CONTRACTUL DE MANDANT ~1.Notiunea si conditile de validitate ale contractului de mandat. 1.Notiune.Mandantul este un contract prin care o persoana , numita mandatar, se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane ,numita mandant,care ii da aceas-ta imputernicire si pe care il reprezinta. 2.Deosebirea intre mandant si alte contracte inrudite. Desi mandantul este, in principiu, un contract cu titlu gratuit, legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat, daca exista stipulatie expresa in acest sens. Deci legiutorul prezuma numai gratuitatea mandatului. Daca mandatarul este un profesionist, prezumtia de gratuitate nu opereaza,cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de catre instanta,avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate. Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentatul mandantului, in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect actesau fapte materiale si salariatul,respectiv antreprenorul, nu are calitatea de reprezentant. Precizam insa, ca salariatul poate primi imputernicire de reprezantare din partea unitatii,in care caz va avea calitatea de mandatar, cel putin in raporturile dintre el si tertul contractant, precumsi intre acesta din urma si mandant, chiar daca in raporturile dintre mandant si salariatul lui, datorita raporturilor de munca,regulile mandantului vor fi inlocuite cu regulile aplicabile raportului de munca. 3.Forma mandatului. Mandatul este, de regula, un contract consensual, care ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale.in practica mandatuleste constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire. Procura, ca negotium, este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum, este inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. Partile redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului, precum si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului. Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in forma solemna, atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma,deoarece mandatul formeaza un tot indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat..Astfel, de exemplu ,mandatarul imputernicit sa cumpere sau sa schimbe un teren in forma autentica.Tot astfel, mandatarul care solicita inscriptia sau stergerea ipotecii . Precizam ca mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai in cazul in care legea prevede o asemenea forma pt. validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar, nu insa si atunci cand acest act a fost incheiat in forma autentica fara ca legea sa prevada o atare cerinta. Pe de alta parte, pt unele operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului juridic ce urmeza sa fie incheiat de catre mandatar in numele mandantului. De exemplu, unitatile cu capital de stat si cooperatiste pot face plati in numerar “numai persoanelor indicate in documente sau celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata,speciala sau generala” cu exceptia retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale, premiilor si altor drepturi asimilate acestora, care pot fi platite membrului din familia titularului sau altui salariat din aceeasi unitate, pe baza de “imputernicire” (procura) sub semnatura privata, vizata de seful ierarhic al titularului drepturilor banesti. Cand manadatul este un contract consensual, consimtamantul partiloe poate fi dat in mod expres, dar si in mod tacit. Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor. Oferta de mandat special , in orice caz, trebuie sa fie expresa. In schimb, acceptarea ofertei de mandat special, rezultand din executarea lui din partea mandatarului. Mandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aperent;in acest caz desi lipseste vointa mandantului de a fi reprezentat – tertii contracteaza cu credinta scuzabila , legitima ca mandatarul aparent are puteri de reprezentare. Astfel se intampla, de exemplu, in cazul revocarii mandatului a fost ori nu in culpa. 4. Dovada mandatului. Intrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin executarea lui de catre mandatar , problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului neexecutat. Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel, dovada se face dupa regulile dreptului comun, atat intre parti , cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul , deoarece validitatea contractului pe care il incheie depende de existenta mandatului , formand un tot unitar cu acesta.Prin urmare , daca actul in vederea caruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei , dovada se va face prin inscris , fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin martori impotriva ori peste cuprinsul inscrisului.Precizam insa, ca formalitatea prevazuta de art.1180 C.civ. nu trebuie sa fie indeplinita , intrucat mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de catime oarecare de lucruri; iar daca mandatul este un titlu oneros, fiind deci un contract sinalagmatic, regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii, care nu cuprinde “o conventie sinalagmatica, ci constata numai oferta de mandat. Alta este situatia in ipotezea mandatului tacit , admis de legiuitorul nostru dupa modelul C.civ.italian.Deoarece atat conferirea , cat si acceptarea mandatului tacit poate rezulta din imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor, dovada acestor fapte se poate face – atat de catre carti , cat si de tertul care contracteaza cu mandatarul sau de alti terti – prin orice mijloc de proba admid de lege, indiferent de valoarea actului incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar. Cerinta dovezii scrise ar contra veni notiunii de mandat tacit, caci mandatul scris este prin definitie, expres; or,potrivit C.civ. , mandatul poate fi si tacit. Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita , raporturile dintre parti urmeaza a fi solutionate potrivit regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara justa cauza. 5. Capacitatea partilor. Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaza pe mandatar.Deci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura actului juritic care urmeaza sa fie incheiat prin mandatar In privinta mandatarului se cere , in toate cazurile , capacitate deplina de exercitiu. Numai trimisul , care este un simplu mesager , iar nu reprezentant , poate fi o persoana chiar lipsita de capacitatea de exercitiu , caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis , fiin suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa . In schimb mandatarul , care este un reprezentant ,trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului trebuie sa exprime un consimtamant valabil , lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului , dar si in aceea a mandatarului. Aceasta solutie rezulta , per a contrario, si din art.1552 pct.3 C. civ.,care prevede ca mandatul se stinge prin punerea sub interdictie a mandatarului. Daca mandatul incheiat cu un capabil de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului , un contract de mandat incheiat cu un mandatar incapabil sau capacitate de exercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil. Chiar daca am recunoaste ca valabil un contract incheiat cu un mandatar incapabil, acesta ar raspunde fata de mandant numai dupa regulile generale relative la obligatiile incapabililor . 6.Obiectul si intinderea mandatului. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat , posibil si licit, ca la orice contract . In toate cazurile , mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juritice de catre mandatar , acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.Iar actele juritice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar In ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general. Mandatul este special atunci cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate , si general cand mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului. Pentru de dispozitie se cere un mandat special. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem; mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei . Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat general. Potrivit art. 1536 alin. C.civ., mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru actele de administrare. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive, ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului, care ar putae fi pagubit in cazul redactarii imprecise, care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise , echivoce a procurii. In toate cazurile, mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau.Fie ca este special sau general, mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite. De exemplu, mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea altora. Iar mandatul general circumscris la numite acte de administrare, nu indreptateste la savarsirea altora. Spre deosebire de modelul sau francez, textul citat precizeaza insa, ca facultatea de a face o tranzactie cuprinde si pe aceea de a face un compromis cu toate ca in primul caz concesiile au consecinte cunoscute, iar in cel de al doilea consecintele sunt imprevizibile. 7. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare. Mandatul in interes comun. In cazul in care mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta, exista pericolul neglijarii intereselor mandantului, in primul caz, sau al unui dintre mandanti,in cel de al doilea. Bineinteles, un asemenea pericol nu exista daca mandantul, respectiv mandantii, fiind in cunostinta de cauza, convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens ori daca cauzele actului sunt astfel precizate, incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. In caz contrar, desi C.civ. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta, consideram ca mandantul poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes comun. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe care nu-l reprezinta, numai ca- alaturi de mandant – este si el cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului. Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat; in primul caz, mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului, cat timp, in cel de-al doilea caz, interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei, chiar daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata. 2. Efectele contractului mandat
8. Intrucat mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte nu numai intre parti, dar si in privinta tertului cu care se incheie actul juritic ce formeaza obiectul mandatului. Efecte intre parti Obligatiile mandatarului 9. Indeplinirea mandatului. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul. Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla. Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat. Dca mandatarul, cu toate diligentele depuse, nu poate invheia actul juritic in conditiile imputernicirii primite, raspunderea lui nu va fi angajata. Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului, inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant, va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca mandatul este cu titlu gratuit. In acest caz, culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de diligenta pe care o depune in propriile sale treburi. Daca mandatul este cu titlu oneros, raspunderea lui se va aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget, adica dupa regula generala aplicabila raspunderii contractuale. Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut salva, sacrificand un bun propriu, intrucat art. 1566 C.civ. nu este aplicabil in materia mandatului.Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor. 10. Obligatia de a da socoteala. Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre indeplinirea mandatului. In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat in puterea mandatului pe care l-a executat, chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului, deoarece tertul pagubit va cere - daca este cazul – restituirea platii nedatorate de la mandant. Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobanzi din ziua intrebuintarii, fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere. Sumele nerestituite de mandatar, dar neintrebuintate de el poarta dobanzi numai “din ziua cand I s-au cerut acele sume”. Inseamna ca, prin derogare de la art. 1088 alin.2C.civ.,punerea in intarziere a mandatarului se poate face printr-o simpla notificare. Inrucat dreptul la actiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau altor bunuri primite de mandatar de la terti in cursul executarii mandatului nu se poate naste de la data incheierii contractului de mandat, prescriptia incepe sa curga – potrivit art. 7 alin. 1 sau 3 din Decr. Nr. 167/1958 – de la dat incetarii contractului fie prin executarea lui, fie prin alte moduri de incetare a raporturilor dintre parti. In legatura cu inceperea curgerii termenului de prescriptie de la data executarii contractului, se pune problema stabilirii acestiu moment, mai ales in cazul sumelor de bani ridicate de la CEC in baza unei “ clauze de imputernicire “ este unanim admis in literatura de specialitate si in practica judecatoreasca ca o asemenea clauza reprezinta un mandat, o imputernicire data de catre titularul libretului beneficiarului clauzei, acesta din urma avand obligatia sa dea socoteala mandantului, inclusiv sa remita sumele de banisumele de bani ridicate si neintrebuimtate in interesul acestuia daca raporturile de mandat dintre ei nu sunt dublate de alte raporturi juritice. Astfel fiind, se pune intrebarea referitoare la momentul inceperii curgerii termenului de prescriptie a actiunii avand ca obiect predarea sumelor de bani ridicate de la CEC. Intrucat problema nu poate fi solutionata in baza art. 7 din Decretul nr. 167/1958 , s-a adoptat solutia aplicarii art. 8 alin. 1 din acelasi Decret , respectiv calcularea prescriptiei din momentul in care titularul de libret a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba ce I-a fost pricinuita de mandatar prin ridicarea sumelor de bani si nerespectarea obligatiei de a da socoteala. In sfarsit, precizand ca problema prescriptiei, la care ne-am referit in randurile de mai sus, vizeaza, evident, numai actiunea personala a mandantului, iar nu actiunea reala in revendicare intentata de mandant in calitate de proprietar guvernat de regulile specifice acestei actiuni reale. 11. Obligatii rezultand din substituirea unei terte persoane. In principiu, mandatarul trebuie sa execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite de mandant. In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar numai in urmatoarele doua cazuri: daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ; b)daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta ca incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului. In toate cazurile, mandantul are o actiune directa contra substituitului. In schimb, substituitul poate actiona impotriva mandantului numai pe calea actiunii oblice, intrucat posibilitatea intentarii unei actiuni directe – derogatorii de la regulile generale – nu pote fi recunoscuta in lipsa unei dispozitii exprese a legii. Dar daca mandatarul a fost autaorizat sa-si substitue o terta persoana, consideram ca substituitul poate actiona impotriva mandantului in baza raporturilor directe pe care le are – prin intermediul mandatarului – cu mandantul. In acest caz, nu mai suntem in prezenta unei “actiuni directe “ propriu-zise, caci aceasta vizeaza ipotezele lipsite de fundamentul raporturilot juridice directe. In privinta actiunii directe a mandantului legea nu ami face aceeasi distinctie – fiind fara relevanta practica existenta sau inexistenta raporturilor juritice dintre mandant si substituit. In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului. 12. Pluralitatea mandatarilor. Daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s-a stipulat in mod expres. Fiecare mandatar poate insa executa singur, daca nu s-a prevazut altfel in contract. II.Obligatiile mandantului 13.Dezdaunarea mandatarului. Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea lor pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa. Mandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg, fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a fcaut plata. De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii mandatului, daca nu I se poate imputa vreo culpa.Pentru a explica aceasta dispozitie se citeaza, cu titlu de exemplu, paguba rerzultata din furtul comis in cursul unei calatorii facuta cu ocazia executarii mandatului sau accidentului intamplat cu ocazia diriguiriiunor lucrari facute pentru mandant. In ceea ce ne priveste, consideram ca instantele trebuie sa aiba in vedere numai pagubele suferite de mandatar – fara culpa din partea sa- si care sunt “ocazionate”, adica in conexiune cu activitatile desfasurate de mandatar in executarea mandatului, iar nu si alte pagube suferite fara legatura cu executarea mandatului, cum ar fi furtul comis in cursul calatoriei. In asemenea cazuri, mandantul va suporta, in calitate de proprietar, numai paguba rezultata din furtul lucrului incredintat mandatarului, iar nu si alte “pierderi. 14. Plata remuneratiei. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata. Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei. Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la termenul stipulat. 15. Solidaritatea mandantilor. Cat mai multe persoane au numit un mandatar pentru o operatie comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru efectele mandatului. Solidaritatea este in acest caz legala. 16. Dreptul de retentie al mandatarului. Printr-o interpretare larga a notiunii de conexiune a datoriei cu lucru, se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit, pentru mandant, pana la achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt prilejuite de acelasi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retentie cunoasac limitele imputernicirii- este insa corespunzator fara de terti, in sensul ca este tinut sa le garanteze validitatea actelor, afara de cazul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. Daca tertii accepta sa contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune ca au luat asupra lor riscurile contractului incheiat in astfel de conditii. 3.Incetarea contractului de mandat
17. Enumerarea cazurilor particulare de incetare. In afara de cauzele generale de stingere a obligatiilor contractuale, mandatul se stinge prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul uneia dintre parti. Aceste cauze particulare de incetare se explica prin faptul ca contractul se incheie intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut. 18. Revocarea mandatului. Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor. Facultarea de revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros; legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate cere o indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun, daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul. Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a prevazut o clauza de irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si-a pierdut increderea. Revocarea poate fi expresa sau tacita. Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica. Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres contra mandatarului incorect.
