INCASSO DOCUMENTAR

BANCA COMERCIALA ROMANA

Principii fundamentale

Incasso-ul documentar este modalitatea prin care o banca incaseaza suma datorata de un cumparator, contra remiterii docomantelor. 24732ycf74vst1h

Incasso-urile documentare se realizeaza conform Regulilor uniforme privind incasso-urile publicate de Camera Internationala de Comert din Paris si ratificate de cea mai mare parte a bancilor.Aceste reguli stabilesc principalele obligatii si drepturi ale partenerilor care recurg la incasso.

Responsabilitatea bancii se limiteaza in principal la tranzmiterea si remiterea documentelor contra platii sau acceptarii unui efect de schimb.Incasso-ul documentar ii asigura vanzatorului o protectie net superioara celei date de o simpla factura, dar mai slaba decat cea asigurata de un acreditiv documentar.

In ce cazuri este indicat sa se recupereze o creanta prin intermediul unui incasso documentar.

  cs732y4274vsst

Spre deosebire de acreditiv, incasso-ul documentar prevede faptul ca vanzatorul efectueaza o prestatie sub forma de productie si expeditie de

marfuri sau sub forma de prestatie de servicii fara ca plata sa fie garantata.Din acest motiv, utilizarea nu este indicata decat in cazul in care:

• vanzatorul (exportatorul) si cumparatorul (importatorul) intretin relatii de incredere reciproca;

• bunavointa de a plati si solvabilitatea cumparatorului nu se pun la indoiala;

• situatia politica, economica si juridica in tara importatoare este stabila;

• traficul international de plati ale tarii importatoare nu este impiedicat sau amenintat de masuri de control al schimburilor sau de alte restrictii de acest gen.

Avantajele specifice ale incasso-ului documentar sunt :

• executie simpla si mai ieftina;

• plata se face in general mai rapid decat pe baza facturii;

• remiterea documentelor si, in anumite cazuri, a marfii catre cumparator, dupa un acord prealabil, contra platii sumei datorate sau acceptarii unui efect de schimb (eventual cu gir sau garantie bancara).

Cu toate acestea, in cazul in care cumparatorul refuza sa onoreze documentele, cautarea unui alt cumparator sau repatrierea marfii pot necesita cheltuieli considerabile.

Partile care participa la realizarea unui incasso documentar

De obicei in aceasta operatiune sunt implicate patru parti:

Emitentul ordinului sau remitentul:

De obicei, vanzatorul/exportatorul remite documentele bancii sale si emite ordinul de incasare.

Banca remitenta:

Transmite documentele bancii insarcinate cu incasso-ul in tara cumparatorului, conform instructiunilor din ordinul de incasare.

Banca insarcinata cu incasso-ul sau banca prezentatoare:

Procedeaza la realizarea incasso-ului ea insasi sau cere trasului sa ii remita acceptarea, conformandu-se instructiunilor primite de la banca remitenta.

Trasul:

Cumparatorul/importatorul caruia ii sunt prezentate documentele de incasare.

Exista mai multe tipuri si forme de incasso documentar ( documente contra acceptare, documente contra plata, documente contra scrisoare de angajare, acceptare cu remiterea documentelor contra platii la scadenta).

Pentru a evita eventualele dificultati, principalele elemente ale formei alese trebuie sa figureze in textul contractului.

ASPECTE PE CARE TREBUIE SA LE AIBA IN VEDERE VANZATORUL

Inainte de a alege forma de incasso documentar pentru incasarea unei creante

 

Inainte de negocierea contractului de vanzare trebuie sa se determine, pe baza criteriilor urmatoare, daca incasso-ul documentar asigura plata dorita:

• solvabilitatea si onorabilitatea cumparatorului;

• gradul de cunoastere a tarii cumparatorului;

• situatia politica, economica si juridica in tara importatoare;

• controlul schimburilor si restrictiile privind importurile in tara importatorului;

• posibilitati de a gasi un nou cumparator sau de a repatria marfa in cazul in care cumparatorul refuza sa primeasca livrarea si cheltuielile legate de aceasta operatiune.

