kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

 

EVALUARAEA INVESTITIILOR IN TEHNOLOGIA

INFORMATIONALA (IT)

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

Investitia in IT a devenit o parte dominanta a capitalului de expansiune a bugetului multor organizatii, atat in sectoarele de servicii cat si de manufactura. Drept rezultat al luarii deciziilor se pun urmatoarele intrebari dificile:

• Cum ar trebui investitiile IT sa fie proiectate si conduse spre a asigura alinie-rea cu strategia corporate ?

• Cum ar trebui aceste investitii justificate si cum poate fi masurat succesul retroactiv ?

• Ce ar mai fi necesar, in afara de tehnologie, pentru a atinge potentialul maxim al IT ?

• Care sunt riscurile implicatiilor acestor investitii ?

• Cum poate fi condusa valoarea acestor investitii, in timp ?

Aceste intrebari nu sunt noi, dar nu s-a raspuns la ele in mod satisfacator. In acest capitol noi developam o metoda, formala si practica, de evaluare a investiilor in IT.

Determinarea valoarii investitiilor IT este dificila. Cu toate ca costurile par a fi de neidentificat, multe dintre beneficii sunt evidente. De exemplu consideram investitia in sistemul de posta electronica (E-mail) intr-un grup de lucru dispersat geografic. Ca si in cazul multor investitii in infrastructura, incercarea de a justifica E-mail – ul doar in baza eficientei sale, este probabil sa nu dea rezultate. E-mail – ul poate fi un inlocuitor pentru alte forme de comunicare dar valoarea sa reala vine o data cu expansiunea sa prin organizare si prin alte aplicatii mai sofisticate adaugate E-mail – ului de baza. E-mail – ul intr-un grup de lucru poate sa se dezvolte print-un sistem managerial intern, care in timp poate evolua intr-o baza de date pentru intreaga organizatie. De obicei difuzarea unui E-mail intern si evolutia sa spre o forma mai inalta de distribuire a informatiilor, necesita o perioada mare de timp. Astfel exista o importanta periada de timp “mort” intre punctul initial al investitiei si ziua cand valoarea este evidentiata. Cum sugereaza exemplu, investitia poate fi astfel planificata astfel incat scopul final devine amsamblul organizatiei, desi ideea investitiei initiale era un singur departament. Complexitatea evaluarii cresterilor investitiilor IT este nu doar pentru ca ar fi dificil de quantificat valoarea dar si pentru ca este dificil de prezis traectoria si ritmul invetitiei tehnologice.

In acest capitol ne propunem un nou mod de gandire despre aceste beneficii, care conduce spre un nou mod de manegement al investitiilor IT.

Propunerea noastra impune doua standarde de gandire asupra acestor investitii:

• considerandu-le o punte de legatura peste lacunele din potentialul afacerii;

• considerand potentialul afacerii drept o optiune de furnizare, in scopul de a fi mai compatibila cu incertitudinea.

Caracterizand potentialul afacerii drept crescator dintr-un set de operatii, noi oferim o cale de a imbunatatii alinierea dintre perspectiva tehnologiei conducerii afacerii si perspectiva generala a conducerii afacerii. De asemenea noi vedem investitia initiala in termenii optiunii pe care o creaza pentru firma. Exersand aceste optiuni, care de obicei necesita investitii ulterioare, dam posibilitatea firmei sa atraga un set mai mare de beneficii.

Atat afacerea cat si conucatorii proiectului trebuie sa recunoasca ca valoa-rea este derivata din potentialul afacerii, nu doar din investitiile specifice in tehnologie. Continuind cu exemplul E-mail – ului, cand punem problema doar tehnologic, E-mail – ul furnizeaza abilitatea de a grabi sincronizarea comunicatiei, inlocuind convorbirile telefonice sau intalnirile directe. Totusi pentru a obtine o valoare mai inalta din investitia E-mail – ului, munca trebuie reorganizata in jurul acestei tehnologii. Exista oportunitati de a imbunatatii coordonarea sarcinilor. Frecvent exista o participare mare la luarea deciziilor. Suplimentar, beneficiile de ordin superior pot rezuta cand modul de comunicare mai simplu si mai putin formal transmis prin E-mail conduce organizatiile sa formeze noi aliante cu consumatorii si firnizorii lor. Aceasta poate creea noi oportunitati pentru comu-nicarea in masa si reducerea la noul produs a timpului de fabricatie, amandoua fiind exemple a noii capabilitati a afacerii care poate sa apara ca rezultat al considerari E-mail – ului drept mai mult decat doar o investitie in tehnologie.

