Sunetele limbii engleze Sunetul este o realitate care se percepe cu auzul =i litera este o realitate care se percepe cu vederea. Sunetele unei limbi sunt emise de oameni cu ajutorul organelor vorbirii: limba, buzele, cerul gurii, din\ii =i coardele vocale. Sunetele limbii se mai numesc de aceea =i sunete articulate. }ntre sunete articulate =i liter[ exist[ o coresponden\[: literele sunt semne grafice prin care se noteaz[ sunetele ]n scris. Fiec[rui sunet ]i corespunde cel pu\in o liter[. Sunetele limbii engleze se ]mpart ]n: 1.sunete vocalice; 2.sunete consonantice; 3.sunete semivocalice. 1.Sunetele vocalice Sunetele vocalice sunt sunete articulate, pronun\ate printr-o deschidere mai larg[ a gurii, f[r[ ca aerul care iese din pl[m`ni s[ fie ]mpiedicat prea mult. De asemenea, la pronun\area sunetelor vocalice coardele vocale vibreaz[. Aceste sunete se ]mpart ]n: a) vocale propriu-zise b) diftongi c) triftongi Vocalele Vocalele sunt sunetele vocalice de baz[. }n limba englez[ vocalele sunt de dou[ feluri, ]n func\ie de durata pronun\[rii: -vocale scurte(a c[ror pronun\ie este de durat[ mai scurt[) -vocale lungi(a c[ror pronun\ie este de durat[ mai lung[) OBSERVA|IE: }n nota\ia fonetic[ vocalele lungi se scriu la fel cu cele scurte corespunz[toare, dar au ]n plus semnul „:” la dreapta lor. Vocalele limbii engleze sunt: [L] - „a” scurt: up, under, butter, mother [a:] - „a” lung: ask, arm, fast, last, car [e ] - elbow, Emma, ten, set [æ] - sunet specific englezesc: as, hat, flat [i ] - ink, in, is, big, pink, sing, silly, Billy [i:] - eat, meat, be, me, beast [ ∂] - „[“: at, an, about, under, but, mother [ ∂:] - girl, hurt, Irvine [Ɔ] - on, off, dog, pot [Ɔ:] - all, or, call, born, store [u ] - book, cook, look [u:] - moon, fool, cool Diftongi Diftongii sunt sunete vocalice alc[tuite din dou[ vocale propriu-zise, pronun\ate ]ntr-o singur[ silab[. [ai] - my, sky, ice, find [au] - out, about, cow [ei] - may, eight, make, take, wake [e∂] - airplane, there, chair [i∂] - ear, clear, fear, hear, dear [∂u] - old, ghoust, go, show [Ɔi] - oil, boy, toy [Ɔ∂] - door [u∂] - poor Triftongi Triftongii sunt sunete vocalice alc[tuite din trei vocale de baz[ pronun\ate ]ntr-o singur[ silab[. [au∂] - our, hour, tower, flower [ai∂] - iron, lion, fire [ei∂] - player 2.Sunetele consonantice Sunetele consonantice sunt sunete la a c[ror pronun\are gura este mai pu\in deschis[ dec`t ]n cazul sunetelor vocalice, iar aerul care iese din pl[m`ni ]nt`lne=te obstacole. Ele se pronun\[ fie cu vibrarea coardelor vocale, fie f[r[ ca acestea s[ vibreze. Ele sunt: a) consoane surde (la care coardele vocale nu vibreaz[) b) consoane sonore (la care coardele vocale vibreaz[) Consoane surde [p] - pye, play, apple, map, lamp [t] - top, letter, butter, hat, flat, cat [k] - book, cat, car, scared, act, stick [f] - fire, five, fish, after, coffee, leaf, life [s] - see, sky, ask, set, last, bus, kiss [q ] - ,,s” cu limba ]ntre din\i: think, toothpaste, thank [ς ] - sure, cushion, fashion, trash [tς] - chair, child, chin, matches, butcher [h] - house, hat Consoane sonore Aceste consoane sunt consoane la a c[ror pronun\are coardele vocale vibreaz[. Ele sunt: [b] - bread, boy, about, rabbit, cube [d] - doll, credit, edit, read, bed, red [g] - garden, globe, go, English, big, egg [ - ] - pleasure, measure [l] - lamp, look, elbow, silly, bell [m] - mouse, may, middle, compas, come [n] - not, bandit, meaning, men [ŋ] - sing, think, ink [r] - red, rabbit, rose, brush [v] - volume, leaves, devil, stove [z] - zero, zebra, visit, rose [ - ] - ,,z” cu limba ]ntre din\i: there [d - ] - jewel, Jack 3.Sunetele semivocalice Sunetele