CAPITOLUL I
Probleme de baza ale calitatii produselor
Calitatea, notiune concreta complexa, dinamica.
Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult timp in urma. Dupa unii autori, cuvantul "calitate" sau "qualitas" isi are originea in latinescul "qualis" care are intelesul de fel de a fi.
Literatura de specialitate furnizeaza un numar considerabil de definitii date conceptului de calitate. Dupa unii specialisti, calitatea produselor este considerata satisfacerea unei necesitati; gradul de satisfacere a consumatorului; conformitatea cu caietele de sarcini; ansamblul mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil; un cost mai mic pentru o utilizare data.
In activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de exemplu:
-calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic;
-calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic, echipamentul de productie, activitatea de urmarire si control, manopera, etc.
-calitatea livrata, reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor.
Pe masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie, notiunea de calitate a produsului a evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre:
-"calitatea potentiala" , reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de asimilarea lui in fabricatie;
-"caliatea partiala" , reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta;
-"calitatea realizata", acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie.
-"calitatea asigurata" , calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire, masurare si actiune corectiva)
-"calitatea totala" , in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.
Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care:
1). Sa satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit
2). Sa satisfaca asteptarile clientului
3). Sa se conformeze standardelor si specificatiilor
4). Sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii
5). Sa fie disponibile la un pret competitiv
6). Sa fie furnizate la un cost care aduce profit
Intregul profit al factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si produselor ( factori tehnici, administrativi si umani ) trebuie orientat spre reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea deficientelor de calitate.
Pentru a obtine maximul de eficacitate si pentru a satisface asteptarile cumparatorului, este esential ca sistemul de conducere a calitatii sa fie adecvat tipului activitatii si produsului sau serviciului oferit.
Un sistem de conducere a calitatii are doua aspecte interdependente si anume:
1). Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si mentinerea calitatii dorite la un cost optim
2). Nevoile si asteptarile cumparatorului; pentru cumparator exista o nevoie de incredere in posibilitatea firmei de a furniza calitatea dorita.
Calitatea produsului se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de consumare a acestora. De aceea se impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea produselor.
Obtinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea ansamblului de activitati din "spirala calitatii", pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de analiza, incercari, desfacere si service.
Spirala calitatii reprezinta un model conceptual al activitatilor interdependente care isi exercita influenta lor asupra calitatii unui produs sau servicii in intreaga desfasurare a fazelor incepand cu identificarea nevoilor pana la evaluarea satisfacerii lor.
CERCETARE STIINTIFICA
operatori de "service" la
Livrarea produselor cumparator si suportarea logisticii
catre beneficiari
Analize, incercari, probe(verificarea fiabilitatii)
Control final
conformare fata de Efectuarea
contracte calculelor
CERCETARE STIINTIFICA tehnico-economice
Controlul proceselor si comerciale
tehnologice
(conformare fata de Proiectarea si executarea prototipului
doc. tehnica Procesul de productie Omologarea prototipului
Asigurare, aparate de Stabilirea
masura, standuri Aprovizionarea tehnologiilor
pentru probe functionale materialelor, si asigurarea
receptie calitativa masinilor, disp.,
calificare cadre
Relatiile ce exista intre politica in domeniul calitatii, conducerea calitatii si sistemul calitatii pot fi reprezentate astfel:
Politica
Structura
organizationala
activitati op. si
tehnice
incredere in
conducere
atunci cand
este specif.
in contract
Politica in domeniul calitatii reprezinta orientarile si obiectivele generale ale unei firme in ceea ce priveste calitatea.
Conducerea calitatii reprezinta un aspect al functiei generale de conducere care determina si implementeaza politica in domeniul calitatii.
Sistemul calitatii este constituit din ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, procedee si resurse orientat pentru implementarea conducerii calitatii.
Controlul calitatii cuprinde tehnicile si activitatile cu caracter operational utilizate pentru indeplinirea cerintelor privind calitatea.
Activitatile menite sa dea incredere conducerii unei firme ca este atinsa calitatea propusa sunt numite frecvent "asigurarea interna a calitatii".
Activitatile urmarind sa dea incredere beneficiarului ca sistemul calitatii furnizorului va conduce la un produs sau serviciu care va satisface cerintele de calitate exprimate de cumparator sunt denumite "asigurarea externa a calitatii".
1.2.Caracteristici de calitate:
Aprecierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii.
In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii:
a).Caracteristici tehnice
Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. Se caracterizeaza in proprietati fizice, chimice, biologice, intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv, cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice.
b).Caracteristici psiho-senzoriale
Aceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort.
Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.
c).Caracteristici de disponibilitate
Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale : fiabilitatea si mentenabilitatea.
Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.
Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si reparatii.
Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuielile de menetenanta, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.
d).Caracteristici de ordin social general
Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii populatiei.
Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile se grupeaza astfel:
a).Caracteristici de baza (absolut necesare)
b).Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare, reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.
In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum, caracteristicile se pot grupa astfel:
a).Caracteristici ale mijloacelor de munca
-durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica;
b).Caracteristici ale obiectelor muncii
-usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit, soliditate, componenta chimica.
c).Caracteristici pentru obiectele de consum individual
-gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.
Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:
a).Caracteristici masurabile direct ( greutate, rezistenta, continutul de substante utile)
b).Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura )
c).Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon
( numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla )
d).Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire, finisajul unei mobile, grad de cromare)
5. In functie de modul de exprimare deosebim:
a).Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutati, rezistente, debite.
b).Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative ( corespunzator, necorespunzator ).
Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea.
1.3. Standarde, norme, reglementari privind calitatea
Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel:
1).Documente care prescriu calitatea produselor:
-standarde
-caiete de sarcini
-norme tehnice
2).Documente care certifica calitatea produselor:
-buletin de analiza
-certificatul de omologare
-certificatul de garantie
-certificatul de calitate
STANDARDUL reprezinta ansamblul de reguli tehnice obligatoriu prin care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltarii tehnice intr-un anumit moment, caracteristicile tehnico-economice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs precum si prescriptiile privind receptia, marcarea, depozitarea, transportul.
Cerintele si documentele necesare pe plan mondial in sistemul calitatii sunt sintetizate cu standardele internationale ISO 9000 si ISO 9004 inclusiv si anume:
-ISO 9000. Sistemele calitatii. Conducerea si asigurarea calitatii. Linii directoare pentru alegere si utilizare.
-ISO 9001.Sistemele calitatii. Model pentru asiguarea calitatii in proiectare, dezvoltare, productie, montaj si service.
-ISO 9002. Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj.
-ISO 9003. Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectii si incercari finale.
-ISO 9004. Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Linii directoare.
ISO 9004 si ISO 9000 dau liniile directoare privind scopurile conducerii calitatii pentru toate organizatiile.
ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externa a calitatii in situatii contractuale.
La ISO 9004 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si pentru a stabili in ce masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii.
Dupa consultarea acestui standard international, furnizorul si beneficiarul vor consulta ISO 9001, 9002 si 9003 pentru a stabili care dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari specifice, daca e cazul, sunt necesare.
ISO 9001 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, productie, montaj si actiuni post livrare.
ISO 9002 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in timpul fabricatiei si montarii.
ISO 9003 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor exclusiv pana la incercarile finale sau testare.
O tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte exprese referitoare la regulile de efectuare a controlului calitati, deci a particularizarii modalitatilor de control de produse sau grupe de produse.
Caietul de sarcini este un document tehnico-normativ care vine sa intregeasca prevederile standardelor sau normelor tehnice cu noi parametri. Se elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind pe langa nivelul de calitate a produselor metodele de control, modalitatile de receptie, ambalare, livrare.
Norma tehnica reprezinta documentatia tehnic-economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a unui produs.
Normele tehnice pot fi -departamentale
-de intreprindere (norme interne)
Buletinul de analiza este un document de certificare a calitatii prin care se face o descriere detaliata a anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului.
Certificatul de omologare este documentul prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a verifica daca produsele noi corespund documentatiei tehnico-economice.
Omologarea se face in doua etape :
a).Omologarea preliminara (de prototip) in urma careia unitatea producatoare poate trece la pregatirea fabricatiei si executiei serie zero (tiparul de proba).
b).Omologarea finala, pe baza careia se definitiveaza documentatia pentru fabricatie de serie.
Certificatul de garantie este documentul prin care se garanteaza calitatea produsului. Un certificat de garantie cuprinde:
-denumirea completa a produsului
-data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc vanzarea
-termenul de garantie
-semnatura conducatorului unitatii
Certificatul de garantie are un dublu rol:
-confirma calitatea produsului
-garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite in perioada de garantie (care obligatoriu va fi inscrisa in certificat)
Certicatul de calitate este documentul care certifica calitatea produselor in raportul dintre unitati. El trebuie sa mentioneze incercarile fizice, mecanice, chimice, organoleptice si probele la care a fost supus produsul in conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte conditii de calitate prevazute in contract.
Se semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CTC.
1.4. Indicatorii de caracterizare a nivelului calitatii.
Indicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale caracteristicilor acestora si arata masura in care un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei sale.
Daca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica el se numeste indicator simplu; daca se refera la mai multe caracteristici sau la intreg produsul el se numeste indicator complex, iar daca serveste ca baza la caracterizarea calitatii prin comparare se numeste indicator de baza.
In functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii produselor pot fi planificati si efectivi(faptici).
Calitatea poate fi urmarita si analizata printr-o serie de indicatori la baza carora se pun caracteristicile esentiale care exprima parametrii functionali ai produselor.
a).Indicatori partiali ai calitatii produselor care exprima conditiile normale, medii de utilizare a produselor, acestea fiind reflectate in standarde. Astfel, sunt fixate pentru producatori anumite limite in care trebuie sa se incadreze caracteristicile produselor, cum ar fi:
-caracteristici de calitate a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor;
-caracteristici tehnice, dimensionale, fizico-chimice
-conditiile de desfasurare a procesului de productie
b). Indicatori ce exprima:
-volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate superioara in totalul productiei;
-volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate inferioara in totalul productiei;
Indicatorii de calitate se pot grupa astfel:
1.Indicatori ai calitatii productiei- care exprima procesul de inoire a productiei prin modernizari, asimilari.
2.Indicatori ai calitatii produselor- care reflecta in final caracteristicile produselor ca rezultat al procesului de conceptie si executie. Cei mai importanti sunt:
I. Indicatori partiali ai calitatii produselor(specifice), masoara gradul de dezvoltare a caracteristicilor specifice fiecarui produs prevazut in standarde, norme interne sau caiete de sarcini sub forma unor limite pe care trebuie sa le respecte produsele.
