FACTORII DE PRODUCTIE Productia.Sistemul factorilor de productie Productia este activitatea depusa de oameni cu scopul de a transforma resursele disponibile din societate corespunzator nevoilor lor, uramarind crearea de bunuri si servici menite a intra in consum, in vederea satisfacerii diferitelor categorii de trebuinte. Factorii de productie reprezinta totalitatea elementelor care participa, intr-un fel sau altul, la producerea de bunurii si servicii. Factorii de productie sunt numerosi si variati.Avand in vedere specificitatea si originalitatea lor, ei se pot grupa in : 49397mtz83tez6f factori originali sau primari. Din randul carora fac parte munca si pamantul ; factor derivat respectiv capitalul rezultat din combinarea si interactiunea celor dintai ; Pe masura dezvoltarii tehnici si tehnologiei au mai aparut o serie de neofactori : inteprinderea, inteprinzatorul, imformatia, tehnologiile.Toti acesti factori au ca punct de plecare cei trei factori traditionali : munca, pamantul, capitalul. Daca productia creste prin atragerea unei cantitati suplimentare de factori de aceeasi calitate, dezvoltarea economica este de tip extensiv. Daca cresterea calitati factorilor si a eficientei lor este preponderenta, atunci cresterea productiei si dezvoltarea economica este de tip intensiv. te397m9483teez MUNCA
Munca privita ca factor de productie este reprezentata de totalitatea resurselor umane(fizice si intelectuale) care sunt efectiv antrenate in activitati economice. Resursele de munca ale unei tari sunt determinate de populatia acestora care este formata din urmatoarele grupe : populatia adulta care se determina scazand din populatia totala a unei tari populatia tanara si populatia in varsta populatia activa care este formata din ceea ce ramane dupa ce din populatia adulta se scad adultii inapti de munca populatia activa disponibila toate persoanele care raman dupa ce din populatia activa se elimina persoanele casnice, elevii si studentii si cei care satisfac stagiul militar obligatoriu. Populatia ocupata care se determina scazand din populatia activa disponibila numarul somerilor Populatia ocupata salarizata este cea care rezulta eliminand din populatia ocupata ce toti cei ce lucreaza in gospodariile si unitatile proprii. Latura calitativa a muncii este pusa in valoare de nivelul de pregatire profesionala si de volumul cunostintelor generale, tehnico-stiintifice. Durata muncii exprimata prin numarul saptamanal de ore de munca.In tara noastra se lucreaza 40 de ore pe saptamana. Caliatea muncii este conditia fundamentala a ridicari eficientei muncii (direct sau indirect) si din aceasta cauza trebuie urmarite urmatoarele directii : cresterea nivelului general de educatie si de pregatire profesionala a resurselor de munca promovarea unui sitstem eficient de motivare a lucrarilor asigurarea unui nivel ridicat de sanatate a populatiei asigurarea unei calitati ridicate pentru ceilalti factori de productie. PAMANTUL (NATURA)
Factorul pamant reprezinta totalitatea resurselor naturale (suprafetele agricole, padurile, apele,aerul, resursele productive) pe care oamenii le pot utiliza, adopta si transforma conform intereselor lor de consum. Legea randamentelor neproportionale, conform caruia rezultatul marginal (productia obtinuta la fiecare cantitate de factori adaugati) de la un anumit punct descreste, se diminueaza. CAPITALUL Capitalul ca factor de productie este definit prin totalitatea bunurilor economice produse eterogene si reproductibile utilizate in productie si /sau distributia si comercializarea de bunuri si servicii. Cu alte cuvinte, capitalul este constituit din stocul de active fizice (cladiri, utilaje, masini). Bunurile capital sunt considerate ca fiind acele bunuri care sunt produse pentru a satisface nevoile directe de consum ale oamenilor, ci pentru a fi folosite in productie ; din acest motiv elementele care formeaza capitalul sunt denumite capital tehnic. Capitalul fix este acea parte a capitalului real, tehnic format din bunuri de lunga durata(cladiri, masini) care participa la mai multe cicluri de productie consumandu-se treptat si inlocuindu-se dupa mai multi ani de utilizare. Uzura capitalului fix poate fi fizica sau morala. Uzura fizica