semivocalice se mai numesc semivocale sau semiconsoane =i se numesc astfel deoarece nu sunt nici vocale, nici consoane, ci sunete de tranzi\ie. Acestea sunt: [j] - yes, yellow, cute, new [w] - world, window, what, liquid, quick Consoane =uier[toare Din grupul consoanelor surde precum =i din grupul consoanelor sonore o clas[ aparte o constituie cea a consoanelor =uier[toare. Consoanele =uier[toare sunt consoanele surde sau sonore a c[ror pronun\are se aseam[n[ cu un =uierat. +uier[toare surde: +uier[toare sonore: [ς] [ - ] [s] [z] [q] [ - ] [tς ] [d - ] Regulile adjectivului }n limba englez[, adjectivul se a=eaz[ ]ntotdeauna ]nainte de substantivul pe care ]l determin[. ex: big plane, nice city, big house OBSERVA|IE: }n afar[ de pozi\ia din fa\a substantivului, adjectivul mai poate fi a=ezat dup[ verbul „to be”. ex: -my house is nice -it isn’t a big house -it’s nice and cosy }n limba englez[ adjectivul nu se acord[ ]n gen, num[r =i caz cu substantivul pe care ]l determin[. Adjectivul are ]ntotdeauna aceea=i form[, adic[ este invariabil. ex: a nice girl - a nice boy nice girls - nice boys Substantivul Num[rul substantivului: }n limba englez[, ca =i ]n limba rom`n[, substantivele au dou[ numere: singular =i plural. Pluralul este de dou[ feluri: plural regulat =i neregulat. 1.Pluralul regulat Marea majoritate a substantivelor formeaz[ pluralul prin ad[ugarea termina\iei -s sau -es la forma de singular. Reguli care arat[ c`nd se adaug[ termina\ia -es: a) Termina\ia -es se adaug[ ori de c`te ori forma de singular se termin[ ]n urm[toarele grupuri de litere: -s ex: bus-buses -ss ex: kiss-kisses -x ex: box-boxes -sh ex: bush-bushes -(t)ch ex: watch-watches -(d)ge ex: bridge-bridges OBSERVA|IE: C`nd forma de singular se termin[ ]n litera „e”, la plural se adaug[ numai „s” astfel ]nc`t s[ se evite dou[ litere „e” al[turate. b) Se mai adaug[ termina\ia -es atunci c`nd forma de singular se termin[ ]n „y” precedat de o consoan[. }n acest caz, la plural „y” se transform[ ]n „i” =i se adug[ -es. ex: sky-skies fly-flies baby-babies daisy-daisies c) Termina\ia -es mai apare =i la forma de plural a unora dintre substantivele care se termin[ =i ]n litera „o”. Este vorba despre substantivele terminate ]n „o” care sunt de origine germanic[. ex: potato-potatoes tomato-tomatoes OBSERVA|IE: }n toate celelalte cazuri substantivele cu plural regulat primesc la plural termina\ia -s. ex: girl-girls, boy-boys, car-cars, toy-toys, way-ways, dog-dogs, cat-cats, map-maps, lamp-lamps. 2.Pluralul neregulat }n limba englez[ exist[ un num[r relativ mic de substantive al c[ror plural constituie o excep\ie la regula form[rii pluralului prin ad[ugarea unei termina\ii la forma de singular. }n realitate, astfel de substantive au constituit c`ndva marea majoritate a substantivelor limbii engleze. Odat[ cu exercitarea tot mai puternic[ a influen\ei limbii franceze asupra limbii engleze, pluralul ]n -s/-es s-a extins ]n dauna pluralului format prin alte mijloace =i care ]=i avea originea ]n limba german[. Substantivele al c[ror plural este neregulat sunt: man-men woman-women foot-feet tooth-teeth goose-geese child-children ox-oxen mouse-mice louse-lice die-dice }n afar[ de acestea mai exist[ c`teva substantive care au aceea=i form[ pentru singular =i plural: sheep-sheep deer-deer fish-fish trout-trout series-series Felurile propozi\iilor =i construirea lor ]n englez[ Dup[ scopul comunic[rii(inten\ia vorbitorului) propozi\iile pot fi: 1.enun\iative: propozi\ii prin care vorbitorul face o comunicare, o constatare, ]=i exprim[ o p[rere etc. 2.interogative: propozi\ii prin care vorbitorul se intereseaz[ de ceva, cere o l[murire, ]ntreab[ ceva etc. 3.exclamative: propozi\ii prin care vorbitorul exprim[, pe l`ng[ informa\ia propriu-zis[, =i atitudinea sa(starea sa sufleteasc[) fa\[ de informa\ia respectiv[. Dup[ un alt criteriu, cel al sensului ]n care merge comunicarea, propozi\iile se ]mpart ]n: propozi\ii afirmative propozi\ii negative OBSERVA|IE: Fiecare dintre cele trei tipuri de propozi\ii numerotate mai sus cu 1, 2 =i 3 pot s[ fie at`t afirmative c`t =i negative. Construirea propozi\iilor enun\iative-afirmative Propozi\iile enun\iative-afirmative au urm[toarea structur[: 1.subiectul 2.verbul predicativ la forma de infinitiv scurt 3.restul cuvintelor ex: I like to fly. You like to play. He likes to sleep. OBSERVA|IE: La persoana a treia singular verbul prime=te termina\ia -s sau -es. Cazurile c`nd se adaug[ -es sunt acelea=i cu cele de la pluralul regulat. ex: She plays football. He studies Enlish. Construirea propozi\iilor enun\iative-negative Structura acestor propozi\ii este: 1.subiectul 2.verbul auxiliar ,,do” 3.nega\ia ,,not” 4.verbul de conjugat la infinitiv scurt 5.restul cuvintelor ex: I do not like to fly. You do not like to play. He does not like to sleep. OBSERVA|IE: La persoana a treia singular termina\ia care marcheaz[ persoana =i num[rul o prime=te auxiliarul ,,do” care cap[t[ forma ,,does”. Forma ,,do not” se poate contrage ]n ,,don’t”, iar forma ,,does not” ]n ,,doesn’t”. ex: I don’t like to fly. You don’t like to play. He doesn’t like to sleep. Construirea propozi\iilor interogative-afirmative Structura lor este: 1.verbul auxiliar ,,do” cu forma ,,does” la persoana a 3-a, singular 2.subiectul 3.verbul de conjugat la infinitiv scurt 4.restul cuvintelor ex: Do you like to fly? Does she like your name? Where do you live? Are you O.K.? Construirea propozi\iilor interogative-negative Structura propozi\iilor este: 1.verbul auxiliar ,,do” 2.subiectul 3.nega\ia ,,not” 4.verbul de conjugat la infinitiv scurt 5.restul cuvintelor ex: Do you not like to fly? Does she not like your name? Are you not O.K.? OBSERVA|IE: }n cazul folosirii formelor contrase „don’t” =i „doesn’t” , structura este urm[toarea: 1. „don’t” sau „doesn’t” ]n func\ie de persoan[ =i num[r 2. subiectul 3. verbul de conjugat la infinitiv scurt 4. restul cuvintelor ex: Don’t you like to fly? Doesn’t she like your name? Don’t you live in London? Don’t you feel well? R[spunsul la ]ntreb[ri La ]ntreb[rile la care se poate r[spunde cu „da” sau cu „nu” r[spunsul poate fi complet sau scurt. R[spunsul complet ]nseamn[ transformarea prop. interogative ]n una enun\iativ[, folosindu-se deci, de toate cuvintele din prop. interogativ[ ex: -Do you like music? Yes, I like music. -Does she like to go to the cinema when she is not busy? Yes, she likes to go to the cinema when she is not busy. R[spunsul scurt presupune deasemenea construirea unei propozi\ii enun\iative. De data aceasta, ]ns[, nu se mai folosesc toate cuvintele din propozi\ia interogativ[, ci doar subiectul =i verbul auxiliar „do”(sau „to be” etc.). Dac[ r[spunsul este negativ se folosesc deobicei formele negative contrase. ex: -Do you pilot a big plane? -Is she a beautiful girl? No, I don’t. No, she isn’t. OBSERVA|IE: Dac[ r[spunsul este afirmativ, propozi\ia enun\iativ[ se construie=te cu auxiliarul „do” („to be” etc.). ex: -Do you like music? Yes, I do. -Are you a pilot? Yes, I am. -Do you live here? Yes, I do. Articolul Defini\ie: Articolul este partea de vorbire flexibil[ care ]nso\e=te substantive =i arat[ dac[ un substantiv denume=te un element cunoscut vorbitorilor sau un element nou ]n cadrul conversa\iei. Felul articolului:-hot[r`t -nehot[r`t Articolul nehot[r`t Articolul