-coeficientul de calitate mediu generalizat- se foloseste in intreprinderile in care se fabrica mai multe produse omogene de calitati diferite (ciment, tesaturi). Se calculeaza facand media coeficientilor medii de calitate ai produselor, ponderati cu valoarea produselor respective, totul raportandu-se la valoarea totala a produselor.
-pretul mediu al produsului - se calculeaza pentru fiecare produs al carui pret difera in functie de calitate, raportand valoarea produsului la calitatea acestuia.
treapta I, situata la baza piramidei, cuprinde un numar foarte mare si divers de indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiti indicatori analitici sau simplu ai calitatii;
treapta a II-a, cuprinde un numar mai mic de indicatori specifici grupelor de caracteristici de calitate, respectiv indicatorii sintetici ai fiecarei grupe de caracteristici;
treapta a III-a, situata la varful piramidei, reprezinta indicatorul complex, integral al nivelului calitatii.
Indicatori analitici (simpli)
Acestia definesc fiecare in parte, aspecte esentiale ale caracteristicilor de calitate. Ei se exprima ca si caracteristicile de calitate pe care le reprezinta, in unitati naturale, natural-conventionale, de timp de munca si valorice.
La nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii produselor se poate face folosind indicatori relativi calculati prin una din relatiile urmatoare:
x b x b
(1) Ki=Ki/Ki sau (2) Ki=Ki/Ki unde:
i=1,2,.,m reprezinta caracteristicile de calitate
x
Ki=valoarea relativa a indicatorilor de calitate
Ki=marimea indicatorului simplu al caracteristicii "i" a produsului
b
Ki=marimea indicatorului de baza (baza de comparatie) al caracteristicii "i" a produsului
In functie de natura caracteristicii de calitate care se analizeaza se foloseste fie relatia (1), fie relatia (2). Astfel daca se calculeaza indicatorul relativ pentru randament sau pentru precizia produsului, se utilizeaza relatia (1); daca se analizeaza consumul specific al unui anumit material care intra in componenta produsului, indicatorul relativ al calitatii se va calcula cu relatia (2).
x
-daca Ki>1, nivelul calitatii caracteristicii "i" a produsului analizat este superior nivelului luat ca baza de apreciere;
x
-daca Ki<1, nivelul calitatii caracteristicii "i" este inferior nivelului luat ca baza de apreciere;
x
-daca Ki=1, nivelul efectiv al caracteristicii "i" comparat este egal cu cel de baza.
Pentru a avea o interpretare corecta, se impune gruparea tuturor indicatorilor simpli ai calitatii produsului in functie de importanta caracteristicii de calitatea pe care o exprima.
Astfel, deosebim:
-indicatori principali, care reflecta insusirile principale ale produsului sau indicatori ai caracteristicilor de calitate esentiale ale produsului;
-indicatori secundari, care reflecta insusirile secundare ale produsului sau indicatori de calitate secundare ale produsului.
Daca valorile relative pentru indicatorii principali si marea majoritate a valorilor relative pentru indicatorii secundari sunt supraunitare, se apreciaza ca nivelul calitatii produsului nu este inferior celui de baza.
Daca unele din valorile relative ale indicatorilor ambelor grupe sunt supraunitare iar altele egale cu 1, se considera ca nivelul calitatii produsului este superior celui de baza.
Daca o parte din valorile relative ale indicatorilor principali este supraunitara iar cealalta parte subunitara, se impune, pentru o evaluare corecta a nivelului calitatii produsului, folosirea unor metode mai complexe.
Indicatorii sintetici
Acestia sunt situati pe treapta a II-a a piramidei indicatorilor si corespund principalelor grupe de caracteristici ale calitatii produselor.
Indicatorul sintetic al caracteristicilor estetice (Ies) se obtine ca o medie aritmetica a calificativelor acordate diferitelor caracteristici estetice:
Ies=(1/r)*E ni unde i=1,..,r
n=nota acordata caracteristicii estetice "i"
i
r=nr. de caracteristici estetice
Ca indicator sintetic al caracteristicilor economice (Iec) putem considera costul specific al calitatii ( pe unitate de efect util ). Acest indicator se obtine ca raport intre costul total al calitatii (Ctcp) si efectul util al produsului (E):
Iec=Ctcp/E=(Cpa+Cc+Cd+Cp)/E unde:
Cpa=costul de prevenire a defectelor si asigurarea calitatii
Cc=costul controlului de calitate
Cd=costul deservirii tehnice si intretinerii produsului la beneficiar
Cp=costul pierderilor datorita lipsei de calitate
Pentru calcularea indicatorilor sintetici si eficientei controlului se exprima profilul maxim realizat prin:
-maximizarea diferentei dintre profit si cost
max=P(x)-Cp(x)
-maximizarea raportului dintre profit si cost
max=P(x)/Cp(x)
In industrie se mai iau in considerare:
-volumul rebuturilor si a remanierilor raportat la volumul productiei realizate;
-numarul reclamatiilor calitative de la beneficiari
-valoarea bonificatiilor platite pentru calitate necorespunzatoare raportate la productia realizata.
Indicatorul complex
Acest indicator, situat in varful piramidei indicatorilor, trebuie sa exprime corespondenta intre caracteristicile efective ale produsului si parametri de identificare a nevoii sociale pentru care a fost creat.
Un astfel de indicator poate fi obtinut raportand efectul util (E) la cheltuielile facute (cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului Cr si cheltuielile de exploatare Ce
De exempu, pentru produsele cu durata de functionare sub 1 an, indicatorul complex se calculeaza cu una din relatiile:
I=E/(Cr+Ce sau I'=(Cr+Ce)/E
Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de 1 an, la calculul indicatorului complex al calitatii, se ia in calcul si timpul (t):
t t
I=E(t)/(Cr+Ce)=E E(1+Kn)/[C (1+Kn)+C E(1+Kn)] unde t=1,..,n
C =cheltuieli efectuate pentru realizarea produsului
C =cheltuieli anuale de exploatare
E =efectul util obtinut pe timp de 1 an de utilizare a produsului
Kn=coeficientul normativ de eficienta economica
(Kn=0,15 in Romania)
Dand factor comun, rezulta:
t t t t
I=E E(1+Kn E(1+Kn)[C *(1+Kn E(1+Kn)+C ] =>
t t
I=E /C *(1+Kn E(1+Kn)+C
t t
Se introduce notatia: f(t)=(1+Kn E(1+Kn) unde t=1,..,n
Rezulta: I=E /[C *f(t)+C
In vederea analizei se calculeaza cate un indicator complex atat pentru produsul nou cat si pentru mostra de baza. Cei doi indicatori se compara si se trag apoi concluziile.
Pentru aprecierea nivelului de calitate a produselor diferentiate pe clase de calitate se foloseste coeficientul mediu al calitatii ( in cazul productiei eterogene).
Coeficientul mediu de calitate (K) se obtine ca medie aritmetica a coeficientilor pe clase de calitati (K) , ponderati cu cantitatea de produse fabricate pe clase de calitati (q):
K=E k*q/E q
unde:
K=coeficientul pe clase de calitati (extra-K=0; cal I-K=1; cal II-K=2)
q=cantitatea de produse din diferite clase de calitate
Daca se lucreaza cu ponderea sau structura fiecarei clase de calitate in totalul produselor, relatia devine:
K=E k*q" unde q"=q/E q
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat reflecta o situatie mai favorabila, ponderea calitatilor superioare in totalul productiei fiind mai mare.
Coeficientul mediu de calitate generalizat (K) este un indicator sintetic de calitate obtinut ca medie aritmetica a coeficientilor medii de calitate ai produselor (K) ponderati cu valoarea respectiva (qp) adica:
_
_ _ _
K=E ki*qi*pi/qi*pi sau K=E ki*vi unde vi"=qi*pi E qi*pi
Simbolurile din relatie reprezinta:
qipi=valoarea produsului "i"
vi=greutatea specifica a valorii fiecarui produs, in total productie;
i=1,.,r-produsele analizate
Coeficientul mediu generalizat al calitatii este influentat de:
-modificarea calitatii produselor;
-schimbarile structurale.
Factori care influenteaza calitatea produselor:
Organizarea structurilor de productie functie de cerinte Pregatirea tehnica a fabricatiei si organizarea
fluxurilor de fabricatie Proiecrarea tehnica
tehnologica a produselor functie de resurse Organizarea
controlului calitatii in unitate Controlul
indeplinirii sarcinilor de serviciu Calitatea
deciziilor Organizarea fluxului informational si informatic in
unitate Gestionareamateriilor prime, materialelor si pieselor de
schimb Aprovizionarea cu materii prime si materiale conform
cerintelor Respectarea documentatiei tehnice si tehnologice Ergonomia muncii Planificarea functie de resurse a productiei si
programarea in timp pentru utilizarea integrala a dotarii Gradul de organizare a productiei functie de
caracteristicile acesteia Nivelul de pregatire a perso- nalului muncitor pentru pro- ductie si intretinerea dotarii Calitatea reparatiilor si a intretinerii fondurilor fixe
Starea tehnica a
utilajelor si instalatiilor SDV si AMC-uri Calitatea resurselor materiale si a materiilor prime Microclimatul in fluxul de fabricatie Gradul si
nivelul de cunostinte al proiectantilor Documentarea in domeniu
Gradul de dotare cu
Macroclimatul in unitate
C
A
L
I
T
A
T
E
A
P
R
O
D
U
S
E
L
O
R
Masini, utilaje Organizarea
fluxului de fabricatie Mijloace de
masurare
Precizie conforma Amplasarea masinilor Precizie conforma
Detalii de
transport documentatiei Prelucrarea
campului de toleranta Respectare regimului datelor
prescris Cultura
productiei
Documentatia de fabricatie MATERII PRIME, MATERIALE SCULE,
DISPOZITIVE
MUNCITORI
de lucru
prescris
Calitate si precizie CALITATEA Calificare profesionala
Verificari ale caracteristicilor Cointeresare
Utilizare corecta
fizico-mecanice
CAPITOLUL II
METODE SI TEHNICI DE MASURARE A NIVELULUI
CALITATII
2.1. Necesitatea si rolul controlului calitatii:
A tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat, realizat in conformitate, verificat remediat, imbunatatit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.
Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristicile de calitate prevazute in standarde, norme si alte reglementari.
Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie, in timpul acesteia la controlul produselor finite si livrarea acestora, fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora.