consta in pierderea treptata a capacitatii de functionare a capitalului fix datorita folosirii lui in procesul de productie sau datorita actiunii distructive a agentilor naturali. Uzura morala reprezinta deprecierea capitalului fix inainte de a ajunge la limita maxima a utilizarii capacitatii productive datorita efectului introducerii continue a progresului tehnic. Recuperarea pierderilor datorita uzurii se face prin amortizare. Amortizarea este procesul de recuperare a pretului de cumparare a capitalului fix. Capitalul circulant este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale, combustibili, semifabricante etc.de care dispun agentii economici. Procesul de formare a capitalului se realizeaza avand ca sursa investitiile.Acestea reprezinta cheltuielile pe care le fac agentii economici pentru dezvoltarea capacitatiilor de productie si pentru refacerea si ameliorarea acestora, precum si pentru cresterea stocului de capital. Inteprinzatorul dispune de abilitati care ii permit organizarea si desfasurarea unor activitati economice profitabile. Inteprinderea reprezinta cadrul organizational unde se manifesta abilitatea inteprinzatorului, spiritul de initiativa si risc, capacitatea acestuia de a combina eficient factorii de productie. COMPORTAMENTUL CONSUATORULUI 1 UTILITATEA Comportamentul rational al consumatorului se concretizeaza intr-o alegere eficienta. Eficienta alegerii inseamna recunoasterea efectului consumului sub forma satisfactiei si a efortului sub forma preturilor platite, adica : obtinerea satisfactiei maxime pe unitate de efort realizarea unui minim de cheltuiala pe unitate de satisfactie resimtita. Utilitatea economica, reprezinta satisfactia sau placerea pe care o genereaza consumatorului utilizarea de bunuri sau servicii si exprima capacitatea reala sau presupusa a unui bun de a satisface o anumita nevoie. Utilitatea se poate manifesta in functie de modalitatea in care se determina ca : utilitatate ordinala care arata numai ordinea preferintelor consumatorului utilitatea cardinala care evidentiaza atat ordinea cat si princiipile consumatorului Utilitatea ordinala are ca punct de plecare principiile consumatorului rational si anume: principiul comparatiei – un consummator rational care compara doua marfuri trebuie sa ajunga la o concluzie principiul tranzitivitati – daca un consumator rational prefera marfa A fata de B si pe B fata de C atunci el prefera marfa A fata de C ; la fel si in situatia indiferentei intre bunuri ; principiul abundentei – un consumator rational prefera alternativa din care obtine o cantitate mai mare de marfa ; In functie de cantitatea de bunuri consumate la care se refera utilitatea cardinala poate fi : utilitate individuala – care exprima satisfactia generata consumatorului de fiecare unitate consumata dintr-un bun ; utilitate totala – exprima satisfactia totala resimtita de consumator ca urmare a consumului sau utilizarii unei cantitati totale dintr-un bun ; utilitatea marginala- exprima utilitatea aditionala obtinuta prin consumul unei unitati suplimentare de marfa cand cantitatile celorlalte marfuri sunt neschimbate ; Utilitatea marginala se determina prin diferenta dintre utilitatea totala conferita de masa totala de bunuri dupa suplimentarea consumului si utilitatea totala data de cantitatea de marfurii existenta inaintea suplimentarii consumului. ECHIBRUL CONSUMATORULUI
Echilibrul consumatorului se realizeaza la nivelul egalitatii raportului dintre utilitatea marginala si pret pentru fiecare bun consumat, cand venitul pentr consum este cheltuit in totalitate sau ramane insufiecient pentru achizitionarea unei unitati suplimentare dintru-un bun. COSTUL DE PRODUCTIE Costul de productie exprima totalitatea cheltuielilor efectuate de un agent economic pentru realizarea unui bun sau serviciu.El se caracterizeaza prin : include toate cheltuielile necesare pentru sustinerea ofertei se regaseste in pretul de vanzare al producatorului permite insumarea in expresie baneasca a cosumului tuturor factorilor de productie poate fi interpretat ca un cost de oportunitate. Expresia baneasca a uzurii capitalului fix se numeste amortizare (A). Costul fix reprezinta cheltuielile de productie care sunt independente