ISTORIA FILOSOFIEI Filosofia si istoria filosofiei Filosofia, statul, obiect, specific Filosofia si istoria filosofiei, importanta acesteia Filosofia ste o componenta a culturii, a vietii spirituale, alaturi de stiinta literaturii, arta, religie, acestea formeaza cultura si viata societatii. 36494jnx38jjf5r Ea se afla in interelatii cu celelalte componente dar nu se confunda cu niciuna dintre ele. Inca din sec. V i.h. Platon spunea ca filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii oamenilor. Hegel spunea ca filosofia este floarea cea mai inalta a culturii. Alti filosofi au spus ca ea este Kiutesenta unei culturi. Daca vrei sa cunosti cultura unui popor te duci la filosofia acestuia. L. Blaga spunea ca filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva “ceea ce este”. nj494j6338jjjf C-tin R. Matru – ea este o conceptie in care adevarurile vechi sunt imbracate intr-o forma noua. Filosofia a aparut ca raspuns la intrebarile oamenilor, intrebari cum ar fi : Ce este existenta ? Care este raportul dintre existenta subiectiva si obiectiva ? Cum se constituie valoarea de adevar bine, frumos, dreptate ? Care sunt cauzele nefericirii omului pe pamant ? Ce este fericirea ? In jurul acestor probleme s-a constituit filosofia incercand sa dea raspunsuri incat filosofia vizeaza raportul omului cu lumea cu existenta. Filosofia incearca sa explice in ce consta conditia umana, conceptul de conditie umana, deasemenea situatiile obisnuite si limita. In acelasi timp filosofia se preocupa de locul si rolul omului il ajuta pe acesta sa ierarhizeze lumea. Filosofia il ajuta pe om sa opteze in cunostinta de cauza de ce oamenii opteaza pentru anumite realieri. Filosofia il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine sa-si formeze o cunostinta de sine care sunt propriile sale realari dar raportata la realitatea sociala, sa-si formeze constiinta alteritatii care este constiinta respectului pentru ceilalti alaturi de care traiesti. Filosofia s-a format in antichitate la inceput in obiectul filosofiei erau puse cunostinte din toate domeniile treptat s-a produs o departajare intre discursul filosofic si cel stiintific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditatiei filosofice. Parti componente Ontologia (grecescul antos = existenta) si care este teoria existentei ca existenta. Gnaseologia (cagnas = cunoastere) este teoria filosofica a cunoasterii ca raspuns la intrebarea cum ar fi daca omul poate sa cunoasca sau nu lumea, cum o cunoaste, pana unde este adevarul. Axiologia (axis = valoare) este teoria filosofica a valorilor arata cum se nasc florile, cum se clasifica si importanta lor pentru om. Filosofia istoriei care studiaza legile progresului istoric. Logica – este teoria principiilor gandirii corecte. Etica – teoria despre morala. Estetica – teoria filosofica a artei. Problemele teoretice ale filosofiei sunt in legatura in principal cu raportul dintre existenta obiectiva si existenta subiectivaac. Raport a fost numit ca fiind problema fundamentala a filosofiei. Pentru Kant problema fundamentala a fost : “Cum pot sa gandesc unitar cerul instelat deasupra mea si legea morala din mine.” Acest raport in linii mari implica 3 aspecte. 1. Problema primordialitatii este existenta de factor primordial sau cea sub Filosofia se imparte in conceptii filosofice maniste care pot fi materialiste si idealiste si dualiste care pun la baza lumii 2 principii care exista paralel. 2. Concordanta dintre cei 2 factori respectiv posibilitatea cunoasterii lumii. 3. Rolul omului in creatia valorilor si sensul vietii. Exista mai multe criterii de apreciere a filosofilor. Specificul filosofiei – chiar din sensul etimologic al termenului care este ingemanarea a 2 cuvinte din limba veche greaca. philo – iubire pentru intelepciune sophia – intelepciune Specificul filosofiei – din specificul interogatiilor – din insati domeniul care-l studiaza. Deoarece filosofia studiaza existenta in general, legile cele mai generale ale existentei, ea reprezinta o conceptie generala despre lume deasemeni cunoasterea filosofiei este o cunoastere generala in sensul ca surprinde trasaturile generale si esentiale ale existenteinationale, sociale si umane. Cunoasterea filosofiei spre deosebire de cunoasterea stiintifica care este profunda si verificabila cum filosofia este generala ea se sprijina pe cuvant stiintific dar nu numai pe acesta ci I-a in considerare si practica social istorica, experienta umana este cuvantul prin care se raporteaza lumea la om si se afla locul si rolul omului in acea lume. De-a lungul timpului s-a constatat ca stiinta are nevoie de filosofie, de viziunea ei generala despre lume, multi filosofi au fost si oameni de stiinta si in acelasi timp filosofia se sprijina pe datele stiintei dar nu le preia. Istoria filosofiei Este stiinta care studiaza sistemele filosofice in succesiunea lor istorica pune in evidenta ? s-a realizat progresul in ? filososofie in acelasi timp pune in evidenta mari sisteme filosofice. Cu obiectul istoriei filosofice n-au fost de acord toti filosofii. Istoria filosofica nu poate fi confundata cu istoria stiintei literaturii religiei, specificul ei este ? de ? Obiectul de studiu si de modalitati proprii prin care studiaza lumea. Istoria filosofica pune in evidenta drumul parcurs de gandirea umana, informarea constiintei filosofice si a constiintei in general. Ne arata cum s-au format treptat conceptele cu care filosofic pentru ca este mai usor sa vezi cum se fac lucrurile incetul cu incetul decat daca le ei gata formate. Istoria filosofica ajuta la intelegerea si interpretarea literaturii. Eminescu marturisea cine nu cunoaste filosofia lui Platon. Istoria filosofica ajuta la formarea unei conceptii adecvate despre lume, il face mai receptiv, mai deschis, sa se cunoasca pe sine. Istoria filosofica ne ajuta sa raspundem la o serie intreaga de probleme, sa intelegem schimbarile radicale care se produc in stiinta, sa ne creem un echi interior ca sa putem comunica cu exteriorul. Bibliografie Ioan Banu – “Filosofia greaca pana la Platon”. Ed. Stiintifica 1979 Platon – “Opere”. Ed. Stiintifica 1974 sau Dialoguri in diferite editii Aristotel – “Metafizica” . Ed. Academiei 1975 cap. I Bacu Fr. – Noul organon . Ed. Academiei 1957 cartea I Decartes R. – “Discurs asupra metodei de a ne conduce bine ratiunea si de a cauta adevarul in stiinta” . Ed. Stiintifica 1957 cap. I Kant Im. – “Critica ratiunii pure” . Ed. Stiintifica 1969 cap. I Hegel – “Stiinta logicii” . Ed. Academiei 1960 cap. I Ghilgames – “Epopee” . Ed. Junimea 1977 Bhose Anita – “Eminescu si Iudia”. Ed. Junimea 1978 cap. 6 “Eminescu si Budismul” Gh. Vladutescu – “Introducere in istoria filosofiei orientului” Ed. Stiintifica si Enciclopedica” 1980 Vladutescu Gh. – “Filosofia in Grecia Veche” Ed. Alleatros 1954 Vladutescu Gh. – “Introducere in istoria filosofiei medievale” Ed. Enciclopedica 1973 Vladutescu Gh. – “Istoria filosofiei moderne si contemporane” vol. I Ed. Academica 1984 Vladutescu Gh. – “Manualul lui Epictet” Ed. Cultura nationala 1925