 

Dupa alegerea formei de incasso documentar pentru incasare unei creante

Daca marfa trebuie livrata contra accepterii unei trate platibile in 180 zile, de exemplu, solvabilitatea cumparatorului si disponibilitatea sa de a efectua plata au o importanta si mai mare.La scadenta marfa poate fi deja revanduta sau utilizata, iar securitatea tarii este data exclusiv de acceptul cumparatorului.

Optiune: garantarea platii de catre banca prezentatoare sau o alta banca de prim ordin sub forma de gir sau de garantie de plata.

 

• Conosamentul este un titlu si un contract de transport maritim; conosamentul poate fi intocmit “la ordin”: el reprezinta marfa care din acel moment nu mai poate fi livrata decat detinatorului legitim al conosamentului, contra remiterii acesteia.Cumparatorul nu poate astfel sa intre in posesia marfii decat dupa ce a efectuat plata sau si-a dat acceptul.

• Daca marfa este expediata prin avion, cale ferata, posta sau camion direct la adresa cumparatorului, ea va fi remisa acestuia, chiar daca a onorat sau nu documentele de incasare.Ordinul de incasare nu reprezinta in acest caz nimic mai mult decat recuperarea creantei.

Optiune: marfa poate fi expediata bancii prezentatoare in tara

cumparatorului sau a unei tranzitar la dispozitia respectivei banci.In acest caz, cumparatorul nu va intra in posesia marfii decat dupa ce a efectuat plata sau a semnat acceptul, daca exista instructiuni clare in acest sens.RUE contin la art. 6 o dispozitie care precizeaza ca bancile nu sunt obligate, in absenta unei intelegeri prealabile, sa se ocupe de livrarea marfurilor.Trebuie deci sa se verifice intai daca banca desemnata este dispusa sa figureze ca destinatara a expeditiei.

 

Aspecte ce trebuie avute in vedere la intocmirea documentelor

 

Trebuie avut in vedere faptul ca bancile nu sunt obligate sa verifice documentele in detaliu;

 

 

ASPECTE PE CARE TREBUIE SA LE AIBA IN VEDERE CUMPARATORUL

  cs732y4274vsst

  cs732y4274vsst

Cumparatorul unei marfi platibile prin incasso documentar va fi anuntat de catre banca prezentatoare in momentul in care I-au parvenit documentele.Avizul bancii va contine indicatiile principale privind natura documentelor si marfa expediata.Cuparatorul poate sa afle daca documentele detinute de banca prezentatoare permit primirea marfii si scoaterea acesteia din vama.In continuare, trebuie avut in vedere urmatoarele puncte:

 

 

 

• Trasul are dreptul, daca doreste sa examineze documentele la sediul bancii prezentatoare inainte de a le plati.

• Trasul nu este autorizat sa inspecteze marfa sau sa verifice calitatea acesteia fara asentimentul vanzatorului, transmis prin banca.

• Banca prezentatoare nu poate remite documentele decat contra efectuarii platii sau acceptarii.Fara asentimentul expres al emitentului ordinului, ea nu este autorizata sa accepte avansuri.

• Daca trasul este un client bine cunoscut al bancii insarcinate cu incasso-ul, aceasta ii poate remite documentele cu titlu fiduciar Ea poate insa sa fie sigura ca acesta nu le va utiliza inainte de a le fi onorat prin plata sau accept.Daca trasul refuza sa efectueze plata sau sa isi dea acceptul, el va trebui sa returneze imediat bancii prezentatoare toate documentele, fara sa fi operat in acestea nici o modificare.Banca isi asuma intreaga responsabilitate fata de remitent si banca remitenta pentru utilizarea documentelor contrar ordinului de incasare si pentru pierderea documentelor.

• Banca prezentatoare trebuie sa adreseze imediat un aviz bancii remitente in caz de neplata sau de ne-acceptare.La primirea unui astfel de aviz, banca remitenta trebuie sa comunice in timp util instructiunile necesare pentru utilizarea documentelor.Daca banca prezentatoare nu primeste instructiuni in acest sens timp de 90 de zile dupa emiterea avizului de neplata sau de ne-acceptare, ea poate returna documentele bancii remitente.

• Banca prezentatoare are unicul scop de a transmite documentele pe care le-a primit de la emitentul ordinului, fara a fi obligat sa le controleze.

• Ea nu isi asuma nici o responsabilitate in ceea ce priveste forma si exactitatea documentelor sau starea marfii, chiar daca aceasta ii este adresata.Eventualele reclamatii trebuie communicate direct vanzatorului.