Rezumam prima parte a propunerii noastre, argumentand ca proiectarea si justificarea unei investitii in tehnologie trebuie sa inceapa cu setul de capabilitati afaceriale dorit care prezinta din intreaga afacere scopurile firmei. Problema investitiei poate fi interpretata drept transformarea capabilitatilor afacerii de astazi in acelea dorite pentru viitor. Concentrandu-ne asupra capabilitatilor, largim scopul investitiei pentru a nu include doar investitia fizica (tehnologica), ci si schimbarile capitalului uman si formei de organizare (parteneriate).

Al doilea concept fundamental al metodologiei noastre recunoaste optiunile reale create de investitiile strategice. Aceste optiuni creeaza valoarea prin activarea manegementului de a reactiona la schimbarea conditiilor prin alterarea timpului, gradarii si configuratiei investitiilor, astfel ca modificand modelul de intoarcere a riscului veniturilor investitiei. Folosind obtiunile reale, cei care iau decizii nu sunt capabili doar sa evalueze valoarea unei investitii dar si profilul riscului.

In exemplul cu E-mail – ul, daca prima etapa (implementarea E-mail – ul unui grup de lucru) conditiile afacerii sunt ideale, proiectul este transferat altor grupuri din organizatie si poate fi accelerat. Daca conditiile nu sunt ideale, atunci ar trebui urmarit un plan de expansiune mai conservator. Daca aceste conditii sunt nefavorabile proiectul ar putea fi amanat, reconfigurat sau chiar abandonat. Procurarea capabilitatii afaceriale finale este de obiceistructurata ca un proces cu mai multe etape, astfel incat conducerea poate retine abilitatea de a reactiona la conditiile schimbatoare, pe o baza in evolutie. De fapt este chiar improbabilitatea despre viitorul conditiilor afacerii cea ce face optiunea valoroasa. Dezvoltarile recente in teoria costurilor optiunilor reale pot, cu modificari potrivite, sa fie adoptate sa evalueze flexibilitatea inerenta in asemenea programe de investitii.

Legam aceste concepte de capabilitatea afacerii si optiunile reale folosind notiunea economistului neoclasic despre o frontiera a posibilitatii productiei. Capabilitatile afacerii permit unei firme sa-si transforme factorii de introducere intr-un set de produse si servicii. Cu toate ca produsele si serviciile pot fi valorificate, orice evaluare este contingenta cu conditiile de pe piata si cu gradul de succes in atingerea capabilitatii. Capabilitatea bazata pe abordarea optiunilor reale furnizeaza bazele pentru decizia de investire care incorporeaza efectul contingentelor asupra transformarii si factorii de introducere.

Formalizam abordarea intr-un proces de investitie, proiectare si analiza de patru pasi, care va imbunatatii alinierea scopurilor proiectelor IT in viziunea globala a afacerii unei firme:

1. Identificarea capabilitatilor curente si dorite ale afacerii;

2. Proiectarea unui program de investitii pentru a obtine capabilitatile dorite;

3. Estimarea beneficiilor si costurilor (in termenii fluxului monetar), rezultate din capabilitatile realizate;

4. Desfasurarea fluxului monetar pentru a obtine valoarea pe piata a investitiei.

kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l Figura 1

Implementarea abordarii optiunilor reale necesita monitorizare reeva-luare si reproiectare periodica a programului de investire. Deciziile de investire nu sunt pur si simplu luate dintr-o data si inaintate pentru executare conducatorului proiectului dar mai de graba investitiile sunt calculate in timp. Acesta este un contrast puternic al unor practici actuale, unde mai intai sunt luate deciziile de investire si apoi proiectele sunt conduse punand accent pe implementarea tehnologiei fara o considerare adecvata a nacesitatilor proiectului in lumina schimbarii conditiilor afacerii. Schimbul de la conducerea proiectului la conducerea investitiei necesita ca firma sa porneasca procesul conducerii investitiei cu masurile metrice cerute, monitorizand planurile si autoritatea luarii deciziilor.