de volumul productiei. Costul variabil exprima cheltuielile de productie care depind de volumul acesteia, deci se modifica in acelasi sens cu productia. Costul total exprima totalitatea cheltuielilor suportate de un agent economic cu ocazia produerii si desfacerii unui bun adica suma dintre costul fix si costul variabil. CT=CF+CV Costul fix mediu reprezinta nivelul costului fix pe o unitate de productie realizata. CFM=CF/Q. La cresterea productiei, costul fix mediu scade si invers deoarece nivelul costului fix nu se modifica. Costul variabil mediu reprezinta nivelul costului variabil pe o unitate de productie. CVM=CV/Q. La modificarea productiei, costul variabil mediu poate creste, scadea sau poate fi constant deoarece variaza si costul variabil si conteaza proportia in care se modifica atat CV cat si Q. Costul total mediu reprezinta nivelul costului total pe o unitate de productie realizata. CTM=CT/Q sau CTM=CFM+CVM. Costul marginal reprezinta variatia cheltuielilor totale (sau variabile) antrenate de modificarea productiei, de cele mai multe ori fiind sporul de cost(total sau variabil) generat de cresterea productiei cu o unitate : Cm=ΔCT/ΔQ = ΔCV/ΔQ. PIATA 1 CONCEPT SI SRUCTURA Piata reprezinta : un spatiu economic in care se desfasoara activitatea economica a vanzatorilor si cumparatorilor ; locul de intalnire dintre cererea si oferta de bunuri si servicii ; locul de manifestare a concurentei dintre agentii economici ; spatiul economic pe care se formeaza pretul la cere se vand si secumpara bunuri economice ; Exista mai multe tipuri de piete determinate de o serie de criterii: a) momentul activitatii de productie : - piata intrarilor sau a factorilor de productie, pe care se vand si se cumpara elemente de munca pamant si capital ; - piata iesirilor sau a marfurilor si serviciilor ; b) natura elementului tranzactional : - piata bunurilor de consum si serviciilor, pe care se manifesta cererea si oferta de bunuri economice destinate consumului final ; - piata muncii unde se ofera locuri de munca si se formeaza salariul ; - piata monetara unde se stabileste dobanda ; - piata financiara pe care se vand si se cumpara actiuni ; c) spatiul in care se desfasoara tranzactiile economice ; - piata locala, la nivelul uniu oras sau sat; - piata regionala la nivelul unei regiuni ; - piata natioanala la nivelul economiei nationale ; - piata internationala la nivelul economiei mondiale ; d) momentul realizarii transferului - piata la vedere, cand contractul se incheie la vedere si livrarea are loc in 2 zile - piata la termen, cand contractul se incheie intr-un moment si livrarea are loc la o data ulterioara ; e) raportul dintre cerere si oferta : - piata a vanzatorului ; - piata a cumparatorului ; f) forma concurentei : - piata cu concurenta perfecta ; - piata cu concurenta imperfecta ; 2 CONCURENTA : FORME SI STRATEGII ANTICONCURENTIALE Concurenta reprezinta confruntaea dintre agentii economici de acelasi fel(dintre producatori sau dintre consumatori) care actioneaza pe piata pentru obtinerea de cat mai multe avantaje. Concurenta poate fi : dupa subiectii cererii si ofertei : concurenta inre producatori concurenta intre cumparatori b) dupa comportamentul agentilor economici fata de normele si reglementarile in vigoare - concurenta loiala (corecta) - concurenta neloiala c) dupa posibilitatea satisfacerii intereselor agentilor economici : - concurenta perfecta - concurenta imperfecta Concurenta perfecta este acel tip de piata pe care se satisfac cel mai bine interesele vanzatorilor si cumparatorilor si care prezinta simultan urmatoarele trasaturi ; atomicitatea cererii si ofertei, care exprima existenta multor vanzatori si cumparatori de putere economica egala sau apropriata, astfel incat nici unul dintre ei nu poate influenta pretul in mod hotarator. Omogenitatea produselor, care presupune ca marfurile oferite sunt echivalente sau aproape identice, astfel incat cumparatorului ii este indiferent de unde aprovizioneaza Intrarea si iesirea pe piata sunt libere, adica o firma poate intra pe piata daca pretul este superior costului sau de productie Transparenta perfecta a pietei, care arata ca pe piata cu concurenta perfecta cumparatorii si van zatorii dispun