 

NORME PRIVIND EFECTUAREA OPERATIUNILOR DE INCASARI SI PLATI IN VALUTA

  cs732y4274vsst

Principalele modalitati da plata utilizate in decontarea operatiunilor de comert exterior

 

Modalitatea de plata prin incasso documentar este reglementata prin uzante bancare internationale, elaborate de Camera de Comert Internationala de la Paris si anume Publicatia 522 cu valabilitate de la 01.01.1996.Spre deosebire de plata prin acreditiv, decontarea prin incasso este relativ simpla, ieftina, dar negarantata bancar, ea bazandu-se in esenta pe o obligatiune de plata a cumparatorului asumata prin contractul comercial international, fara sa comporte nici un angajament de plata din partea bancilor implicate in derularea operatiunii.

 

Documentele se prezinta la banca primitoare spre a fi remise la incasare unei alte banci de regula banca importatorului, conform instructiunilor primite de la exportator.

Operatiunea prin incasso documentar este o simpla vehiculare de documente,obligatia bancilor ce intervin rezumandu-se doar la prestarea unor servicii, conform instructiunilor primite de la exportator.

 

Documentele vehiculate de banci sunt:

• comerciale (documente ce atesta livrarea marfii – factura, document de transport, etc);

• financiare (cambii, bilet la ordin, cec, chitante, etc);

In functie de documentele vehiculate se disting doua tipuri de incasso-uri:

• simplu – remiterea la incasare a documentelor financiare, neinsotite de documente comerciale;

• documentar – remiterea la incasare a documentelor comerciale insotite sau nu de documente financiare.

Indiferent de felul incasso-ului se poate vorbi de caracterul documentar al platii, in sensul ca prin vehicularea documentelor de catre banci, mecanismul incasso-ului permite in final sa se obtina o plata contra documente.Prin aceasta se urmareste ca destinatarul documentelor sa nu intre in posesia lor decat in momentul executarii obligatiei sale de plata sau de acceptare a cambiilor. 

In cazul incasso-ului documentar, caracterul documentar este mai pronuntat in sensul ca importatorul efectueaza plata nu contra marfa ci contra documente ce atesta livrarea conform conditiilor contractului extern.Teoretic, aceasta modalitate de plata confera o anumita certitudine partenerilor privind indeplinirea obligatiilor asumate prin contractul comercial international.

Cumparatorul vazand documentele are siguranta ca efectueaza plata numai dupa ce exportatorul si-a indeplinit obligatia contractuala de a expedia marfa.

Vanzatorul are la randul sau siguranta ca importatorului nu va intra in posesia documentelor pentru a-si ridica marfa decat dupa ce va efectua plata.

Cu toate acestea, incasso-ul nu prezinta nici o garantie pentru exportator, ca va incasa imediat contravaloarea marfii exportate.Singura obligatie de plata a importatorului este cea asumata prin contractul comercial, riscurile de neincasare fiind cele specifice unei astfel de obligatii.Daca al acest aspect se adauga si faptul ca potrivit Publicatiei 522, art.21, spezele si co misioanele bancare sunt suportate de exportator, reiese clar ca in cadrul acestei modalitati de plata avantajele sunt in principal de partea importatorului.

Partile implicate in derularea unui incasso sunt:

• ordonatorul/tragatorul, clientul care incredinteaza documentele bancii sale;

• banca remitenta – banca careia ordonatorul ii incredinteaza operatiunea sa;

• banca insarcinata cu incasarea – banca prezentatoare care este insarcinata cu prezentarea documentelor importatorului (trasul);

• trasul – partea careia trebuie sa ii fie facuta prezentarea documentelor spre plata.

Instructiunile unui incasso primite de tragator, trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

• identificarea bancii remitente (denumirea, adresa completa si corecta);

• ordonatorul (denumirea, adresa completa si corecta);

• trasul (denumirea, adresa completa si corecta);

• banca prezentatoare (denumirea, adresa completa si corecta);

• suma si valuta in care este incheiat incasso;

• lista documentelor prezentate;

• suportarea comisioanelor;

• instructiuni privind eliberarea documentelor (contra plata, contra acceptare, orice alte instructiuni);

• instructiuni in cazul neefectuarii platii;

• mentiunea ca incasso-ul se supune prevederilor Publicatiei 522.