De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime, asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.
Toti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii, nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate.
Toti oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt platiti pentru ceea ce fac bine, in conformitate cu planurile de afacere, si nu pentru tot ce fac.
Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale carui atributii specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii).
Functiile principale ale CTC sunt:
1.Functia de control propriu-zis, care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate:
-depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi, defecte;
-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative.
2.Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in:
-cercetarea si analiza reclamatiilor;
-efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate;
-efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.
2.2.Etape ale controlului calitatii si obiectivele corespunzatoare fiecarei etape
Experienta dovedeste ca asigurarea unui inalt nivel calitativ al produselor incepe din:
In aceasta etapa se asigura o documentare larga asupra produselor similare realizate pe plan mondial si se determina prin calcul o previziune asupra calitatii pentru alegerea variantei optime de proiectare.
Tot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si studiul capacitatii produselor de a satisface cerintele beneficiarilor, stabilirea tehnologiei de fabricatie, proiectarea fabricatiei.
II.Pregatirea materiala a fabricatiei care are ca obiective:
-asigurarea competentei profesionale a personalului;
-efectuarea unor reglaje, reamplasari;
-aprovizionarea tehnico-materiala ritmica, in cantitatea si calitatea ceruta de o buna desfasurare a procesului de productie;
-realizarea unor produse cu un inalt nivel calitativ.
III.Asigurarea concordantei intre calitatea conceptiei si calitatea fabricatiei prin :
-executarea stricta a produselor si operatiilor prevazute in documentatia tehnica;
-obtinerea de produse cu indicii calitativi proiectati;
-realizarea randamentelor, productivitatii si consumurilor normate.
IV.Controlul produselor finite:
-masurarea caracteristicilor de calitate ;
-verificarea preciziei determinarilor pentru a stabili gradul de incredere in acestea;
-verificarea gradului de protectie a ambalajului;
-comportarea in timpul depozitarii, transportului, manipularii.
V.Calitatea produselor la beneficiari, comportarea lor in exploatare, colectarea de critici, observatii, tendinte.
2.3.Metode, tehnici de control, planul de control al calitatii
Metodele de control utilizate de-a lungul fluxului tehnologic pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
1.In raport cu procesul de productie:
-control de receptie a materiilor prime si materialelor precum si a produselor finite la sfarsitul procesului de productie;
-control curent desfasurat pe toate fazele procesului tehnologic
2.In raport cu numarul produselor controlate:
-control total;
-control prin sondaj.
3.In functie de gradul de participare a omului:
-control manual, executat nemijlocit de om;
-control semiautomat executat prin intermediul omului si aparatelor.
4.In raport cu personalul care executa contolul:
-control executat de personal special pregatit de tipuri de operatii de control;
-control executat de fiecare executant (autocontrol)
5.In raport cu caracterul controlului:
-control vizual, prin observarea exterioara a obiectelor controlate
-control geometric, cand se verifica dimensiunile obiectelor cu diferite aparate sau instrumente.
6.In functie de parametrii supusi controlului:
-controlul prelucrarii, care urmareste asigurarea inscrierii in parametri dimensionali si calitativi ai semifabricatelor obtinute;
-controlul parametrilor procesului tehnologic care asigura respectarea normalitatii productiei;
-controlul modului de functionare a utilajelor, verificarea parametrilor tehnico-functionali ai utilajelor si echipamentelor tehnologice.
In practica, pentru masurarea nivelului calitatii produselor se folosesc urmatoarele metode:
1.Metoda experimentala se foloseste pentru evaluarea proprietatilor produselor pe baza unor incercari sau determinari mecanice, fizico-chimice, efectuate cu ajutorul diferitelor mijloace si procedee tehnice. Metoda se aplica acelor caracteristici de calitate a produsului care pot fi masurate cu ajutorul aparatelor destinate acestui scop.
2.Metoda expertizei se foloseste in completarea metodei experimentale pentru evaluarea valorilor caracteristicilor de calitate care nu se pot masura. In acest caz, nivelul calitatii se evalueaza de catre experti, mai ales prin intermediul organelor de simt. Exactitatea determinarilor depinde de calificarea, capacitatea si competenta specialistilor.
3.Metoda sociologica are la baza rezultate obtinute in urma anchetelor efectuate in randul beneficiarilor. Parerile beneficiarilor sunt preluate si interpretate.
4.Metoda statistica este cea mai laborioasa si cea mai utilizata in cadrul productiei de serie. Are la baza teoria probabilitatilor si statistica matematica si foloseste pentru prelucrare, analiza si decizie o serie de informatii primare oferite de celelalte metode, prelucrate cu tehnici, procedee si metode specifice.
CAPITOLUL III
Prezentarea generala a S.C." ARGOS" S.A. CLUJ-NAPOCA
3.1.Scurt istoric
Unitatea ia fiinta in anul 1930 ca Fabrica de ciorapi "ADY", care se comaseaza in 1940 cu o sectie de tricotaje "HELIOS" devenind Fabrica de tricotaje "Varga Katalin".
In anul 1962 se infiinteaza sectorul de corsetarie iar 1967 se dezvolta sectorul de imbracaminte si echipamente sportive.
In anul 1970 unitatea este comasata cu alte 2 unitati de confectie si tesatorie formand Combinatul textil, din care se desprinde in 1971 Intreprinderea de Tricotaje "Somesul".
Anul 1973 marcheaza dezvoltarea sectorului de corsetarie iar 1982 dezvoltarea sectorului de lenjerie si costume de baie.
Societatea Comerciala "Argos" ia fiinta in baza H.G.nr.1254/1990 prin reorganizarea in societati comerciale a intreprinderii anterioare si functioneaza ca persoana juridica din martie 1991, inregistrata la Camera de Comert si Industrie Cluj cu nr.j 12/154.
Principalele activitati ale S.C. "ARGOS" S.A. sunt:
-realizarea tricoturilor metraj si in panouri
-finisarea umeda a tricoturilor metraj
-imprimarea tricoturilor metraj si a panourilor
-croirea produselor din tricot metraj si panouri
-confectionarea produselor de corsetarie, lenjerie, costume de baie, imbracaminte si articole sport
-cercetarea si proiectarea produselor
-repararea si intretinerea utilajelor proprii
-vanzarea produselor (export 75-80%; intern 20-25%)
DIRECTOR ATELIER
TEHNIC PROIECTARE
CERCETARE
ORGANIZAREA
PRODUCTIEI
SI A MUNCII
MECANO-
ENERGETIC
DIRECTOR PSI-PM-PAZA
PRODUCTIE APARARE CIVILA
SERV. PLAN.
COMISIA DE CENZORI P.L.U.P.
SECTIA CONFECTIE OFICIUL
JURIDIC
ATELIER
TRICOTAJE SERV.
CONSILIUL DE DIRECTOR CROITORIE INFORMATIC
ADMINISTRATIE GENERAL
ATELIER BIROU CTC
FINISAJ LABORATOR
BIROU BIROU
DIRECTOR APROVIZIONARE ADMINISTR.
COMERCIAL
BIROU SERV.
PERS_
DESFACERE INV_SAL.
BIROU
MARKETING
SERV.
EXPORT
SERV.
FINANCIAR
CONTABILITATE
DIRECTOR
ECONOMIC BIROU
PRET COST
OFICIUL
C.F.I.
Structura organizatorica-Organigrama simplificata
3.2.Caracterizarea nomenclatorului de produse
S.C. "Argos" S.A. Cluj-Napoca are ca domeniu de activitate producerea si comercializare produselor de corsetarie, lenjerie, costume de baie si imbracaminte pentru export in special precum si pentru piata interna.
Derularea majoritatii contractelor pentru export se realizeaza cu firme din Germania, Scotia, Italia si Franta.
Atelierele de productie sunt constituite si organizate la nivelul operatiilor componente ale procesului tehnologic si anume:
-atelier de tricotaje-croit pentru producerea tricoturilor metraj, panouri si garnituri si croirea lor;
-atelier finisaj pentru vopsirea si imprimarea tricoturilor;
-sectia de confectie corsetarie, lenjerie, costum baie, imbracaminte;
-atelier proiectare-cercetare;
-atelier mecano-energetic.
Materiile prime folosite sunt firele de bumbac si tip bumbac, firele poliesterice si poliamidice, lana si tip lana, lycra.
Ca produse reprezentative:
-articolele de corsetarie si lenjerie ;
-costumele de baie confectionate din tricot ce are in compozitie firme Lycra, tricot obtinut pe masinile proprii, Kobett si testat in laboratoarele firmei Du Pont-Elvetia.
Sistemul de derulare a contractelor cu firmele straine este de tip "John".
3.3.Caracterizarea tehnologiei de fabricatie
Fazele principale ale procesului de fabricatie la S.C. "Argos" S.A. Cluj-Napoca sunt urmatoarele:
a).Depozitarea materiilor prime si materialelor in depozite amenajate, cu suprafete betonate in spatii inchise si deschise.
b).Tricotarea firelor de bumbac si tip bumbac, poliesterice lana si tip lana, lycra pe masini circulare de tricotat cu diametru mare si pe masini de tricotat din urzeala.
c).Finisarea tricoturilor crude prin procesele de spalare, albire, vopsire, termofixare pe aparate specifice ce lucreaza cu parametrii la presiune normala sau ridicata.
d).Imprimarea tricoturilor in metraj sau panouri cu hartie termotransferabila sau PVC expandat.
e).Croirea se face in metraj- span la masina de croit cu banda, prin stantare sau manual.
f).Confectionarea produselor se realizeaza pe masini de cusut specifice fiecarui sortiment in parte.
g).Ambalarea produselor finite se face in pungi polietilena sau cutii, individual sau colectiv conform cerintelor clientilor.
h).Depozitarea produselor finite se face in depozite special amenajate, cu suprafete betonate, dotate cu rafturi.
3.4.Organizarea activitatii de control. Structura analitica a compartimentului CTC
Compartimentul CTC- laborator are in componenta un numar de 42 persoane. Organizarea lui se reda mai jos, schematic.
DIRECTOR GENERAL
CTC- LABORATOR DEPOZITE DE PRODUSE FINITE SECTIA CONFECTIE LABORATOR ATELIER TRICOTAJE- CROIT ATELIER FINISAJ
BIROU
Cele 42 persoane sunt repartizate in cadrul compartimentului CTC dupa cum urmeaza:
-BIROU CTC-LABORATOR-4 persoane din care:
-1 persoana, absolventa a Facultatii de Textile Pielarie cu o vechime de 5 ani, indeplinind functia de sef birou.