Restul acestui capitol este organizat dupa cum urmeaza: in prima sectiune, vom elucida conceptul de capabilitate a afacerii si il vom descrie in termeni de conducere operationala a tehnologiei, organizare si proces. A doua sectiune dezvolta metodologia celor patru pasi si prezinta radacinile tehnicii de evaluare a optiunilor reale. In a treia sectiune vom ilustra procesul conduceii investitiei prin analizarea modului cum o firma bancara de creditare canadiana influenteaza imaginea tehnologica sa construiasca mai multe capabilitati afaceriale importante. In cele din urma sectiunea a patra conclude cu lectiile invatate si planurile cercetarii viitoare.

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

CARACTERISTICILE INVESTITIILOR

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

Infrastructura investitiilor IT este extrem de riscanta dar poate oferi recompense mari unei firme. Practica evaluarii curente, ca de exemplu evaluarea investitiilor, cade in doua capcane: capcana negarii retelei valorii prezente (RVP) sau capcana status-quo – ului care dispare. Prima capcana apare din dificultatea identificarii beneficiilor viitoare si estimarii lor in termeni ai fluxului monetar. Aceste rezultate in estimari consecutive a fluxului beneficiilor, care, cuplat cu costurile mari de investitie, rezulta in RVP negative. A doua greseala pe care firma o poate face este presupunere unei pieti strategice si respingerea valorilor de oportunitate. Aceasta poate duce la pierderea actiunilor pe piata sau la venituri nesatisfacatoare datorate actiunilor concurentilor.

In acest capitol vom introduce o metodologie care in mod explicit ia in considerare incertitudinile de pe piata si determina valoarea investitiei in baza impactului ei asupra firmei in general, in timp. Mai mult vom avea de a face cu investitiile IT la nivel organizational si vom demonstra ca IT impreuna cu alte operatiuni al caror efect este influentat de incertitudini, permite organizatiei sa obtina un set de capabilitati. Aceste capabilitati, in timp, au un efect asupra valorii care e derivata de o firma din produsele si seviciile ei. Aceasta legatura intre operatori si valoare este explicata folosind capabilitatea bazata pe abordarea optiunilor reale, care poate de asemenea sa fie folosita pentru a conduce procesul investitiei.

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

CAPABILITATI

Capabilitatea unei afaceri este atributul distinctiv al unitatii afaceri care creaza valoarea pentru clienti. Capabilitatile sunt masurate prin valoarea generata pentru organizare printr-o serie de fluxuri monetare identificabile. Astfel capabili-tatile afacerii scot in evidenta o organizare si nu alteltele si afecteaza in mod direct performantele ei.

De exemplu, noul model concurent Boeing si abordarea manufacturiera dau abilitatea de a livra 777 JETLINER intr-un mod mai rapid decat conventionala pa-radigma “Proiecteaza – apoi – Construieste” (Norris, 1995). Inginerii, personalul de la marketing si analistii financiari de la Boeing participa activ la proiectarea acestui avion aproape de la inceputul acestui proiect. Proiectul si executia concu-renta a devenit o capaciatate afaceriala pentru Boeing.

In sectorul de productie, micro marketingul la Frito-Lay a fost foarte mult mediatizat (Applegate, 1993). Initiativa a fost proiectata ca un raspuns, atat competitiei locale cat si informatiei crescande ca scannerele supermarketelor au devedin disponobile in masa. Aceasta a avut un impact direct asupra lui Frito-Lay. Peste 7 sau 8 ani capacitatile micromarketingului sau s-au dezvoltat pana la punctul de a ajunge in competitie cu Annheuser Busch, retras de pe piata. Astfel micromarketingul a evoluat intr-o capabilitate afaceriala majora.

Noi sugeram ca o capabilitate afaceriala drept concurent ingineresc sau micromarketing, este construita prin inestitia in conducerea operationala. Este important sa notam ca deciziile de investitie sunt luate de acesti conducatori. Doua firme pot optine aceeasi capacitate afaceriala prin investitia in diferite feluri de operatiuni, care nu include doar infrastructura dar deasemenea procesul si componentele organizationale.

Eficienta tehnologiei de invetitie depinde in mare parte de modul in care este organizata acea tehnologie. Mai mult, structura organizatiei incluzand aliantele trebuie sa fie aliniata cu tehnologia si procesul de productie adecvate. Astfel conducerea operationala cuprinde un set de tehnologii, procese si elemente organizatorice care sunt necesare ca o firma sa obtina capabilitatea afacerii. In acest scop noi presupunem ca componentele tehnologiei capabilitatii unei afaceri sunt informatiile tehnologice, prin componentele procesului intelegand proceduri, verificari si resurse umane, si componentul organizatoric incluzand relatiile cu celelate firme.

kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l Figura 2

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

CONFRUNTANDU-NE CU INCERTITUDINEA

Pentru a se deplasa din capabilitatile curente ale afacerii spre cele dorite, firmele trebuie sa investeasca resurse pentru acrea tehnologie. Beneficiile din investitii depind de schimbarile organizatorice si de capabilitatile care sunt obtinute. Astfel firmele se confrunta cu doua feluri de incertitudini ale investitie: legate de proiect si legate de piata. Riscurile legate de proiect sunt determinate in functie de felul in care firma alege sa proiecteze, implementeze si sa conduca operatiunea. De exemplu investitia s-ar putea sa nu fie conform asteptarilor pentru ca tehnologia ar putea sa nu furnizeze conform asteptarilor, sau integrarea tehnologiei in organizatie ar putea fi mai dificila decat s-a prevazut, sau ar putea fi depasiri de costuri si amanari in timp. Al doilea gen de risc, legat de piata, este bazat pe acceptarea din partea clientului, actiunile concurentilor si alti factori care pot afecta cererea de pe piata pentru produsele si serviciile firmei. In acest caz capabilitatile afaceriale rezultante ar putea fi nepotrivite pentru conditiile de pe piata. De exemplu un sistem care este construit cu succes pentru 1.000.000 de cerei pe luna ar fi neadecvat daca cererea se injumatateste sau se dubleaza. Prin urmare, pentru a obtine capbilitatile dorite firma trebui sa analizeze ambele surse de risc, in mod periodic.

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

DE LA CAPABILITATI LA VIITOARELE FLUXURI MONETARE

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

Doar capabilitatile nu genereaza fluxuri monetare. Conditiile externe ale pietei si politica operationala a firmei sunt de asemenea determinante ale fluxului monetar. Capabilitatile, totusi, determina abilitatea conducatorului de a reactiona la evolutia conditiilor pietei.

Mai exact, investind si obtinand un set de capabilitati influentam structura costurilor firmei si sensebilitatea ei. Analiza capabilitatii formeaza fundamentul pentru construirea modelului fluxului monetar, care este esential oricarei analize. Totusi in practica efectele fluxului monetar asupra investitiilor schimba scenariul pietei. De exemplu reducerea costurilor derivata dintr-un proiect este in stransa legatura cu volumul documentelor procesate. Volumul este proiectat prin presupunerea unei cereri pentru produsele si serviciile firmei. In contrast, abordarea noastra expliciteaza un model de flux monetar. De exemplu, daca incertitudinea din toata piata produsului dispare, atunci o noua capabilitate poate afecta costurile fixe, costurile variabile si actiunile pe piata ale firmei. Drept urmare, noi putem crea o harta a fluxului monetar care este generat in conditiile capabilitatilor potentiale viitoare, investitiilor si contingentelor pietei.

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

EVALUAREA FLUXULUI MONETAR CONTINGENTAT

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

Daca analiza evaluarii unui flux monetar redus si conventional (FMR) ar fi facuta, am prezice mai intai fluxurile monetare viitoare si apoi am reduce riscurile costurilor de oportunitate pentru a obtine valoarea prezenta. Cu un model care face legatura dintre capabilitati si fluxul monetar, modelul de evaluare necesita doar rata cresterii si “beta” fluxului monetar (pentru a capta riscul sistematic al costului de oportunitate). Cand un model de piata echilibrat este folosit pentru a obtine rata reducerii, rezultanta valoarii retelei prezente da valoarea pe piata a proiectului.

Natura contingenta a deciziilor viitoare, totusi, cauzeaza aceasta apropiere nepotrivita din doua motive. In primul rand, din moment ce deciziile subsecvente de investitie sunt contingente cu conditiile afacerii, nu este suficient sa ne concentram pe rata astepta a cresterii variabilei incerte. Fluxurile monetare viitoare depind de reactia conducatorului la ralizarea incertitudinii. Deci, trebuie sa consideram toate conditiile viitoare ale afaceii drept posibile. Acest lucru este dificil si poate fi asociat cu decizia de baza sau cu un model de simulare gen Monte Carlo.

O data ce fluxurile monetare contingente sunt inlaturate, evaluarea si decizia optima de investitie pot fi obtinute simultan prin rezolvarea deciziei de baza a fluxului monetar drept program dinamic. Informatia necesara pentru creerea bazei nu include doar rata cresterii variabile dar de asemenea alte proprietati ale acestui proces care determina structura pribabila a viitoarelor venituri din fluxurile monetare.

