Scoala Pythagoriciana intemeitorul ei a fost filosoful si matematicianul Pythagora. Aceasta se mai numeste si scoala italica. Pythagora s-a nascut in Insula Sames in largul Coastelor Ioniei. La varsta de 40 de ani s-a mutat in Italia in localitatea Crotona unde va fi intemeiata o scoala filosofica. La batranete este nevoit sa se refugieze si de aici si va muri la 90 de ani in Metapont.Biografia contine inexitati chiar din cauza acestuia pentru ca el se credea de origine divina, fiul lui Hermes. A calatorit mult ajungand in Caldeea, Egipt, Persia.
Scoal filosofica intemeiata de Pythagora este apreciata ca un moment de seama al filosofiei, dar nu era numai o scoala filosofica , stiintifica, ci si o secta relogioasa si grupare politica de orientare filo-aristocratica. A avut o evolutie sinuoasa si contradictorie.
Cu aceasta scoala avem de a face cu prima forma de invatamant organizat. Era organizata dupa principiile unei organizatii religioase. Aici se faceau practici complete de intruniri, existau interdictii severe, disciplina mistica. O marturie antica ne spune ca tinerii ce veneau la aceasta scoala erau mai intai cercetati la fizionomie, deducandu-le caracterul si temperamentul. Cei ce erau admisi li se fixa un timp de tacere. In aceasta perioada se numeau auditori. In aceasta etapa lucrurile cele mai grele erau tacerea si ascultarea. Dupa aceea vorbeau punand intrebari si spunandu-si parerea si se numeau matematici (geometrie, muzica si alte discipline superioare). Cei care i-si insuseau aceste discipline ale stiintei treceau mai departe la cercetarea universului si principiului naturii, numindu-se fizicieni. Din cele aratate mai sus reiese ca nui vorba numai de o initiere mistica ci de principii pedagogice in ordinea invatarii si educatiei, apoi spunem de tacere si ascultare deci reflectie. Era si o educatie a vorbirii pentru a se putea exprima filosofico-stiintific.
Initierea in invatatura secreta a scolii nu era numai religioasa ci stiintifica si filosofica. Pastrarea secretului era o cerinta categorica.
In plan filosofic Pythagora avea o adevarata admiratie si pretuire pentru filosofie. De altfel el a pus in circulatie termenul de filosof si filosofie. Intr-un text pastrat si care se crede cai apartine, el spune "Viata este asemeni jocurilor olimpice unde unii cauta glorie si cununi, altii avantaje, iar a treia categorie adevaratii filosofi sau pretuitori ai intelepciunii vor sa se delecteze cu cel mai minunat spectacol cu imaginea lui"
In filosofia lui Pythagora se gasesc continute si teze de antologie, cosmologie care contin o serie de elemente miabile. Asa cum remarca Aristotel , pytagoricienii au fost primii care sau ocupat de matematica si au cultivato . Ei au scos ideea dupa care principiile matematice ar fi principiul lucrurilor, dar dupa cum in matematica numerele sunt elemente primordiale ei au crezut ca celelalte lucruri sunt modele ale numerelor. Numarul fiind considerat substanta a lucrurilor, rezulta ca numarul este principiul lumii. Asa cum este apa la Thalles, apeironul la Anaximandru, aerul la Anaximene. Au elaborat o adevarata simbolistica a numerelor. Ei identifica lucrurile cu cate un numar.
Astfel: - cifra 1 este considerata unitatea primordiala, esenta din care au iesit celelalte numere
cifra 2 este primul numar par - esenta sufletului
cifra 3 este primul numa nepereche dar care este perfect pentru ca are inceput, mijloc si sfarsit
cifra 4 este substanta justitiei
cifra 5 este substanta casatoriei
....
cifra 10 este simbolul intruchiparii perfectiunii supreme. Aceasta cifra va avea adanci rezultate in filosofia Greaca.
Pythagora cunostea 9 corpuri ceresti. El mai inventeaza un corp ceresc numit antiterra ca sa fie zece (10) .
Din filosofia lui Pythagora se desprinde ideea valoroasa dupa care lucrurile rezulta din armonia fortelor contrare care s-ar elibera. Universul nu este un haos de fenomene ci o armonie, un cosmos guvernat de legi , de necesitate matematica.
Scoala are o contributie importanta in domeniul filosofiei si retinem:
are meritul de a fi sistematizat cunostintele de matematica aduse din trecut
respinge geocentrismul