-2 persoane tehnicieni repartizati pe sectoare de activitate
-1 persoana-laborant determinari fizico-mecanice
-Atelier tricotaje - croit - 2 persoane (Rampa CTC)
-Atelier finisaj -2 persoane (Rampa CTC)
-Sectia confectie -32 persoane din care:
-16 controlori interfazici
-16 controlori marfa finita
-Depozite produse finite - persoane
Pentru receptia materiilor prime si materialelor sunt stabilite comisii formate din 4-5 persoane din care una este reprezentanta a biroului CTC.
DIAGRAMA DE RELATII
FURNIZORI BENEFICIARI AG. NAT. PT. CAL.
COMISIA PT. PROT.CONS.INST. NAT.
STAND. CERTEX
PERSONAL INVATAMANT SALARIZARE O.P.M.
1
19 4
MECANO-ENERGETIC ADMINISTRATIV
SECRETARIAT
16 5
EXPORT IMPORT
TEMPORAR P.S.I.- PM. PAZA
AP. CIVILA
15 6
7
DESFACERE INTERN PRET COST POST
CALCUL ANALIZE ECONOMICE
14
8
APROVIZIONARE OFICIUL JURIDIC
COMPARTIMENT DE
PRODUCTIE SERVICIUL CREATIE SERVICIUL
INFORMATIC PLAN PLUP
1.Transmite regulamentul de calitate spre aprobare, buletinele de penalizari lunare pe linie de calitate, informari, studii si relatii cu privire la activitatea compartimentului.
Primeste instructiuni, aprobari si relatii in legatura cu activitatea compartimentului.
2.Transmite informatii referitoare la activitatea specifica CTC-ului, solicitari de publicatii, informatii.
Primeste publicatii, instructiuni, acte normative, STANDARDE, STAS-uri, etc..
3.Transmite materii prime pentru determinari fizico-mecanice, stabilire de noi parametrii pe linie de control.
Primeste rezultatele studiilor solicitate.
4.Transmite propuneri pentru componenta si reactualizari ale comisiei de receptie, autoreceptie,sesizari pentru reactualizarea deciziilor de atributiuni.
Primeste fise de post, decizii pentru comisii de lucru note interne, instructiuni interne, valori normative rezultate din studii de organizare, reactualizarea necesarului de personal CTC, laborant fizico-mecanic.
5.Transmite certificate medicale, lucrari pentru dactilografiere si multiplicare, acte pentru arhivare, corespondenta.
Primeste corespondenta, date din arhiva, lucrari dactilografiate, multiplicate, bilete de voie, tabele cu intarziatii.
6.Transmite solicitari de informatii.
Primeste tematica anuala de instruire PSI-PM
7.Transmite bonuri de consum si acte pentru control financiar preventiv.
Primeste decizii de inventariere, acte cu viza controlului financiar preventiv.
8.Transmite decizii de sanctionare, imputare si alte acte spre avizare.
Primeste acte normative aparute in care este vizata sau reglementata activitatea compartimentului cu semnalari scrise sau observatii privind interpretarea si aplicarea lor, decizii de sanctionare, imputare, avizate in forme propuse sau cu note scrise si propuneri, alte acte avizate.
9.Transmite informatii cu privire la problemele de calitate care apar in compartimentele de productie si care ar putea impiedica incadrarea in termenele de executie si livrare.
Primeste date cu privire la contractele incheiate, urgentele de productie.
10.Transmite date despre personalul CTC, utilaje, defectele de calitate.
Primeste evaluarea individuala a calitatii, buletine de calitate pe muncitor, masina, CTC-ist, situatia calitativa a produselor, situatia productiei realizata pe calitati pe trimestre, situatia stocurilor supranormative sau fara miscare din depozite.
11.Transmite propuneri de imbunatatire a calitatii produselor, reclamatii de calitate si propuneri privind documentatia tehnologica.
Primeste documentatia pentru omologari de produse, instructiuni tehnologice, documentatii de executie si control.
12.Transmite regulamentul de calitate, penalizarile de calitate, aprobari pentru inlocuirea auxiliarelor sau materialelor si materiilor prime, dispune oprirea procesului de productie cand se constata abateri de la calitate.
Primeste solicitari pentru aprobari, derogari, valorificarea materiei prime si auxiliarelor necorespunzatoare din punct de vedere calitativ (declasate, calitati inferioare).
13.Transmite sesizari si reclamatii privind calitatea materialelor aprovizionate, necesarul de aprovizionat pentru birou.
Primeste contractele economice pentru verificarea inscrierilor si clauzelor contractuale privind calitatea materialelor, avizarea acestora si informatii privind stadiul aprovizionarii materialelor necesare compartimentului.
14.Transmite documentatii de certificare a calitatii produselor, documentatii privind rezultatele cercetarii reclamatiilor de calitate.
Primeste prescriptii de calitate prevazute in contractele economice incheiate.
15.Transmite documentatii de certificare a calitatii produselor destinate exportului, documentatii privind rezultatele cercetarii reclamatiilor de calitate.
Primeste prescriptii de calitate prevazute in contractele de export, note de tratative, date privind comenziile de export, note de receptie.
16.Transmite solicitari de reutilizare a compartimentului, reparatii la dotari.
Primeste fila de plan investitii pentru sectorul CTC si laborator fizico-mecanic, plan reparatii pentru dotari.
17.Transmite reclamatii de calitate furnizorilor si solicitarilor de incadrare in anumite caracteristici fizico-mecanice, parametrii prescrisi.
Primeste buletine de analiza si certificare a calitatii materiei prime si a materialelor aprovizionate.
18.Transmite certificat de calitate a productiei realizate.
Primeste sesizari privind calitatea produselor.
19.Transmite propuneri nominale de participare la cursuri de perfectionare si pregatire profesionala, propuneri de premiere si sanctionare, modificarile de personal in regie, note de transfer intre compartimentele de munca, foile colective de prezenta pentru verificarea si calculul salariilor la personalul in regie TESA-CTC, date privind fluctuatia si utilizarea timpului de lucru, propuneri privind persoanele care urmeaza a se disponibiliza in urma analizei de personal impreuna cu liderul de sindicat pe baza unor criterii stabilite de comun acord, planificarea anuala a C.D..
Primeste oferte si propuneri pentru cursuri de perfectionare, calificare si pregatire profesionala a personalului, fondul de premiere repartizat, fisierul de personal in regie.
Fisa postului pentru conducatorul biroului CTC
1.POST: Sef birou
2.POZITIA: din stat functiuni
3.COMPARTIMENT: CTC
4.CERINTE: Studii superioare tehnice
5.RELATII: a).Autoritate-subordonat director general:
-coordoneaza personalul din cadrul biroului CTC
b).Colaborare-Serv.O.P.M., serv.P.S.I.,Oficiul Juridic, serv. Plan-PLUP, serv. Informatic, Birou Desfacere-depozit, Birou Aprovizionare-Import, compartimente de productie
c).Control-ateliere de productie si personalul din subordine
6.ATRIBUTII
-coordoneaza intocmirea si reactualizarea manualului de calitate si il completeaza in functie de schimbarea conditiilor;
-coordoneaza intocmirea regulamentului de calitate in vederea reducerii noncalitatii si incadrarii produselor in standardele internationale;
-participa la atestarea produselor noi, omologandu-le pe cele ce urmeaza a fi introduse in fabricatie;
-avizeaza exactitatea si calitatea seriilor "0" si a documentatiilor tehnologice dupa executarea primelor 100 bucati;
-organizeaza instruirea periodica a intregului personal din subordine;
-paricipa la organizarea sistemului informational, nominalizand documentele din compartimentul pe care il conduce, circuitul periodicitatea intocmirii, procedurile si sistemele de codificare;
-stabileste orientarea calitatii pe baza informatiilor obtinute din studiile pe piata;
-urmareste permanent incadrarea in standarde,documentatii tehnice, N.I., C.S. ;
-tine evidenta abaterilor de la calitate, a cauzelor acestora si stabileste masuri pe care le aduce la cunostinta organelor de decizii, urmarind realizarea hotararilor luate;
-se preocupa de asigurarea si cunoasterea documentelor legale in baza carora se face receptia calitativa a materiilor prime si materialelor;
-propune reactualizarea comisiilor de primire-receptie si autoreceptie;
-colaboreaza cu Marketing si stabileste criterii de calitate si includerea clauzelor de calitate: contract;
-participa la stabilirea si reactualizarea componentelor si atributiilor comisiilor de receptie si autoreceptie;
-stabileste necesarul de aparatura pentru efectuarea analizelor fizico-mecanice de uz intern si-l comunica serv. M-E-investitii;
-detine informatii privind laboratoarele de incercari fizico-mecanice si chimice acreditate;
-reclama si refuza calitativ, in termen legal, toate loturile care nu se incadreaza in conditiile de calitate contractuale, in baza actelor doveditoare intocmite de comisia de receptie;
-furnizeaza informatii sectorului comercial si creatiei (grupa consumisti) privind evaluarea calitativa a furnizorilor;
-stabileste parametrii de calitate ce vor fi cuprinsi in contracte si comenzi;
-participa la receptia returnarilor de la beneficiari si intocmeste PV de constatare, note de imputare;
-analizeaza pe cauze reclamatiile de calitate de la beneficiari si ia masuri operative de eliminare a lipsurilor in activitatea de productie;
-verifica prin CTC depozitul produse finite, sesizeaza si reclama, dupa caz, starea de curatenie a mijloacelor de transport ce aprovizioneaza societatea cu materii prime si materiale, sau cele care ridica marfa finita de la depozitul societatii;
-controleaza modul de pastrare si de conservare in depozite a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor si produselor finite;
-analizeaza impreuna cu APC comportarea produselor date pentru proba de purtari;
7.COMPETENTE:
-decide opriea procesului de productie cand constata abateri tehnologice si calitative;
-repartizeaza activitatile pe persoanele compartimentului;
-participa la intocmirea fiselor posturilor pentru persoanele din subordine;
-controleaza modul de realizare a sarcinilor repartizate si evalueaza rezultatele obtinute;
-avizeaza angajarea, stimularea, sanctionarea si concedierea subordonatiilor;
-avizeaza esalonarea C.O. pentru persoanele din subordine;
-participa in luarea de decizii in toate problemele privind calitatea.
8.RESPONSABILITATI:
-raspunde de controlul calitativ al productiei si produselor pe tot fluxul fabricatiei;
-raspunde de respectarea normelor ROF,TSM, PSI, si a secretului de serviciu.