Totusi o urmatoare complicatie se ridica in determinarea costului de oportunitate folosit in reducerea fluxului monetar viitor asteptat. Caracteristicele riscului proiectului investitiei schimba de fiecare data conditiile afacerii. Din moment ce viitoarele conditii ale afacerii evolueaza estimarea costurilor de oportunitate al capitalului devine imposibil. Faza critica si iminenta a obtiunii financiare a costurilor atinge aceasta problema depinzand de existenta unor piete sigure care resping incertitudinea. Intuitia in spatele acestui rezultat trebuie sa fie sigura pe sine. Din moment ce toate riscurile ridicate din actiuni pot fi eliminate in cererea de contigentare prin luarea de pozitii adecvate pe piata, putem crea un portofoliu care este fara riscuri relativ la beneficii. Cand recompensa contingenta a acestui portofoliu este cunoscuta poate fi evaluata folosind reduceri lipsite de riscuri. Prezenta beneficiilor negociate elimina necesitatea ajustarii riscurilor si evaluarea nu depinde de un model riscant de stabilire a pretului ca de exemplu modelul de stabilire a beneficiilor capitale (MSBC). Aceasta forma o fost folosita si de Black And Scholes 1973.

Deci o data cu existenta unei piete de schimb pentru sursa de incertitudine, informatia trebuie redusa la valoarea variabilei incerte sau a altor variabile observabile, pretul bunurilor si rata interesului fara riscuri. Orice obtiune poate fi evaluata prin inlocuirea ratei de crestere a beneficiilor cu rata fara riscuri a interesului pentru beneficiile viitoare si rezolvarea programului dinamic reducerea ratei riscului. Este important de notat ca, desi aceasta abordare este din punct de vedere operational echivalenta cu o metoda a deciziei de baza mai traditionala, necesitatile informationale sunt diferite. Ne bazam pe informatia pietei de ajustare a riscului folosind instabilitatea, mai degraba decat probabilitati subiective sau ajustari ale riscului bazate pe MSBC, pentru a capta efectele incertitudinii.

In unele cazuri speciale, evaluarea investitiei poate folosi modelul de stabilire a preturilor Black And Scholes sau alte optiuni financiare. Trebuie sa stabilim o corespondenta intre optiunea principala a problemei investiei si o optiune financiara uzuala. De exemplu optiunea de a astepta sa investesti este similara cu optiunea americana de apelare si cu optiunea de abandon. Daca sursa incertitudinii provine din pretul securitatii negociate, proiectul de investitie poate fi evaluat folosind apelarea adecvata sau modelul de evaluare.

Iminenta optiunii de stabilire a preturilor poate fi extinsa la o planificare mai generala a unei contigentari de cereri de model de evaluare chiar atunci cand incertitudinea apare din alte surse decat preturile de securitate negociate. In aceste cazuri argumentele utilizate trebuie sa fie modificate pentru a depasi problema ajustarii riscurilor. De notat ca atunci cand securitatea este negociata astfel incat poate capta aceasta incertitudine, atunci noi nu trebuie sa estimam mijloacele de distributie. Aceasta fiind situatia, noi nu trebuie sa prezicem tendinta cererii doar instabilitatea sa.

In concluzie abordarea optiunilor reale are legatura cu spectrul complet al riscurilor derivand din, intr-un caz extrem, din preturile securitatilor negociate si in altul, din evenimente unice. Oricand este posibil, informatia pietei este utilizata.

kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l Tabel 1

Necesitatile informatiei si de asemenea modul in care informatia este prelucrata sunt diferite fata de FMR traditional, decizia de baza sau modelele de simulare (vezi Tabelul 1).

O METODOLOGIE PENTRU CONDUCEREA INVESTITIILOR

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

Metodologia noastra consista din patru pasi:

• identificarea capabilitatilor curente si dorite;

• proiectul programului de investitii contingentate pentru a obtine capabilitatile dorite;

• estimarea costurilor si beneficiilor capabilitatilor realizate in termenii fluxului monetar;

• evaluarea fluxului monetar in vederea obtinerii valorii investitiei.

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

IDENTIFICAREA CAPABILITATILOR CURENTE SI DORITE

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

Efortul planificarii implica traducerea viziunii intr-un set de capabilitati afaceriale specifice, dorite. In concluzie, firma trebuie sa decida care operatiuni sunt necesare pentru a sustine fiecare din capabilitatile afacerii. Aceasta implica luarea in calcul a operatiunilor curente ale unei firme si determinarea modului de substituire si construire a acestor indicatori pentru a permite firmei sa furnizeze capacitatile afaceriale dorite.

