CURS 2 TRANSPORTURI
PROCESUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA
DEFINIRE SI STRUCTURA
Deplasarea marfurilor si calatorilor in spatiu cu trenul constituie procesul de productie al caii ferate.
In raport cu gruparea operatiunilor elementare de vehiculare a marfurilor si calatorilor, in procesul de transport se disting urmatoarele faze
faza de expediere - cuprinde operatiunile efectuate in puctul initial
faza de parcurs - se refera la transportul propriu-zis
faza de transbordare intermediara - operatiunile efectuate in punctele caracteristice de transbordare
faza de sosire - operatiunile inregistrate la locul final al transportului.
ELEMENTELE DE ORGANIZARE A CIRCULATIEI TRENURILOR
Multilateralitatea si varietatea sectoarelor de activitate ale transportului feroviar formeaza un mecanism care, desi complex, trebuie sa functioneze ca o singura unitate. Aceasta coordonare se realizeaza prin planul de mers al trenurilor.
Orice tren circula numai dupa un mers dinainte stabilit.
Totalitatea mersurilor de tren valabile intr-o anumita perioada de timp formeaza planul de mers al trenurilor din perioada respectiva.
Planul de mers se intocmeste grafic.
Graficul de circulatie constituie reprezentarea grafica a miscarii trenurilor pe distanta dintre 2 puncte de sectionare El trebuie sa asigure
deplasaea rapida a marfurilor si calatorilor
siguranta circulatiei trenurilor
utilizarea cat mai rationala a capacitatii locomotivelor, a vagoanelor, a capacitatii de circulatie a sectiilor de remorcat.
Asadar, graficul de circulatie reprezinta procesul tehnologic al retelei feroviare. El se elaboreaza pe baza reprezentarii grafice cu ajutorul a 2 axe rectangulare, in care pe orizontala se reprezinta timpul, iar pe axa verticala se reprezinta spatiul.
Graficul de circulatie se exprima cu ajutorul relatiei
t = f (l),
unde
t = timpul necesar pentru parcurgerea distantei l
l distanta parcursa de tren. Aceasta ecuatie poate lua forme diferite in raport cu viteza de deplasare a trenului.
Cea mai simpla reprezentare grafica se obtine atunci cand viteza de deplasare a trenului este constanta. In aceasta situatie
l = v t
De asemenea, se poate observa ca, cu cat unghiul a este mai aproape de 900, cu atat viteza de deplasare a trenului este mai mare.
In realitate, viteza trenului nu este constanta, ci ea variaza in functie de configuratia liniei in plan si in profil.
Graficul de circulatie se intocmeste o data sau de doua ori pe an, in functie de necesitatile exploatarii, separat pentru fiecare magistrala de mers, coordonandu-se tranzitarea trenurilor in statiile cap de sectie.
Trasele de tren se inscriu in grafic cu semne diferite, in functie de felul trenurilor.
Trenurile se inscriu in functie de prioritate si de rangul lor.
In raport cu importanta lor in circulatie, trenurile se impart in urmatoarele ranguri
rangul 1 - trenuri cu mers special
rangul 2 - trenuri exprese si rapide
rangul 3 - trenuri eccelerate de calatori
rangul 4 - trenuri de persoane si trenuri cursa
rangul 5 - trenuri militare, mixte, trenuri de calatori si accelerate de marfuri
rangul 6 - trenuri directe de marfuri
rangul 7 - trenuri locale de marfuri si trenuri convoaie.
Calitatea indeplinirii graficului de circulatie se exprima prin
procentul trenurilor deviate dupa grafic si se determina
dupa formula
unde
neg = numarul de trenuri expediate dupa grafic in cursul unei zile
ntr numarul total de trenuri expediate in cursul zilei.
Elementele necesare pentru stabilirea graficului de circulatie sunt
numarul si felul trenurilor
timpii de mers ai trenurilor intre statii
intervalele intre trenurile ce circula in grup si in paralel
normele de timp pentru stationare a locomotivelor in statiile cu depou
Graficele de circulatie se pot clasifica
In raport cu viteza de circulatie
a. grafice paralele - au drept caracteristica faptul ca distantele de circulatie in acelasi sens sunt parcurse de trenuri cu aceeasi viteza
b. grafice neparalele sau normale - prevad deplasarea trenurilor cu viteze diferite, in functie de categoria si rangul fiecarui tren.
In functie de numarul liniilor de pe sectia respectiva
a. grafice pe linii simple
b. grafice pe linii duble
c. grafice pe linii multiple.