3.5. Indicatorii folositi pentru caracterizarea nivelului calitatii si modul de determinare a calitatii la S.C. 'Argos" S.A. Cluj-Napoca
Principalii indicatori pentru caracterizarea nivelului calitatii folositi la S.C. "Argos" S.A. sunt:
-Aspectul exterior al produsului care este influentat de o serie de factori:
-materia prima folosita
-modul de prelucrare (tricotare-finisare)
-calitatea cusaturilor
-simetrii
-Dimensiuniile stabilite prin standarde, norme interne, caiete de sarcini.
Modul de determinare a calitatii se realizeaza in doua feluri:
-control statistic, cunoscand standardele din industria tricotajelor si confectiilor;
-control 100% (bucata cu bucata) prin care se depisteaza atat defectele ce se repeta in toate exemplarele cat si defectele care se gasesc doar in unele exemplare.
-Respectarea tehnologiei. Se verifica daca s-a respectat tehnologia de fabricatie data de atelierul proiectare-cercetare si folosirea materiilor prime si materialelor impuse de normele de consum.
-Ambalarea. Se verifica respectarea tehnologiei de ambalare si apoi modul de depozitare, care trebuie sa asigure integritatea produsului pana la beneficiar.
Practic, in determinarea calitatii se porneste de la receptia materiilor prime si materialelor si se termina cu incarcarea in mijloacele de transport si expediere.
Controlul materiilor prime se face in depozit; pentru firele aprovizionate se fac determinari ale parametrilor fizico-mecanici si se compara cu cei prevazuti in STAS-uri. Daca materiile prime sau materialele nu corespund din punct de vedere calitativ, se intocmesc procese verbale de refuz, se anunta furnizorul si i se returneaza marfa.
Controlul tricotului metraj crud si finisat se face pe rampa CTC, incadrandu-se fiecare balot in clase de calitate corespunzatoare.
Pentru tricoturile cu defect se intocmesc referate de constatare, cu vinovati sau nu si se stabileste si destinatia tricotului respectiv.
Piesele croite se verifica prin sondaj inainte de inceperea operatiei de confectionare.
Produsele finite se verifica bucata cu bucata.
In final, se supravegheaza modul de ambalare si depozitare a produselor finite, astfel incat sa se preintampine degradarea lor.
La expediere, se verifica starea de curatenie a mijlocului de transport si se supravegheaza modul de incarcare.
Urmarirea defectelor de calitate in fazele si sectoarele de lucru prin care trece produsul se face cu ajutorul punctelor (demeritelor) inregistrate de controlori pe faze de lucru si a proceselor verbale de constatare.
Certificarea calitatii produselor se face prin "'Certificatul de calitate" care insoteste fiecare marfa atat pentru piata interna cat si pentru export si care elibereaza in functie de rezultatele controlului prin sondaj efectuat in depozitele de produse finite.
CAPITOLUL IV
Sistemul informational in domeniul calitatii la
S.C. "Argos" S.A.
4.1.Sistemul informational si componentele sale
Pornind de la premisa ca sistemul informational este o componenta a sistemului management al oricarei firme, il definim ca totalitatea datelor, informatiilor, circuitelor si fluxurilor informationale, procedurilor si mijloacelor de tratare a informatiilor existente in cadrul firmei, avand drept scop sa asigure suportul informational pentru asumarea si indeplinirea obiectivelor programate.
Deci sistemul informational general al unitatii este un ansamblu integrat de subsisteme interconditionate pe domeniu. Delimitarea subsistemelor se face in functie de profilul, dimensiunile, nivelul tehnic, dispersia teritoriala si pot fi localizate in sfera productiei, cercetarii, aprovizionarii, calitatii, financiarului, personalului.
La fel ca si sistemul informational general, subsistemul informational al calitatii si controlului tehnic de calitate are urmatoarele componente de baza:
a).date si informatii
b).circuite si fluxuri informationale
c).proceduri informationale
d).mijloace de tratare a informatiilor
DATA constituie o descriere letrica si/sau cifrica a unui fenomen, proces, obiect, fapt, eveniment sau a unei actiuni din cadrul sau din afara firmei.
Ea poate fi considerata componenta primara a sistemului informational (sistemul informational culege date despre sistemul condus si furnizeaza informatii sistemului de management).
INFORMATIA este acea data care aduce un plus de cunoastere si serveste pentru luarea unei decizii sau la traducerea in viata a acesteia prin actiunea ce urmeaza.
Informatia constituie materia prima de baza in elaborarea si fundamentarea deciziilor.
Informatiile din cadrul unei firme prezinta o tripla dimensiune:
-social - generala
-organizationala
-individuala
FLUXUL INFORMATIONAL reprezinta un ansamblu de informatii necesare desfasurarii unei anumite operatii, actiuni sau activitati ce se transmite intre emitent si destinatar, cu precizarea punctelor intermediare de trecere. El este caracterizat prin continut, volum, frecventa, calitate, directie, forma, etc. .
CIRCUITUL INFORMATIONAL este constituit de catre drumul (traiectoria) pe care circula o informatie de la generarea pana la arhivarea sau distrugerea sa, functie de caracteristicile organizatorice ale emitatorilor si beneficiarilor de informatii.
Prin dinamica, lungimea si viteza lor, circuitele si fluxurile informationale dau forma sistemului informational, fiind esentiale pentru functionalitatea sa.
PROCEDURA INFORMATIONALA consta dintr-un ansamblu de elemente prin care se stabilesc suportii de informatii utilizati, ordinea operatiilor si mijloacele de tratare a informatiilor impreuna cu modelele si formulele de calcul utilizate la prelucrarea acestor informatii.
MIJLOACELE DE TRATARE A INFORMATIILOR constituie componenta tehnico-materiala a sistemului informational, incluzand toate instrumentele si echipamentele care sunt implicate in tratarea si stocarea informatiilor, incepand cu cele simple si incheind cu cele mai complicate sisteme automate de calcul.
Cele mai moderne mijloace de tratare a informatiilor, sunt calculatoarele electronice integrate in sisteme automate de calcul.
Elementele cadru ale sistemului informational general au particularitati si forme concrete de manifestare pe subsisteme.
4.2.Sistemul informational in domeniul calitatii
4.2.1.Cerinte precizate in standarde si norme internationale
Cerintele standardelor internationale din seria ISO 9000 sunt minimale si respectarea lor nu asigura prin ea insasi un avantaj concurential. Nerespectarea lor, insa, poate constitui un imens handicap in calea competivitatii.
Criteriile pentru obtinerea premiilor de calitate importante - Deming, Malcolm Baldrige, Fundatia Europeana pentru Managementul Calitate - constituie "provocarea" actuala la care se supun firmele serioase.
Cerintele ISO 9000 privind sistemele de calitate:
*STAS ISO 8402: 1991
-Calitate. Vocabular
*STAS ISO 9000: 1991
-Standarde pentru conducerea si asigurarea calitatii. Ghid pentru selectie si utilizare.
*STAS ISO 9001: 1991
-Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in proiectare/dezvoltare, productie, montaj si service (controlul proiectarii, servicii dupa vanzare);
*STAS ISO 9002: 1991
-Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj.(Calitatea in marketing; aprovizionare; productie; masuri corective; audituri interne)
*STAS ISO 9003: 1991
-Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectia si in incercarea finala (Raspunderea conducerii; Sistemul de calitate; Identificare produse si trasabilitate; Control situatie verificari; Verificare produse; Control produse neconforme; Manipulare, depozitare, ambalare livrare; Control produse neconforme; Manipulare, depozitare, ambalare livrare; Control documente; Inregistrari privind calitatea; Personal (instruire); Utilizare metode statistice).
*STAS ISO 9004: 1991
-Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii- Ghid (Securitatea privind produsul si raspunderea juridica pentru produs; Aspecte economice- consideratii asupra costurilor legate de calitate).
Cerinta esentiala pentru a fi admis pe piata CEE, pe pietele bogate, nu este certificatul de conformitate cu o lista de cerinte (ISO 9000 de exemplu), ci renumele de buna calitate a produsului, de seriozitatea producatorului.
A nu avea sistem calitate conform ISO 9000 echivaleaza cu a nu exista; a avea sistem calitate ISO 9000 nu inseamna nimic, este implicat, de la sine inteles.
Succesul pe piata presupune introducerea unor abordari noi, cum ar fi Managementul Calitatii Totale (TQM) care se refera la imbunatatirea continua a calitatii.
4.2.2.Informatii privind calitatea si circulatia
informatiilor
Nevoia de informatii precise, obiective:
-este generata de nevoia de decizii eficiente si de lipsa fricii de ce informatiile ar putea scoate la iveala;
-genereaza nevoia de instrumente informational-manageriale, intre care se afla si sistemul calitate.
Cine nu vrea sa se stie cum lucreaza si cine nu vrea sa se stie ca "lucrurile merg bine" nu evidentiaza, nu inregistreaza si nu da publicitatii oficial informatii si date obiective, adica respinge ideea unui sistem calitate; isi bazeaza deciziile pe fler, date subiective si pareri, iar comunicarea pe zvonuri si "telefonul fara fir".
Prin asigurare, calitatea intra in zona informationala si preia din concepte, principiile si mijoacele specifice abordarii energiei :campul informational, energia informationala, sinergia, entropia, etc. .
Obiectivul principal pentru asigurarea calitatii este prevenirea neconformitatilor, iar prevenirea se bazeaza pe informatii in timp util si chiar real.
Sistemul calitate este un sistem informational - informativ - informatic de care nu se poate lipsi organizatia care intra in mileniul III. Administrarea informatiilor este astazi principala sursa de avantaj concurential.
Componentele de baza ale sistemului informational:
Intrari Transformare Iesiri
date prelucrari rapoarte si doc.
Memorie de date
FEED BACK (control)
Datele care urmeaza a se prelucra (intrarile) sunt interne si externe. Iesirile trebuie sa fie concise, relevante si complete, sa se bucure de acuratete si actualitate.
4.3.Perfectionare sistemului informational al calitatii
4.3.1.Cerinte ale perfectionarii sistemului informational
In fuctionarea oricarui sistem (subsistem) informational se manifesta inca unele deficiente majore cum ar fi: distorsiunea, filtrajul, redundanta, supraincarcarea canalelor informationale.
Distorsiunea consta in modificarea partiala, intamplatoare a continutului unei informatii pe parcursul culegerii si transmiterii de la emitator la receptor.