nehot[r`t se a=eaz[ ]ntotdeauna ]naintea cuv`ntului pe care ]l ]nso\e=te. El are dou[ forme: „a”[ ]: ]naintea cuvintelor care ]ncep cu un sunet consonantic sau semivocalic. ex: a book, a pen, a window, a yellow car 2. „an”[ n]: ]naintea cuvintelor cu un sunet vocalic. ex: an apple, an egg, an eye, an hour Cazuri ]n care se folose=te articolul nehot[r`t }nso\e=te substantive care exprim[ un element nou ]n cadrul conversa\iei. ex: Mike sees a plane in the sky. }nso\e=te substantive care denumesc profesia, ocupa\ia sau calitatea unei persoane. ex: Mike is a pilot. Sue is a student. }nso\e=te substantive care sunt folosite ]n sens general. ex: A plane is very fast, a bicycle is slow. }n unele expresii. ex: in a whisper in a hurry Articolul hot[r`t Defini\ie: Articolul hot[r`t este articolul care se folose=te atunci c`nd vorbitorii cunosc despre ce e vorba. - Articolul hot[r`t se a=eaz[ ]n limba englez[ ]ntotdeauna ]naintea cuv`ntului pe care ]l determin[. El se pronun\[ [ ], atunci c`nd cuv`ntul care urmeaz[ ]ncepe cu un sunet vocalic. ex: the apple the eye the hour - El se mai pronun\[ [ ], atunci c`nd cuv`ntul care urmeaz[ ]ncepe cu o consoana sau cu o semivocal[. ex: the boy the cinema the window Cazuri ]n care se folose=te articolul hot[r`t }nso\e=te un substantiv care reprezint[ un element cunoscut vorbitorilor. ex: Mike pilots a plane. The plane is big. }naintea substantivelor proprii, nume de familii pentru a desemna ]ntreaga familie. ex: the Browns - familia Brown the Jacksons - familia Jackson the Clintons - familia Clinton }nainte substantivelor proprii care denumesc mun\i sau dealuri. ex: the Alps the Rocky Mountains }naintea substantivelor proprii, nume de ape curg[toare. ex: the Danub the Thames the Missisippi }naintea substantivelor proprii, nume de m[ri =i oceane. ex: the Atlantic Ocean the Indian Ocean the Black Sea }naintea substantivelor folosite cu sens general. ex: The cat is an animal. }naintea substantivelor proprii, nume de ziare, reviste sau alte publica\ii periodice. ex: the Times the Washington Post }naintea substantivelor proprii, nume de institu\ii. ex: the British Museum the Science Museum the Opera Se a=az[ ]ntre prepozi\ie =i substantiv. ex: on the table in the sky under the bed Excep\ii: at home, to school, in school, in hospital, in church 10. }naintea substantivelor proprii, nume de \[ri atunci c`nd numele \[rii este alc[tuit din dou[ sau mai multe cuvinte. ex: The United States of America, the Czech Republic Excep\ie: Great Britain }naintea substantivelor proprii, nume de ambarca\iuni. ex: the Titanic }naintea numeralelor ordinale. ex: the first }naintea substantivelor care denumesc obiecte unicate. ex: the sun the moon the earth the univers }naintea adjectivelor la gradul superlativ relativ. ex: the best }naintea oric[rui substantiv cu determinare precis[. ex: This is not the John I know. Cazuri ]n care nu se folose=te articolul hot[r`t }naintea substantivelor care denumesc persoane. ex: Mary, Bill, Jack, John }naintea substantivelor proprii, nume de continente. ex: Asia, Europe, Africa, Australia Excep\ie: the Arctic }naintea substantivelor proprii, nume de localit[\i. ex: Bucharest, London, Athens, Warsaw Excep\ie: the Hague }naintea substantivelor care denumesc mesele zilei. ex: breakfast, lunch, dinner, supper }naintea substantivelor care denumesc zilele s[pt[m`nii. ex: Sunday, Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, Saturday }naintea substantivelor care denumesc =tiin\e, obiecte de studiu, materii de ]nv[\[m`nt. ex: Mathematics, Physics, Chemistry }naintea substantivelor care denumesc lunile anului. ex: August, September, October... }naintea substantivelor care denumesc alimente. ex: cheese, coffee, bacon, sugar }naintea substantivelor care denumesc substan\e, materii prime, materiale. ex: gold, silver, bronze 10.