ele nu exprima rationamente, ci conditii generale ale rationamentelor indiferent de tipul de propozitii cu care formulam inferenta. Fiecare rationament trebuie sa respecte simultan urmatoarele principii logice: Principiul identitatii care presupune ca un obiect este identic numai cu sine insusi, in acelasi timp si sub acelasi raport. A=idA(Formula va fi citita: A este identic cu A) Regula: Orice obiect este presupus neschimbat in raport cu timpul si cu unghiul de vedere considerat, adica ramane acelasi pe tot parcursul rationamentului. Principiul non-contradictiei presupune ca un obiect nu poate sa fie in acelasi timp si sub acelasi raportsi A, si non-A. Formula:~(A&A`)se citeste nu sunt simultan adevarate si A, si A`. Principiul tertulu iexclus presupune ca sau este acceptata o propozitie A, sau este respinsa dintr-un sistem de propozitii, a treia posibilitate fiind exclusa. 37857oru73hhi3z Principiul ratiunii suficiente presupune ca pentru a accepta sau pentru a respinge o propozitie trebuie sa dispunem de o ratiune suficienta sau altfel spus, de un temei satisfacator. Exista 4 tipuri de temeiuri: Nici necesare si nici suficiente; Necesare, dar nu si suficiente; Suficiente, dar nu si necesare; rh857o7373hhhi Necesare si suficiente. Spunem ca propozitia p este un temei necesar pentru propozitia q, atunci cand fara adevarul lui p nu se poate dovedi adevarul lui q, iar daca p este un temei suficient pentru q inseamna ca admitand adevarul lui p devine imposibil ca q sa nu fie adevarata.