Analiza capabilitatii afaceriale are cateva implicatii importante pentru evaluarea proiectelor IT. Finalizarea capabilitatilor afaceriale este asigurata prin realizarea unei serii de investitii, unde decizia de a sau de a nu participa la fiecare etapa este contingenta cu succesul etapelor precedente si a conditiilor afacerii. Conducatorul investitiei reactioneaza la schimbarea conditiilor prin schimbarea scopului, periodizarii si gradului etapelor investitiei, spre a minimaliza pierderile si a atrage beneficii superioare.

kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l Figura 3

PROIECTAREA UNUI PROGRAM DE INVESTITIE

 

Pana acum definitia capabilitatii poate parea traditionala. Totusi con-siderand ca evenimentele din viitor sunt incerte, firma necesita tehnici de caracterizare a incertitudinii asociate cu capabilitatea si valorile asociate. Dupa cum am notat anterior identificam doua surse de incertitudine – legate de piata (preturi si cererea) si legate de incertitudinea proiectului – care pot cauza firmei achizitionarea unor capabilitati diferite decat cele planificate.

Sa trecem in revista, din nou, proiectul E-mail considerat la inceputul capitolului, unde investitiile sunt facute in doua etape. In etapa 1 pachetul E-mail este instalat intr-un singur produs intr-o companie de inalta tehnologie. Obiectivul este imbunatatirea comunicatiei si reducerea costurilor. In etapa 2 compania are intentia sa influenteze investitia E-mail, implementand prac-tici de difuzare a cunostiintelor. Acestea vor permite companiei sa raspunda mai eficient cerintelor consumatorilor.

Folosind tabelele noastre analitice, cei care iau decizii vor construi o decizie de baza (figura 3 si 4) determinand meniul alegerilor la fiecare punct al deciziiei bazat pe veniturile starilor principale si identificand sursele in-terne si externe de incertitudine. Presupunand venituri binare si decizii bi-nare, acest proces rezulta in 24 de fluxuri monetare a veniturilor potentiale, la sfarsitul etapei a 2-a, pe care cel care trebuie sa ia deciziile, le va evalua.

kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l   kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l Figura 4

ESTIMAREA FLUXULUI MONETAR

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

Al treilea pas in procesul conducerii investitiei implica determinarea valorii asociate cu fiecare capabilitate afaceriala. Analizam valoarea impactului la nivel general. Desi modele mai sofisticate de Cost-Beneficiu pot fi dezvoltate, pentru claritate pedagogica vom folosi un model simplu de flux monetar pentru fiecare perioada de timp. Presupunem ca firma se confrunta cu ocerere industriala D. Actiunile firmei pe piata sunt ms. Reve-denta este deci o fractiune din cererea totala industriala = ms X D.

Costurile fixe fc sunt totalul costurilor fixe anuale ale firmei. Din moment ce costurile de investitie I, sunt inregistrate drept flux monetar exterior, nici costurile de investitie, nici alocatiile reduse nu sunt incluse in fc. Mai degraba fc reprezinta portiunea costurilor operationale neafectate de volumul rezulatant. Unitatea tipica inclusa in fc cuprinde depasirile de costuri care de obicei sunt alocate in calculele costurilor conturilor.

Costurile variabile depind de volumul rezultant. De exemplu investind intr-un proces mai eficient vom reduce cantitatea de energie, astfel reducand costurile. Folosim acest efect drept variabila parametrului costului per unitate, vc. Deci costurile variabile totale sunt vc X ms X D, fluxul monetar rezultat A este ( ms X D ) – fc – (vc X ms X D).

Figura 5

Parametrii ms, fc si vc sunt influentati de investitii. Din moment ce realizarea unei investitii nu ne garanteaza succesul, participarile depind de succesul sau esecul etapei de investitie si de contextul invetitiei. Desi investitia pozitioneaza firma pe piata, fluxul monetar depinde de realizarea cererii incerte D.

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

EVALUAREA FLUXURILOR MONETARE

  kl693k5539zllr 55693kkz39zlr9l

In cele din urma, folosind un algoritm de programare dinamic, decizia de baza poate sa esueze. Noi definim valoarea drept valoarea curenta a viitoarelor fluxuri monetare asteptate.

Ilustram tehnica de evaluare f