In raport cu numarul trenurilor trasate in sensul cu sot sau fara sot
a. grafice cu trenuri pereche
b. grafice cu trenuri nepereche.
In raport cu ordinea de circulatie care se urmareste
a. grafice cu trenuri in grup - circula pe aceeasi distanta si in acelasi sens de mers cel putin doua trenuri succesive. Urmarirea se face la interval de statie sau de halta de miscare
b. grafice cu trenuri in pachet - trasele trenurilor se inscriu succesiv in acelasi sens. Circulatia trenurilor se face la distanta de semnal de bloc de linie.
Avand in vedere marimea maselor aflate in miscare, circulatia trenurilor se face, de regula, la interval de sector.
Distanta minima la care se pot succeda doua mijloace feroviare aflate in miscare unul fata de altul e distanta dintre doua puncte de stationare. Aceasta distanta se numeste distanta de circulatie si este cel putin egala cu drumul de franare.
CAPACITATEA DE CIRCULATIE SI DE TRANSPORT A CAII FERATE
Capacitatea de circulatie a unei linii de cale ferata (Cc) reprezinta numarul maxim de trenuri si vagoane care pot circula pe linia respectiva in timpul unei perioade determinate.
Capacitatea de circulatie a sectiilor de cale ferata se calculeaza pe o zi completa pentru 24 de ore, pentru ca activitatea la calea ferata este ciclica.
Generic, capacitatea de circulatie se calculeaza ca raport intre
timpul integral al unei zile (1440 minute) si
durata in care distanta dintre doua puncte de sectionare consecutive este ocupata de un tren pe calea ferata dubla sau de o pereche de trenuri pe calea ferata simpla, si denumita perioada graficului (Tp).
Perioada graficului pe calea ferata simpla
Tp t1 + a1 + t2 + a2
unde
t1 = timpul de mers al trenului 1
a1 = intervalul de incrucisare in statia B
t2 = timpul de mers al trenului 2
a2 intervalul de incrucisare in statia A.
Perioada graficului pe calea ferata dubla
Tp t1 + a1
In ceea ce priveste perioada graficului luata in calculul capacitatii de circulatie, aceasta corespunde valorii maxime a timpului scurs de la expedierea unui tren pana la expedierea, in acelasi sens, a trenului urmator, inregistrat pe una din distantele de circulatie de pe sectia luata in studiu.
Capacitatea de circulatie pentru o sectie nu se determina pentru fiecare din distantele ei de circulatie, ci pentru distanta limitativa. Asadar, capacitatea de circulatie a distantei limitative este aceeasi cu capacitatea de circulatie a sectiei respective.
Valoarea maxima a unei perioade de grafic se inregistreaza, in general, pe distanta critica a sectiei de circulatie, pentru ca timpul de mers, ca element determinant in structura perioadei graficului, este influentat de: distanta dintre statii, profilul liniei, viteza trenului, etc.
In exploatarea feroviara se deosebesc:
capacitatea de circulatie teoretica (Cct) - capacitatea maxima a liniei conform graficului de circulatie;
capacitatea de circulatie practica (Ccpr) - capacitatea care poate fi realizata, in mod normal, in conditiile date de o sectie de circulatie. Aceasta reprezinta aproximativ 80% din capacitatea de circulatie de colet
capacitatea de circulatie efectiva (Ccef) - capacitatea de circulatie realizata efectiv;
capacitatea de circulatie necesara (Ccn) - capacitatea de care este nevoie si care rezulta din analiza necesarului de transport.
Relatiile dintre aceste marimi este urmatoarea
Cct Ccpr Ccef Ccn
Marimea perioadelor graficului este influentata de modul de organizare a circulatiei trenurilor, adica de tipul de grafic folosit
Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului simetric, pereche, normal pe calea ferata simpla
Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului simetric, pereche, paralel pe calea ferata simpla
Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului
simetric, pereche, paralel pe calea ferata simpla
unde
Ntr = numarul de trenuri in sensul fara sot;
t1 = timpul de mers al trenurilor in sensul fara sot
a intervalul de urmarire a trenurilor in sensul fara sot
a1 timpul de incrucisare a trenurilor in statia B
Ntr numarul trenurilor in sensul cu sot
t2 = timpul de mers al trenurilor in sensul cu sot;
a intervalul de urmarire a trenurilor in sensul cu sot
a2 = timpul de incrucisare a trenurilor in statia A
Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului
simetric, nepereche, normal pe calea ferata simpla
unde
I = intervalul de urmarire a trenurilor care circula in pachet in sensul fara sot;
I = intervalul de urmarire a trenurilor care circula in pachet in sensul cu sot .