Riscul de neplata ce exista in cadrul folosirii incasso-ului poate fi inlaturat sau diminuat prin combinarea cu alte modalitati de plata:

1. garantia bancara;

2. folosirea cambiei;

3. vinculatia.

 

a) Garantia bancara – conform “Normelor privind scrisorile de garantie bancara” – aprobate prin Decizia Consiliului de Administratie nr.97/19.11.1997.

b) Folosirea cambiei sporeste considerabil siguranta in ceea ce priveste achitarea contravalorii marfii de catre cumparator dat fiind faptul ca un refuz de plata al cambiei declanseaza procedura prevazuta in legislatia cambiala (protest, executare silita).

4. Vinculatia – marfa se expediaza pe adresa unei banci corespondente sau cel mai frecvent pe adresa unei case de expeditie iar marfa nu se elibereaza importatorului decat pe baza dovezii bancare ca a achitat contravaloarea marfii.Aceasta modalitate prezinta insa unele dezavantaje pentru exportator, constand in costurile relativ ridicate ale

 

 

 

 

vinculatiei si mentinerii riscului de nepreluare a marfii de catre importator, in cazul in care aceasta nu mai este interesat de marfa.Pe tot parcursul derularii operatiunii, exportatorul ca initiator trebuie sa urmareasca si marfa pana in momentul platii.

Prezentarea – documentele trebuie sa fie prezentate trasului sub forma in care ele au fost primite, banca remitenta si banca insarcinata cu incasarea fiind autorizate sa faca orice fel de andosament sau sa aplice orice forma de identificare ceruta de operatiunea de incasso.In instructiunile de remitere a incasso-ului trebuie sa se indice clar adresa trasului/domiciliul unde trebuie sa fie facuta prezentarea.

In cazul in care documentele sunt platibile la vedere, banca prezentatoare, trebuie sa efectueze prezentarea la plata a documentelor fara intarziere.Cand documentele sunt platibile la termen, banca prezentatoare trebuie, in cazul in care se cere acceptare, sa faca prezentarea spre acceptare fara intarziere, iar in cazul in care se cere plata sa prezinte documentele la plata cel mai tarziu la data scadentei.

In cazul unui incasso ce cuprinde o trata platibila la termen trebuie sa se precizeze daca documentele comerciale seelibereaza trasului contra acceptare (D/A) sau contra plata (D/P).In lipsa unei asemenea precizari documentele comerciale vor fi eliberate trasului numai contra plata, banca insarcinata cu incasarea nefiind responsabila pentru consecintele intarzierii eliberarii documentelor.

Acceptarea – banca prezentatoare este obligata sa controleze ca forma acceptarii tratei sa apara ca exacta si completa nefiind insa responsabila de audenticitatea semnaturilor.

Protestul – in cazul in care instructiunile ce insotesc documentele remise la incasso, prevad in mod expres obligativitatea dresarii protestului de neplata sau de neacceptare, unitatile bancii vor duce la indeplinire aceste instructiuni conform prevederilor din Normele de Incasari si Plati, Capitolul 9, Sectiunea 7, aprobate prin Decizia Comitetului de Directie nr. 267/23.02.1995.

In absenta unor astfel de instructiuni, banca insarcinata cu incasarea nu are nici o obligatie in acest sens.

Unitatile bancii vor transmite la Directia de Operatii Valutare, in termen de 24 de ore de la data dresarii protestului, documentele doveditoare in original, mentionand totodata cuantumul cheltuielilor efectuate pentru indeplinirea procedurii.

Directia de Operatiuni Valutare, comunica bancilor remitente data dresarii protestului si solicita recuperarea contravalorii cheltuielilor suportate.

In anul 1997, Banca Comerciala Romana a continuat sa fie activa pe piata internationala fie direct, fie deruland multe afaceri ale clientilor proprii din domeniul comertului exterior.

La 31 decembrie 1997, B.C.R. avea relatii de corespondent cu 625 banci, in 1998 cu 670 ca apoi in anul 1999 sa aibe relatii cu 745 de banci care sunt situate in principalele centre financiare si economice ale lumii, ceea ce permite derularea tranzactiilor la nivelul standardelor internationale.