Filtrajul consta in modificarea intentionata a continutului unei informatii prin interventia unor persoane interesate ca beneficiarul sa primeasca un mesaj schimbat.
Redundanta este reprezentata, pe de-o parte, de existenta unui numar mare de informatii decat sunt strict necesare pentru realizarea unui anumit scop si pe de alta parte, de inregistrarea si prelucrarea repetata a unor informatii.
Supraincarcarea canalelor de comunicatie este acea situatie in care volumul informatiilor vehiculate pe anumite circuite depaseste capacitatea de transmitere informationala a acestora.
Functionarea partiala, incompleta a sistemului informatic perturba functionarea normala a sistemului informational.
Acestea trebuie proiectate astfel incat sa poata fi exploatate modular, respectandu-se totodata cu strictete ordinea procedurilor impusa de "limitele" tehnice ale sistemelor de calcul.
Elaborarea unor situatii informationale voluminoase este o alta deficienta a sistemelor informatice.
Se impune necesitatea actualizarii la perioadele prestabilite a "bazelor de date", acest fapt reflectandu-se din plin in actualitatea si realitatea informatiilor emise de sistemul informational.
4.3.2.Directii importante de perfectionare
Cele mai semnificative tendinte in concepera si functionarea sistemelor informationale moderne pot fi grupate astfel:
-raspandirea larga a informaticii distribuite (sisteme descentralizate de prelucrare a datelor) de tip timesharing ce permite accesul simultan al mai multor utilizatori la calculator;
-proliferarea microelectronicii care marcheaza profund activitatile de executie si conducere;
-adoptarea de catre producatorii de tehnica de calcul automatizata si utilizatori a unor standarde unice pentru a asigura compatibilitatea componentelor unei retele de calculatoare, terminale si sisteme de programe;
-amplificarea considerabila a rolului software comparativ cu hardware;
-folosirea mai multor unitati centrale per sistem de calcul (amplificarea vitezei de calcul, inalt nivel de fiabilitate);
-apelarea la "calculatorul bazei de date"
-extinderea organizarii de "banci de date" care asigura accesul rapid la informatii si rezolvarea unor probleme complexe;
-amplificarea constanta a organizarii de banci de programe;
-trecerea la exploatarea in direct a echipamentelor de calcul de catre nespecialisti;
-acordarea unui accent crescand formarii si dezvoltarii culturii informatice a personalului.
4.4.Bazele organizarii si functionarii sistemului informational al calitatii
Indeplinirea cerintelor clientilor si satisfacerea acestora in mod constant necesita implementarea unui sistem informational in domeniul calitatii, eficace si eficient. Cu ajutorul computerului, datele statistice privind calitatea se pot colectiona, inregistra si analiza automat, economisind timp si efort uman care se poate utiliza mai profitabil.
Computerul furnizeaza calcule complexe in timp util si este capabil sa proceseze Banci de Date voluminoase.
Exista pachete software disponibile pentru o varietate foarte mare de aplicatii care pot fi relativ utilizate in sistemul informational al calitatii. Pachetul de programe consta din module care prelucreaza informatii cu privire la procese de la receptia materialelor si componentelor pana la livrarea produsului final.
La culegerea software trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte:
a.caracterul preventiv al managementului calitatii totale pentru imbunatatirea calitatii si reducerea costurilor de realizare a acesteia;
b.accesul direct la informatii privind capabilitatea proceselor desfasurate, identificarea problemelor, planificarea eliminarii cauzelor perturbatoare si implementarea actiunilor corective (controlul produsului preferabil cu ilustrare grafica).
Un sistem informational eficace si eficient in domeniul calitatii este prezentat mai jos:
la utilizator
PROGRAME
Input manual al
datelor Colectare
automata a datelor
CAUTARE SI ANALIZA
RAPOARTE HISTOGRAME Diagrama Diagrama Fise
cauza-efect dispersiilor de
control
In ceea ce priveste Banca de date:
a.structura acesteia trebuie sa fie clara pentru utilizatorul final;
b.sistemul trebuie sa fie capabil sa inmagazineze date in mod simultan pe banda magnetica (discheta);
c.securitatea si integritatea bancii de date trebuie sa fie asigurata, inclusiv refacerea acesteia in caz de alterare sau corupere;
Asigurarea calitatii asistata de computer (CAQ) permite:
a.construirea bibliotecii cu date caracteristice si de referinta
b.construirea bibliotecii cu instructiuni de calcul
c.construirea bibliotecii cu criterii de evaluare (acceptare, respingere);
d.stabilirea marimii esantionului supus inspectiei calitative si a intervalelor dintre prelevari;
e.stabilirea limitelor de interventie in functie de rezultatele analizei procesului;
f.interfata on-line pentru proiectarea asistata de calculator (CAD);
Evaluarea furnizorilor permite ierarhizarea acestora in functie de raspunsurile obtinute la intrebarile:
a.cine si ce a livrat, in ce cantitati si la ce termene;
b.caracteristicile calitative incluse in comenzi si deciziile adoptate in urma receptiei calitative (acceptare, respingere);
c.stocurile.
Gestiunea matrologica pe computer permite cunoasterea promta a situatiei mijloacelor de masurare si etaloanelor, termenele fixate pentru verificari, rezultatele acestora, tabelarea valorilor masurate, solicitarile pentru verificari.
Cu ajutorul computerului se rezolva Calculele de evaluare a fiabilitatii, mentenantei si disponibilitatii produselor realizate atat prin metoda verosimilitatii maxime de estimare a parametrilor precum si prin alte metode specifice esantioanelor cu volum redus.
Bancile de Date privind calitatea pot fi integrate in retele de computere de tip CIM (Computer aided Management).
Sistemul informational CAQ este "ceva" viu, nu birocratic; pentru a fi viabil el necesita implicarea fiecarui salariat din societate.
4.5.Subsisteme in domeniul calitatii si controlului de calitate
Subsistemul pentru conducerea si asigurarea calitatii se realizeaza prin articularea activitatilor si subactivitatilor orientate spre problemele calitatii din toate functiuniile de structura ale societatii, rol precumpanitor avand functiunea de cercetare-dezvoltare, cea de productie si cea de personal.
Structural, acest sistem cuprinde:
-substructura de conducere (functionala);
-substructura de executie
-substructura controlului de conformitate
Substructura de conducere realizeaza activitatile pentru indeplinirea sarcinilor privind:
a.planificarea calitatii
b.pregatirea tehnica
c.realizarea calitatii
d.controlul calitatii
Substructura de executie realizeaza restul sarcinilor privind realizarea calitatii.
Substructura controlului de conformitate realizeaza restul sarcinilor privind controlul calitatii.
Componentele substructurii controlului de conformitate sunt: punctele de control; metoda de control; forta de munca; dotarea tehnica; materii prime si materiale de control; informatiile, suporturile (documentele) si traseele informationale.
O optimizare a substructurii controlului de calitate se poate realiza prin aplicarea unor reguli de amplasare a punctelor de control, de alegere a metodelor, a tehnicii de control.
Astfel, punctele de control se vor amplasa de regula: inaintea operatiilor care maresc mult valoarea de intrebuintare a semifabricatului; inaintea operatiunilor in care costul remedierii ar fi mai mare decat costul controlului; in fluxul operatiunilor care se gasesc pe drumul critic daca penalizarile si celelalte efecte negative ale nerespectarii termenelor intrec cheltuielile de control; pentru materii prime cu ciclu lung de aprovizionare; la produse finite; dupa operatiile realizate pe masini cu uzura marita sau precizie scazuta; atunci cand este expres cerut de beneficiar in anumite faze de fabricatie.
CAPITOLUL V
PERFECTIONAREA ACTIVITATII DE CONTROL A
CALITATII
5.1.Factori vare influenteaza modificarea calitatii
Calitatea nu poate fi considerata o caregorie economica care planeaza inafara factorilor economici, iesita de sub actiunea acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in stransa interactiune cu acesti factori economico-sociali.
Calitatea poate fi situata pe pozitia de factor de influenta asupra altor categorii economice si in special asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei.
A.Influenta factorilor tehnico-creativi
Factorii de natura tehnica se refera la structura si starea utilajelor din dotare, de al caror randament depinde buna si eficienta desfasurare a procesului tehnologic.
Factorii de natura creativa au o deosebita importanta in modificarea calitatii si realizarea unor produse cu un inalt grad de competivitate (design, moda, cerintele clientului).
Spiritul creator este cel mai important element al oricarei firme. Fara el o firma devine birocratie si este guvernata de rutina. Daca este mare, sufera de compartimentizare. Devine un grup de mici birocratii luptandu-se una cu alta.
B.Influenta factorilor materiali
O importanta deosebita o are atat calitatea materiilor prime si auxiliarele utilizate, cat si calitatea operatiilor tehnologice executate de-a lungul fluxului tehnologic.
C.Organizarea controlului calitatii productiei si produselor
De modul in care este organizat controlul calitatii productiei si a produselor obtinute depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime.
In urma controlului se ierarhizeaza factorii de influenta asupra calitatii, se evalueaza cauzele care au determinat produse de calitate inferioara astfel incat, in urma unor analize critice sa rezulte o cat mai obiectiva grupare a sortimentelor si grupelor de produse in vederea orientarii productiei catre acele sortimente care sa asigure o eficienta sporita a activitatii agentului economic.
Este necesara introducerea in procesul de productie numai a acelor materii prime care au caracteristicile de calitate prevazute in standardele sau normele invocate de beneficiari in momentul specificarii acestor materii prime la lansarea comenzii.
Executarea unui control riguros pe fluxul de fabricatie care sa nu permita promovarea de produse neconforme cu documentatia si tehnologia omologata, presupune o activitate sustinuta a controlorilor de calitate.
Acestia trebuie sa dea dovada de pregatire profesionala, experienta in profesie, capacitate de decizie si colaborare cu executantii, maistrii, pentru solutionarea problemelor care apar si totodata, sa aiba preocupari de autoinstruire si autodepasire.
D.Influenta calificarii fortei de munca
Calitatea produselor inseamna nu numai materii prime si materiale de calitate, utilaje si metode ci si profesionalismul celor ce le realizeaza.
Profesionist e o persoana care castiga satisfactie, impliniri nu doar salariu. Profesionalism inseamna sa nu te pricepi la orice: daca te-ai nascut poet nu scrii si texte de muzica usoara si lozinci si dialoguri pentru filme.
5.2.Evaluarea cauzelor care au determinat obtinerea de produse de calitate inferioara
Un punct important in analiza critica a sistemului in care functioneaza S.C. "Argos" il constituie depistarea prin control a cauzelor care determina obtinerea de produse de calitate inferioara.
