Immanuel Kant – Critica facultatii de judecare ~ Deductia judecatii de gust [p.117-129]~ Judecatile estetice se pot imparti, asemenea celor logice, in a) empirice b) pure. a)= judecati ale simturilor ce se pronunta asupra caracterului agreabil/dezagreabil al unui obiect sau al reprezentarii acestuia; b)= judecati formale (ale gustului propriu-zise) – se pronunta asupra frumusetii obiectului sau a reprezentarii acestuia. O judecata de gust este pura doar in momentul in care nu exista interventia unei satisfactii empirice asupra factorului ei determinant. -Exista unele obiectii ce ar putea sustine ca atractia este suficienta pentru a putea numi un obiect frumos. - raspuns: putem adauga o multime de “atractii” (ornamente) unei opere de arta insa nu le putem folosi drept criterii de judecare a frumosului acelei opere. EX: Un tablou este evaluat ca frumos pentru frumusetea sa in sine si nu pentru frumusetea ramei sau a ornamentelor acesteia. -Cu privire la emotie : - ea nu tine de frumusete; - caracterul sau agreabil/dezagrebil provine dintr-o “ oprire momentana a fortei vitale urmata de o noua izbucnire a acesteia” . O judecata de gust pura nu poate avea ca factor determinant atractia sau emotia. Judecata de gust este independenta de conceptul de perfectiune Fromosul are o finalitate doar formala (fara vreun scop determinat). Reprezentarea a ceea ce este bun are o finalitate obiectiva (obiectul supus judecatii este raportat la un scop determinat). Finalitatea obiectiva poate fi : - exterioara = utilitate (este exclus sa poata servi drept criteriu de judecare) - interioara = perfectiune (--“--). -> necesitatea unei distinctii intre frumos si perfectiune. *o judecata ce priveste perfectiunea are in vedere procedeul prin care ceva este declarat bun si este deci o judecata de cunoastere. *o judecata ce priveste frumosul nu poate avea in vedere procedeul prin care ceva este declarat bun caci ar fi totuna cu o judecata de cunoastere.Ramane deci ca ea este o judecata de gust. Lamuriri: - perfectiunea priveste obiectul al carui scop este determinat; frunosul priveste obiectul al carui scop este formal. Judecata de gust este o judecata estetica adica cu temeiuri subiective si al carei factor determinant nu este un concept al unui obiect cu un scop determinat. Rolul intelectului in deductia judecatii de gust: *La judecata de gust intelectul participa – nu ca facultate de cunoastere (cazul judecatii logice) - ci ca facultate de determinare a obiectului si reprezentarii acestuia in conformitate cu subiectul care judeca si cu sentimentul acestuia. Judecata de gust prin care un obiect este declarat frumos pe baza unui concept determinat nu este pura. Distinctie : frumusete libera (nu presupune un concept al obiectului). frumusete dependenta (presupune un concept al obiectului + perfectiunea obiectului desemnat de concept). 1.EX : FLORILE = frumuseti libere ale naturii. - in aprecierea unei astfel de frumuseti judecata de gust este pura deoarece : nu priveste conceptul de FLOARE nu ia in calcul scopul determinat al obiectului pentru ca acesta nu are un scop determinat(floarea nu are scop determinat). 2. EX : OMUL = frumusete dependenta. - in aprecierea frumusetii omului judecata de gust nu este pura deoarece: omul presupune un concept al scopului ce il determina omul presupune un concept al perfectiunii sale. Acestea din urma stau astfel deoarece judecata de gust in ceea ce priveste omul trebuie sa tina cont de ratiune factorul determinant al omului.Astfel ratiunea poate avea un scop determinat si rezulta ca judecata de gust nu este pura in ceea ce priveste astfel de obiecte. Exceptie !: Este posibila o judecata de gust pura asupra unui obiect ce are un scop interior determinat doar daca subiectul judecatii face abstractie de acest scop in mod intentionat (aprecierea obiectului in sine, independent de scopul sau interior). Despre idealul de frumusete. Nu exista o regula obiectiva a gustului care sa determine conceptual ceea ce este frumos. o judecata de gust asupra frumusetii unui obiect este una subiectiva deoarece: factorul ei determinant este sentimentul subiectului judecator; nu exista un sentiment universal care sa serceasca drept criteriu obiectiv de evaluare. Nu exista un principiu universal al gustului pe care sa se bazeze judecata de gust asupra frumosului. Distinctie : Idee =concept al ratiuni Ideal =reprezentarea unei fiinte particulare ca adecvata unei idei. Conceptul ratiunii despre gust (Ideea gustului) ca principiu universal se bazeaza pe ideea nedeterminata a ratiunii despre un superlativ si un grad perfect al acestuia (al gustului).Acest superlativ nu poate fi reprezentat decat subiectiv si nu prin concepte.Acesta este IDEALUL FRUMOSULUI.