BCR a primit de la bancile straine in 1997 corespondent cu 76 de linii pentru confirmarea fara colateral de acreditive si garantii materiale emise de catre B.C.R. si 35 de linii pentru operatiuni de trezorerie.

In 1998 cheia SWIFT a fost schimbata cu 1005 banci continand politica de consolidare calitativa a relatiilor sale externe si totodata cea de extindere a relatiei de banci corespondente.

In 1999 numarul bancilor cu care BCR a schimbat cheia telegrafica este de 427, iar in ccea ce priveste cheia SWIFT, aceasta se ridica la 1.365.

In prezent numarul total al liniilor de confirmare fara cash colateral pentru acreditive si garantii intre 90 si 180 de zile in favoarea BCR este de 102.In ceea ce priveste operatiile de trezorerie, banca dispune de facilitati primite de la 77 de banci corespondente.

BCR este acceptata de agentii de garantare a creditelor de export:ECGD(Marea britanie),COFACE(Franta),CESCE(Spania),SACE(Italia),NCM(Olanda),

EFIC(Australia),HERMES(Germania),EKF(Danemarca),

KONTROLLBANK(Austria),EXIMBANK(SUA),

EXIMBANK of KOREA(Corea de sud),EKN(Suedia),SERG(Elvetia).

In anul 1999 s-a inregistrat o extindere a activitatii internationale, BCR participand ai castigand licitatii organizate de MF, MLPAT, companii nationale, regii autonome, in cadrul unor proiecte guvernamentale sustinute financiar de imprumuturi guvernamentale externe (de la BERD, BEI, BIRD, EXIMBANK, BTM, USAID, FIDA), fonduri nerambursabile PHARE si fonduri bugetare.

Grupul BCR a desfasurat activitati complexe pentru clientii sai persoane fizice sau juridice si in domeniul decontarilor comerciale sau necomerciale.

DEPOZITE CONSTITUITE LA ALTE BANCI

Analiza pe categorii inainte de provizion

	31 decembrie 1997	31 decembrie 1998	31 decembrie 1999
Conturi curente si depozite la vedere la alte banci	111,108	165,007	334,472
Plasamente la banci straine	2.450.475	3.228.738	4.410.764
Plasamente la banci romanesti	1.100.656	2.036.387	982.316
Plasamente la banci corespondente folosite drept colateral pentru acreditive si scrisori de garantie	167.013	139.188	101.580
Credite acordate bancilor romanesti	99.591	87.833	42.500

In 1999, ratele dobanzilor la plasamente in banci straine au variat intre 4% si 9% (1998: intre 1% si 10%), rata medie ponderata fiind de 6% (1998: 5%).Ratele la plasamentele in bancile romanesti au variat intre 35% si 42% (1998:intre 43% si 125%), rata medie ponderata fiind de 82 % (1998: 76%).

Plasamentele la bancile straine include plasamente la banci din Europa de Vest in valoare de 2.576.972 milioane lei (1998:3.130.804. milioane lei), la banci din Asia-Pacific zero(1998: 84.813 milioane lei) si la banci din America de Nord 237.315 milioane lei (1998: 10.964 milioane lei).

Pe piata romaneasca functioneaza 274 unitati, iar in strainatate subsidiare in Germania, Franta, Anglia, Republica Moldova, Italia la care se adauga participatia la MISR Romanian Bank din Egipt, precum si sucursala Nicosia in Cipru.

De asemenea, Grupul are 2 reprezentante la New York si Moscova care au ca obiective principale studierea mediului de afaceri si a pietei monetare din tara de resedinta, stabilirea si intretinerea contactelor cu bancile comerciale corespondente, facilitarea reletiilor de afaceri intre clientii BCR si companiile locale, in special promovarea exportului roman, contract instituit din tarile de resedinta care sunt interesate sa deruleze operatiuni pe piata de capital din Romania si prezentarea ofertei BCR in acest domeniu.