Pentru o analiza statistica a acestor cauze se urmareste ponderea acestor cauze in obtinerea produselor de calitate inferioara in anii 1996, 1997 si primele luni ale anului 1998.
|
CAUZE ANUL |
UM |
OM |
material |
masina |
TOTAL |
|
|
BUC |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BUC |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BUC |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
BUC |
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
Cauzele care au determinat obtinerea unor produse de calitate inferioara sunt:
1.Folosirea la unele locuri de munca a fortei de munca necorespunzatoare din punct de vedere al calificarii.
2.Folosirea unor materii prime si materiale necorespunzatoare.
3.Defectiuni cauzate de uzura utilajelor.
Ponderea defectelor cauzate de om a inregistrat o oarecare scadere, dar se mentine la un nivel destul de ridicat datorita unor fluctuatii crescute a personalului, angajarii continue de personal nou.
In ceea ce priveste ponderea defectelor datorate unor materiale de calitate necorespunzatoare, se observa o scadere datorata selectarii continue a contractantilor.
Ponderea defectelor datorate uzurii utilajelor se mentine inca la un nivel ridicat desi s-au inlocuit si modernizat o parte din ele.
5.3.Perfectionarea metodelor si tehnicilor de control
Una din cerintele de baza ale cresterii nivelului calitativ al productiei si produselor o constituie si organizarea corespunzatoare a activitatii de control a calitatii.
Asigurarea unui nivel calitativ al produselor, in corelatie permanenta cu nivelul maxim al cerintelor beneficiarilor si satisfacerea acestora intr-un grad cat mai ridicat face necesara imbunatatirea activitatii de control.
Masurile propuse in acest scop sunt:
1.Raspunderea pentru calitatea operatiilor sa revina maistrului pentru toate locurile de munca din sfera lui de activitate. Asigurarea desfasurarii la un nivel inalt calitativ al tuturor operatiilor cerute in procesul de productie reprezinta una din sarcinile de baza ale maistrilor in sectoarele pe care le conduc.
2.Grupele de control interfazic sa-si concentreze activitatea in punctele cheie ale procesului tehnologic.
3.Efectuarea unui control prin sondaj asupra operatiunilor trecute sub raspunderea directa a maistrilor.
4.Extinderea autocontrolului din partea muncitorilor. Aceasta forma de control a calitatii prezinta, pe langa aspectul economic, si alte aspecte de o deosebita importanta sociala legata de psihologia muncii si anume, sporirea raspunderii muncitorilor pentru lucrarile executate.
Aceste masuri propuse pot fi completate in continuare, in functie de cauzele care au dus la obtinerea de produse de calitate inferioara:
1).O cauza in obtinerea de produse cu calitate inferioara o reprezinta defectiunile cauzate de uzura utilajelor.
Achizitionarea de utilaje noi performante inseamna insa un pas inainte in asigurarea calitatii.
2).In ceea ce priveste calitatea materiilor prime si materialelor, in comisiile de receptie trebuie numiti cei mai buni specialisti iar laboratorul de analiza va fi dotat cu aparatura necesara testarii materialelor inainte de a fi introduse in fabricatie.
3).O masura importanta este legata de forta de munca. Personalul societatii trebuie completat numai cu personal calificat, testat in prealabil in ceea ce priveste cunostintele si aptitudinile.
Procesul calitate se poate transforma utilizand resursa cea mai pretioasa: oamenii. Oamenii care lucreaza pentru intreprindere au adeseori cele mai bune idei pentru imbunatatirea calitatii si productivitatii. Totul este ca acesti oameni sa se simta in siguranta: sa nu se teama sa-si exprime ideile; sa nu se teama sa puna intrebari.
Se recomanda ca in cadrul unitatii sa se organizeze cursuri de perfectionare profesionala si instruire in domeniul asigurarii calitatii pentru intreg personalul, indiferent de pozitia pe care o ocupa.
5.4.Efectele economice ale perfectionarii activitatii de control
Masurile pentru perfectionarea activitatii de control vizeaza in principal ridicarea nivelului calitativ al productiei. In acest scop se poate actiona in doua directii:
I.Imbunatatirea activitatii de prevenire a aparitiei defectelor care duce la reducerea ponderii productiei cu defecte in totalul productiei si se concretizeaza in urmatoarele efecte:
1.Reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu defecte.
2.Scaderea cheltuielilor necesare remedierii defectelor constatate (efecte specifice noilor masuri) deci se calculeaza in functie de cheltuielile necesare remedierii, daca s-ar fi aplicat masurile deja existente.
3.Imbunatatirea structurii pe calitati a productiei (cresterea ponderii produselor de calitate superioara in totalul productiei pe seama actiunii de prevenire a defectelor).
II.Imbunatatirea activitatii de identificare si remediere a defectelor, avand drept efect imbunatatirea structurii pe calitati a productiei.
Noile masuri luate nu vor duce la evitarea pierderilor datorate defectelor ci doar la o imbunatatire a calitatii productiei obtinute prin remedierea defectelor.
Pentru cuantificarea efectelor sub forma sporului de beneficiu se va porni de la formula generala de calcul a beneficiului.
B=q(p-c) unde:
B=beneficiul total realizat (mii lei)
q=productia fizica (bucati)
p=pretul de vanzare (lei)
c=costul de productie (lei)
Pentru a stabili influenta factorilor asupra beneficiului, formula generala de calcul a acestuia va fi transformata astfel:
B=q(p-c)=q(p-c)*a/a=Q*s(p-c)=Q*s*bn unde:
Q=productia fizica totala (bucati)
s=ponderea productiei de o anumita calitate in totalul productiei realizate
bn=beneficiul unitar (lei/bucata)
Conform relatiei B=Q*s*bn exista 3 factori de influenta de gradul I a beneficiului:
a).Q, volumul fizic al productiei
b).s, structura productiei
c).bn, beneficiul unitar
Analiza factoriala a beneficiului se realizeaza astfel:
1.Influenta volumului fizic al productiei:
D B/Q=(Q +Q )*s *bn0
2.Influenta structurii productiei:
D B/S=Q (s -s )*bn0
3.Influenta beneficiului unitar:
D B/bn=Q *s (bn1-bn0
Notatie: (1)- perioada curenta
(2)- perioada de baza
Imbunatatirea activitatii de control a calitatii influenteaza asupra structurii productiei si implicit asupra beneficiului prin intermediul urmatorilor factori de gradul II:
a).reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu defecte (pd)
b).imbunatatirea structurii pe calitati a productiei (sc)
c).reducerea cheltuielilor necesare remedierii defectelor (ch r)
Sporul de beneficiu obtinut pe seama influentei acestor factori poate fi cuantificat cu ajutorul urmatoarelor formule de calcul:
1.Influenta produselor defecte:
D B/pd=-Dsd*Q *cu =-(sd -sd )*Q *cu unde:
sd=modificarea ponderii produselor cu defecte in totalul productiei in urma aplicarii noilor masuri
cu =costul unitar inainte de aplicarea noilor masuri (lei/buc.)
Q =productia fizica realizata dupa aplicarea noilor masuri (buc.)
2.Influenta structurii pe calitati a productiei:
D B/sc=S *Q *bn10*S *Q *bn20 unde:
S ,S =cuantificarea ponderii produselor de calitate superioara (S ) respectiv de calitate inferioara (S ) in totalul productiei, in urma aplicarii noilor masuri
bn10,bn20=beneficiul unitar aferent productiei de calitate superioara (bn10), respectiv inferioara (bn20) obtinut inainte de aplicarea noilor masuri (lei/buc.).
3.Influenta cheltuielilor necesare remedierii defectelor:
D B/ch r =ch r *sd/sd unde:
ch r =cheltuieli de remediere a defectelor inainte de aplicarea noilor masuri (mii lei)
sd =ponderea produselor defecte in totalul productiei inainte de aplicarea noilor masuri
Pentru doua din sortimentele realizate la S.C. "Argos" S.A. datele necesare calcularii defectelor masurilor propuse vor fi prezentate in urmatorul tabel:
|
Nr. |
Sortimente |
Sutie |
ne |
|
Costu |
me de |
Baie |
|
Crt. |
Elemente |
Cal I |
Cal II |
Total |
Cal I |
Cal II |
Total |
|
|
Productia fizica (buc) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Pret de vanzare (lei) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Cost unitar (lei/buc) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Beneficiu unitar (lei/buc) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Produse cu defecte (buc) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Ponderea produselor cu defecte (%) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Produse care beneficiaza de interventii pt. prevenirea de- fectelor (buc) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Ponderea produselor beneficiare de prevenire a de-fectelor (%) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Cheltuieli necesare remedierii de- fectelor(mii lei) |
|
|
|
|
|
|
Produsele de calitate a doua sunt reprezentate de sutiene cu diferente de nuante intre piesele componente si costumele de baie ce prezinta zebrari neuniforme, pete din imprimare.
Situatia produselor cu defecte si a cheltuielilor pentru remedierea acestora, pe cauze, se prezinta astfel:
|
Sotiment |
Sutiene |
|
Costume |
baie |
|
|
pd |
ch r |
Pd |
ch r |
|
|
Buc% |
Mii lei |
Buc% |
Mii lei |
|
1.Defectiuni datorate uzurii utilajelor |
68% |
|
66% |
|
|
2.Defectiuni datorate materialelor necorespun-zatoare |
28% |
|
22% |
|
|
3.Defectiuni legate de calificarea omului |
4% |
|
12% |
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
Productia lunii mai pe sortimente a fost estimata pe baza ritmului mediu de evolutie, luand in considerare productia efectiv realizata pe 4 luni precedente, dupa cum urmeaza:
|
Sortiment |
Productia |
realizata |
(buc.) |
|
|
|
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Aprilie |
|
Sutiene |
|
|
|
|
|
Costume de baie |
|
|
|
|
Ritmul mediu de evolutie se va determina dupa formula:
_
r=[(Qfebr-Qian)+(Qmart-Qfebr)+(Qapr-Qmart
_
Qmai=Qapr+r
rsutiene=129 bucati
rcost_baie=3176 bucati
Deci Qmai=115916+129=116045 bucati (sutiene)
Qmai=9529+3176=12705 bucati (costume de baie)
Cu ajutorul datelor prezentate vor fi determinate in continuare, in functie de masurile luate, efectele economice ale perfectionarii activitatii de control, pe sortimente, astfel:
1.Pentru eliminarea defectelor cauzate de uzura utilajelor se achizitioneaza utilaje moderne pentru producerea sutienelor si costumelor de baie.
a).In cazul productiei sutienelor se reduc cu 25% produsele de calitate inferioara, ceea ce reprezinta (0,25%/0,68%=0,17% din totalul productiei acestui sortiment. In acelasi timp creste cu 0,17% productia de calitate superioara.