de o cuoastere deplina a cererii si a ofertei Mobilitatea perfecta a factorilor de productie, care exprima inexistenta obstacolelor inprocesul achizitionarii de factori de productie in conditile in care firmele doresc sa isi dezvolte activitatea. Pe piata cu concurenta perfecta produsele pot fi usor substituite si cumparate la cel mai bun pret, care satisface atat interesele vanzatorilor cat si ale cumparatorilor.Daca una din trasaturile concutentei perfecte lipseste atunci piata devine imperfecta. Dintre toate formele de concurenta imperfecta, cele mai frecvente sunt oligopolul, monmopolul si concurenta monopolistica. Oligopolul reprezinta o piata cu concurenta imperfecta pe care se pierde atomicitatea ofertei, existand cativa producatori, de putere economica apropriata sau diferentiata care produc marfuri omogene sau diferentiate. Monopolul reprezinta piata pe care se manifesta actiunea unui singur vanzator, deci pe care se pierde atomicitatea ofertei, iar marfa este unica. Concurenta monopolistica se manifesta pe piata prin imbinarea unor elemente specifice pietei perfecte cu altele caracteristice monopolului.In aceste conditii, exista numerosi producatori si cumparatori dar produsele sunt diferentiate astfel incat influenta cererii pe piata devine singura modalitate de crestere a profitului. Exista trei tipuri de strategii concurentiale : strategia efortului concentrat, care exprima actiunile firmei ce urmareste sa obtina suprematia asupra vanzarii unui produs, a unei piete de vanzare. Strategia elitei care xeprima actiunile firmei ce promoveaza pe piata un produs de exceptie, de calitate superioara produselor substituibile. Strategia costurilor care exprima actiunile firmei de a promova un produs pe piata la preturi scazute justificate de cheltuieli de roductie mici. CEREREA SI OFERTA 1 CEREREA SI LEGEA CERERII Cererea se defineste prin cantitatea de bunuri sau servicii pe care consumatorii o pot cumpara la un anumit pret, intr-o perioada de timp. Cererea individuala ce desemneaza cantitatea totala dintr-un bun sau serviciu pe care un individ o poate cumpara intr-un interval de timp determinat la un pret dat. Cererea totala de piata, rezultand din insumarea cererii tuturor cumparatorilor acelui bun si care exprima cantitatea maxima dintr-un bun si pretul minim care poate accepta pentru cumparare. Cererea va fi intodeauna dependenta de : nevoile de consum, venitul disponibil al consumatorilor, pretul bunurilor si serviciilor, precum si de vointa de cumparare a consumatorilor. Legi generale a cererii : o crestere a pretului unui bun sau serviciu determina o scadere a cantitatii ceruta a acestuia ; o scadere a pretului bunului sau serviciului determina o crestere a cantitatii ceruta a acestuia. 2 FACTORI DE INFLUENTA AI CERERII Semnificativi sunt urmatori factorii : modificarea pretului altor bunuri : nunurilor substituite- care satisfac aceeasi necesitate cu bunul in discutie bunuri complementare – care se utilizeaza impreuna bunuri neinrudire – nu influenteaza cererea bunului initial modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor : pentru bunuri normale – cele preferate de consumatori odata cu sporirea veniturilor – cererea creste odata cu sporirea veniturilor si invers; pentru bunurile inferioare – consumate cu prioritate de cei cu venituri mici, cererea se reduce odata cu sporirea veniturilor si invers. perspectivele evolutiei pietii- vizeaza asteptarile consumatorului, mai ales in ceea ce priveste schimbarea preturilor bunurilor si a veniturilor individuale. Schimbarea preferintelor, gusturilor consumatorului se regaseste in cererea pentru anumite bunuri si servicii. ELASTICITATEA CERERII