Natura activitatii	Procent de participare 1999 % 1998 %	Tara incorporarii
Bancara	89.5 -	German
Bancara	100.0 -	Marea Britanie
Bancara	50.0 -	Franta
Bancara	100.0 -	Moldova

Serviciu imobilizari	100.0 100.0	Romania
Serviciu financiar	99.9 -	----------
Bancara	50.0 -	Italia

BCR si-a dimensionat reteaua de unitati potrivit unor principii clare, urmarindu-se acoperirea corespunzatoare a teritoriului tarii si consolidarea pozitiei bancii pe pietele financiar-bancare zonale.Majoritatea unitatilor BCR (85,7%) sunt plasate in resedinte de judet si localitati urbane selectate pe baza studiilor de fezabilitate.

 

 

 

 

 

EVOLUTIA RETELEI BCR

 

	1995	1996	1997	1998	1999
Sucursale judetene	41	41	41	41	41
Sucursale	-	-	1	67	74
Filiale	121	124	116	-	-
Agentii	48	47	52	145	159
Puncte de lucru	-	8	23	-	-
TOTAL	210	220	233	253	274

 

EXEMPLU DE UTILIZARE A UNUI INCASSO DOCUMENTAR

Sa Constatam cazul livrarii de produse farmaceutice din Elvetia cu destinatia Australia.In derularea acestui incasso sunt implicate doua banci : l’Union de Banques Suisses (UBS) si banca australiana a importatorului.

Un incasso documentar se realizeaza in trei etape principale:

• ordinul de incasare al vanzatorului (remitentului);

• transmiterea ordinului de incasare de catre banca remitenta bancii prezentatoare;

• incasarea de catre banca prezentatoare.

1. Ordinul de incasare al vanzatorului (remitentului).

Vanzatorul a expediat marfa.El detine deci documentul de transport, la care va adauga factura si, eventual, certificatele de asigurare si de provenienta, lista de colisaj si de greutate, factura vamala etc.Vanzatorul va remite toate aceste documente bancii UBS pentru realizarea incasso-ului fata de cumparator.

Pentru a facilita operatiunea, UBS a elaborat un model de incasso documentar pe care il remite la cerere clientilor sai;banca se asigura astfel ca indicatiile necesare sunt alar exprimate si complete.Acest ultim punct este important intrucat dupa primirea ordinului de incasare, banca remitentului si cea a trasului nu actioneaza decat in conformitate cu ordinul primit, fara a tine cont de instructiunile aditionale mentionate eventual in documente.

2. Transmiterea ordinului de incasare catre banca remitenta (UBS) bancii prezentatoare (coresondente).UBS va controla documentele bazandu-se pe RUE, al caror art.2 precizeaza: “Bancile trebuie sa verifice daca documentele primite corespund celor enumerate in ordinul de incasare, si trebuie sa informeze imediat partea care le-a adresat ordinul de incasare despre orice document lipsa.La aceasta se limiteaza obligatiile bancilor de verificare a documentelor.”

Daca rezultatul verificarii este pozitiv, UBS trimite documentele bancii insarcinate cu incasso-ul in tara trasului, cu toate instructiunile necesare.

 

3. Incasarea de catre banca prezentatoare si transferul produsului.Daca este vorba de incasso in forma documente contra plata , trasul va intra in posesia documentelor platind suma datorata bancii prezentatoare, acre va transfera aceasta suma bancii remitente.

Exista o particularitate a tarilor a caror monada nu este convertibila decat in anumite conditii.

Chiar daca documentele nu trebuie remise decat contra efectuarii platii in moneda prescrisa, bancile din aceste tari le remit de obicei contra depunerii contravalorii sumei corespunzatoare, in moneda locala, la cursul de schimb al zilei.

Daca este vorba de incasso in forma documente contra acceptare , trasul va accepta un efect de schimb prin care se angajeaza sa efectueze plata la scadenta.Conform instructiunilor din ordinul de incasare, acceptul va ramane la banca prezentatoare sau va fi inapoiat bancii remitente.In acest din urma caz, remitentul va putea cere scontarea efectului de schimb la o banca dispusa sa faca acest lucru, sau il va incasa la scadenta.

INCHEIEREA CONTRACTULUI

Pharma SA Geneva (PSA) Victoria Laboratori Melbourne(VLM)

VANZATOR CUMPARATOR Conditiile contractului :

Marfa : produse farmaceutice

Valoarea livrarii: 160.000$

Conditii de plata: documente contra plata( incasso documentar)

INCASAREA DOCUMENTELOR

 

Emitentul ordinului PSA Tras VLM

Scriitori romani