}naintea substantivelor care denumesc jocuri. ex: Monopoly, chess, football 11. }naintea unor substantive folosite la plural pentru a exprima ideea de „]n general”, de clas[ de obiecte. ex: Children love sweets. Flowers are nice. Cars are very popular. 12. }naintea substantivelor care denumesc \[ri, c`nd numele \[rii este format dintr-un singur cuv`nt. ex: England, France, Portugal, Italy Excep\ii: Great Britain, the Netherlands 13. }naintea substantivelor care denumesc \inuturi geografice. ex: Kent, Transylvania 14. }naintea substantivelor care denumesc lacuri; se pot ivi urm[toarele situa\ii: numele lacului este alc[tuit dintr-un singur cuv`nt; nu se articuleaz[. ex: Ontario numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte, din care ultimul este „lake”. ex: The Salty Lake numele lacului este alc[tuit din mai multe cuvinte din care primul este „lake”. ex: Lake St. John Timpul prezent perfect (Present Perfect) Timpuril perfecte sunt folosite ]n englez[ pentru a exprima ideea c[ ac\iunea verbului este ]ncheiat[. Toate timpurile perfecte se construiesc cu verbul auxiliar „to have”. Prezentul perfect se construie=te cu auxiliarul „have” la prezent, urmat de participiul trecut al verbului no\ional. (Participiul trecut ]n cazul verbelor neregulate este cea de-a treia form[ din cele de baz[.) ex: Sue has caught a cold. I have borrowed this book. Prezentul perfect se folose=te pentru a exprima o ac\iune care a ]nceput ]n trecut =i s-a terminat cu pu\in timp ]nainte de momentul vorbirii. ex: Mike has just come. Prezentul perfect se folose=te =i pentru a exprima o ac\iune ]nceput[ ]n trecut, terminat[ ]n trecut, dar care are urm[ri ]n prezent. ex: Sue has caught a cold. Clasificarea verbelor Clasificarea verbelor se poate face ]n func\ie de dou[ diferite criterii: Criteriul modului - ]n care flexioneaz[ (dac[ ]=i schimb[ forma ]n mod asem[n[tor sau nu). ·Verbele regulate sunt cu mult mai numeroase dec`t cele neregulate. Ele au ca tr[s[tur[ comun[ faptul c[ formeaz[ trecutul =i participiul trecut prin ad[ugarea termina\iei –ed la forma de infinitiv. Exemple de verbe regulate: Infinitiv Past Tense Past participle to finish finished finished to ask asked asked to borrow borrowed borrowed to play played played · Verbele neregulate sunt mai pu\in numeroase. Ele formeaz[ Past Tense =i Past Participle prin alte mijloace dec`t prin ad[ugarea termina\iei -ed. Aceste forme sunt fie diferite de infinitiv, dar identice ]ntre ele; fie diferite de infinitiv =i diferite =i ]ntre ele; fie diferite ]ntre ele iar una identic[ cu infinitivul. Exemple de verbe neregulate: Infinitiv Past Tense Past Participle to have had had to catch caught caught to write wrote written to go went gone to set set set to run ran run to put put put Criteriul utiliz[rii – verbele se ]mpart ]n verbe no\ionale =i verbe auxiliare. · Verbele no\ionale sunt marea majoritate a verbelor. Ele sunt utilizate pentru a comunica ideea de ac\iune. ex: to write, to finish, to go, to take, to understand · Verbele auxiliare sunt mult mai pu\ine la num[r. Ele nu se folosesc pentru a comunica ideea de ac\iune, ci pentru a furniza informa\ii ]n leg[tur[ cu modul, timpul, persoana =i num[rul unei ac\iuni exprimate de un verb no\ional. ex: to have, to be, to do. Pe l`ng[ acestea mai sunt folosite ca verbe auxiliare =i unele dintre verbele modale: shall, should, will, would. OBSERVA|IE: Toate verbele auxiliare pot fi folosite =i ca verbe no\ionale.