Elasticitatea cererii este proprietatea acesteia de a-si modifica marimea in functie de factorii ce o determina.Ea exprima sensibilitatea cererii la modificarea unuia din factorii de influenta. Cum pretul si venitul consumatorului influenteaza in mod semnificativ cererea, se determina alsticitatea cererii fata de pret si fata de venit. Intensitatea sau gradul in care se modifica cererea in raport cu modoficarea unui factor de influenta se masoara prin coeficientul de elasticitate. Coeficientul de elasticitate pune in evidenta schimbarile mai mari sau mai mici, pozitive sau negative ale cererii pentru un anumit bun. OFERTA SI LEGEA OFERTEI Oferta se defineste prin cantitatea maxima dintr-un anumit bun sau serviciu pe care un producator este dispus sa o vanda intr-o perioada de timp determinata la un pret dat. Oferta poate fi privita ca oferta individuala ce desemneaza cantitatea oferita spre vanzare de catre fiecare din producatorii bunului respectiv, dar si ca oferta totala sau oferta de piata, ce rezulta din insumarea cantitatilor destinate vanzarii, la acelasi pret, de catre toti producatorii. Datorita nivelului cererii, cantitatea vanduta poate fi diferita de cantitatea oferita. Daca avem in vedere natura bunurilor destinate vanzarii, putem delimita : oferta de bunuri independente oferta complementara, formata din bunuri principale si bunuri secundare oferta mixta, constituita din bunuri ce satisfac aceeasi cerere. In evolutia pretului unui bun si oferta acestuia exista o relatie de cauzalitate ce se exprima in continutul legii ofertei.Conform acestei legii : cresterea pretului determina cresterea cantitatii oferite ; reducerea pretului determina reducerea cantitatii oferite. FACTORII DE INFLUENTA AI OFERTEI Modificarea ofertei, in intervalul in care pretul ramane constant, se produce si ca urmare a actiunii pe care o au o serie de factori, cunoscuti sub denumirea de conditii ale ofertei. Cele mai importante conditii sunt: 1 pretul resurselor se regaseste in cheltuielile de productie ale oricarui oferant. 2 pretul altor bunuri afecteaza oferta produsului A, deoarece resursele economice limitate se vor indrepta spre activitatile de productie in care se realizeaza produsele cu preturi mai mari. 3 tehologia, determina cresterea productivitatii mincii si reducerea cheltuielilor unitate de productie, ceea ce conduce la sporirea ofertei. 4 numarul ofertantilor bunului respectiv influenteaza direct marimea ofertei, cresterea lor se va regasi in sporul de oferta si invers ; 5 pespectivele pietii influenteaza oferta prezenta, deoarece daca se prefigureaza o crestere a pretului in viitor, producatorii vor reduce productia astazi pentru a spori in viitor si invers ; 6 taxele si subventiile contribuie la modificarea ofertei. 7 cadrul natural si social-politic va conduce la cresterea ofertei cand el este favorabil producatorului sau invers ; ELSTICITATEA OFERTEI Gradul in care se modifica oferta in functie de schimbarea pretului sau oricarei alte cerinte se exprima in elasticitatea ofertei si se masora prin coeficientul de elasticitate. Coeficientul de elasticitate a ofertei se calculeaza ca raport intre modificarea ofertei si cea a pretului. ECHILIBRUL CERERE/OFERTA
Dimensiunile cererii si ofertei pe orice piata sunt rezultatul comportamentului economic al consumatorului si al producatorului. La pretul de echilibru, intentiile cumparatorilor coincid cu cele ale vanzatorilor.Cand pretul bunului este mai mic sau mai mare decat cel de echilibru, apare excesul de cerere, respectiv de oferta si atunci fortele pietei actioneaza in sensul echilibrului.Cand nu exista exces de cerere sau de oferta se asigura stabilirea pretului de echilibru. Cand pretul de echilibru al unui bun creste, datorita scaderii ofertei, se diminueaza cantitatea vanduta. Cand pretul de echilibru al unui bun se reduce, datorita scaderii cererii, de asemenea scade cantitatea vanduta, pentru ca putini producatori vor accepta aceasta schimbare ce duce la reducerea castigului. Pretul de echilibru se poate diminua daca producatorii reduc costurile de productie, iar daca veniturile cumparatorilor vor creste, pretul de echilibru poate creste. PIATA MONETARA 1 BANII SI FUNCTIILE LOR Banii reprezinta unul dintre instrumentele majore ale economiei de piata.Ei permit desfasurareaprocesului de circulatie a marfurilor si face posibila exprimarea in aceeasi unitate de masura a tuturor bunurilor si serviciilor. Functile banilor sunt ; Masura a valori(etalon al preturilor) – specific activitati economice.Cu ajutorul lor se masoara valoarea bunurilor si serviciilor si se evalueaza cheltuielile , veniturile si rezultatele agentilor economici. Mijloc de schimb – functia de intermediar al schimburilor, participand la doua acte distinctive