1'.Spor de beneficiu obtinut prin reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse defecte:
D B/pd=-116045(-0,17/100)*4500=887,744 mii lei
2'.Spor de beneficiu obtinut pe seama imbunatatirii structurii calitative a productiei:
D B/sc=116045(0,17/100)*900=177,548 mii lei
3'.Influenta cheltuielilor necesare remedierii defectelor:
D B/ch r=116(0,17/0,68)=29 mii lei
Deci sporul de beneficiu aferent productiei de sutiene este de 1.094.292 lei.
b).Pentru productia de costume de baie, aplicarea masurii a dus la reducerea cu 25% a produselor de calitate inferioara, ceea ce reprezinta 0,16% din totalul productiei acestui sortiment (0,66%/0,25%=0,16%) si la o crestere cu 0,16% a produselor de calitate superioara.
Sporul de beneficiu va fi determinat ca si in cazul sortimentului sutiene:
D B/pd=-12705(-0,16/100)*10746=218,444 mii lei
D B/sc=12705(0,16/100)*2149=43,684 mii lei
D B/ch r=47,5(0,16/100)=11,515 mii lei
Sporul de beneficiu in acest caz este de 273.643 lei.
In urma aplicarii primei masuri, sporul de beneficiu aferent intregii productii este de: 1.367.935 lei.
2.In ceea ce priveste propunerea facuta pentru perfectionarea de control prin instruirea personalului, studiul se face pornind de la situatia rezultata in urma aplicarii primei masuri de perfectionare.
a).In cazul productiei de sutiene
a1.Ponderea produselor cu defecte s-a redus cu 0,17% devenind 0,10% din totalul productiei.
a2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor a crescut cu 0,17% devenind 0,52% din productia totala.
a3.Cheltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 29 mii lei devenind 478 mii lei.
In urma aplicarii celei de a doua masuri se presupune ca ponderea produselor de calitate inferioara se va reduce cu 10%, reprezentand din productia totala a acestui sortiment (0,04%*0,10%=0,004%). Totodata va creste cu 0,004% ponderea produselor de calitate superioara.
Sporul de beneficiu va fi determinat astfel:
D B/pd=-116045(-0,004/100)*4500=20,888 mii lei
D B/sc=116045(0,004/100)*900=4,177 mii lei
D B/ch r=45000*(0,004/0,04)=4,500 mii lei
Deci sporul de beneficiu aferent productiei de sutiene va fi de 29,565 mii lei.
b).In cazul productiei de costume de baie:
b1.Ponderea produselor cu defecte s-a redus cu 0,16% devenind 0,05% din totalul productiei;
b2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor a crescut cu 0,16% devenind 0,42% din productia totala.
b3.Cheltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 11515 lei devenind 163,485 mii lei.
In cazul acestui sortiment aplicarea celei de-a doua masuri va determina o reducere a produselor cu defecte cu 10% ceea ce reprezinta (0,19%*0,12%=0,012%) 0,012% din productia totala si o crestere cu 0,012% a productiei de calitate superioara.
Sporul de beneficiu estimat a se obtine va fi calculat astfel:
D B/pd=-12705(-0,012/100)*10746=16,383 mii lei
D B/sc=12705(0,012/100)*2149=3,276 mii lei
D B/ch r=9,5*(0,012/0,12)=950 lei
Deci sporul de beneficiu la costum de baie va fi de 20.609 lei iar sporul total la intreaga productie va fi de 50.174 lei.
In urma aplicarii acestei masuri, diferentele care apar fata de situatia initiala sunt:
a).La sutiene:
a1.Ponderea productiei de calitate inferioara se va reduce pana la 0,096%.
a2.Ponderea produselor care beneficiaza de inrerventii de prevenire a defectelor va creste cu 0,004%, ajungand la 0,524% din productia totala.
a3.Cheltuielile de remediere a defectelor vor scadea cu 4.500 lei ajungand la 473,500 mii lei.
b).La costume de baie:
b1.Ponderea productiei de calitate inferioara se va reduce pana la 0,038 din totalul productiei.
b2.Ponderea produselor care beneficiaza de interventii pentru prevenirea defectelor a crescut la 0,432% din productia totala.
b3.Cheltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 950 lei devenind 162,535 mii lei.
3.O scadere a ponderii productiei de calitate inferioara se poate obtine prin dotarea laboratorului cu aparate necesare testarii materialelor inainte de a fi introduse in fabricatie.
a).Ca urmare a acestei masuri ponderea produselor de calitate inferioara la sutiene scad cu 15% ceea ce reprezinta (0,15%/0,28%=0,042%) si in acelasi timp cresc produsele de calitate superioara cu 0,042%.
Calculul sporului de beneficiu este urmatorul:
D B/pd=-116045(-0,042/100)*4500=219,325 mii lei
D B/sc=116045(0,042/100)*900=43,865 mii lei
D B/ch r=87,5(0,042/0,28)=13,125 mii lei
Pentru productia de beneficiu de sutiene sporul de beneficiu ca urmare a aplicarii acestei masuri va fi de 276,315 mii lei.
b).In cazul productiei de costum de baie, ca urmare a aplicarii acestei masuri, ponderea productiei de calitate inferioara poate sa scada cu 10% ceea ce reprezinta (0,10/0,22=0,022%) 0,022 din totalul productiei. In acelasi timp va creste cu 0,022% ponderea produselor de calitate superioara.
Sporul de beneficiu se calculeaza astfel:
D B/pd=-12705(-0,022/100)*10746=30,036 mii lei
D B/sc=12705(0,022/100)*2149=6,006 mii lei
D B/ch r=16,2(0,022/0,22)=1,620 mii lei
Sporul de beneficiu obtinut va fi de 37,662 mii lei.
Sporul total de beneficiu obtinut ca urmare a aplicarii acestei metode este de 313,977 mii lei.
In concluzie, prin aplicarea noilor masuri se estimeaza obtinerea urmatoarelor efecte:
1.Reducerea ponderii produselor cu defecte astfel:
La sutiene de la 0,27% la 0,054% iar la costume de baie de la 0,21% la 0,016%.
2.Reducerea cheltuielilor necesare remedierii defectelor cu 46,625 lei la sutiene (devenind 460,375 mii lei ) si cu 14,085 lei la costume de baie (devenind 160,915 mii lei).
3.Spor de beneficiu datorat masurilor de prevenire a defectelor (exclusiv cel datorat reducerii cheltuielilor) conform urmatorului tabel:
|
MASURA |
Spor de beneficiu |
(mii lei) |
|
|
Sutiene |
Costum de baie |
|
MASURA 1 |
1065,292 |
262,128 |
|
MASURA 2 |
25,065 |
19,659 |
Deci sporul total de beneficiu obtinut pe seama noilor masuri de prevenire a aparitiei defectelor este:
D B/mp=1065,292+262,128+25,065+19,659=1372,144 mii lei
4.Spor de beneficiu datorat masuriilor de identificare si remediere a defectelor:
D B/mir=263,190+36,042=299,232 mii lei
5.5.Bilantul calitatii
Bilantul calitatii reflecta corelatia dintre costul calitatii si efectele economice ale imbunatatirii activitatii de control:
In partea de efecte bilantul cuprinde:
1.Sporul de beneficiu rezultat in urma aplicarii masurilor de prevenire a aparitiei defectelor:
B/mp=Q (S -S )b -Q (Sd -Sd )Cu
2.Sporul de beneficiu rezultat in urma aplicarii masurilor de identificare si remediere a defectelor, care se determina astfel:
B/mir=Q (S -S )*bn10-Q (Sd -Sd )*bn20-Q (Sd -Sd )Cu
3.Sporul de beneficiu in urma reducerii cheltuielilor de remediere a defectelor (aferent noilor masuri):
B/ch r=ch r (Sd -Sd )/Sd unde:
Q -productia fizica realizata dupa aplicarea masurilor de asigurare si imbunatatire a calitatii (buc.)
S ,S -ponderea produselor de calitate superioara in totalul productiei inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor de imbunatatire a calitatii
S ,S -ponderea produselor de calitate inferioara in totalul productiei inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor de imbunatatire a calitatii
Sd ,Sd -ponderea produselor cu defecte in totalul productiei inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor de imbunatatire a calitatii
bn10,bn20-beneficiul unitar aferent productiei de calitate inferioara,obtinut pe seama masurilor de asigurare a calitatii (lei/buc.)
Cu -costul unitar aferent productiei de calitate superioara realizat pe seama masurilor de asigurare a calitatii
ch r -cheltuieli necesare remedierii defectelor in conditiile masurilor de asigurare a calitatii (mii lei)
In partea de cheltuieli, bilantul calitatii cuprinde urmatoarele categorii de costuri:
1)Costuri de prevenire a defectelor care cuprind:
1.1.Verificarea calitatii conceptiei (design)
1.2.Dotarea cu aparate de masura si control
2)Costuri de identificare a defectelor:
2.1.Receptia calitativa a materiilor, materialelor
2.2.Controlul procesului tehnologic
2.3.Controlul semifabricatelor si a produselor finite
3)Costuri de remediere a defectelor: care cuprind consumurile de materie prime, cheltuieli cu salariile, amortizarea.
Aceste costuri se stabilesc concret in functie de continutul activitatilor de tipul respectiv din Societate.
A.Calculul efectelor. Exista doua categorii de efecte:
1.Efecte aferente masurilor de asigurare a calitatii existente deja.
2.Efecte aferente noilor masuri de imbunatatire a calitatii.
Masurile de asigurare a calitatii existente deja se estimeaza ca ar fi dus la o structura a productiei lunii mai de genul celei inregistrate in aprilie:
a).In cazul productiei de sutiene, ponderea produselor cu defecte reprezinta 0,27% din totalul productiei, iar ponderea produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor reprezinta 0,35% din totalul productiei, deci 99,73% din productie va fi reprezentata de produsele de calitate superioara.
Conform acestei structuri masurile de prevenire a defectelor existente deja duc la o reducere cu 0,35% a ponderii produselor cu defecte si o crestere cu 0,35% a productiei de calitate superioara.
b).In cazul productiei de costume de baie, ponderea produselor cu defecte reprezinta 0,21% din totalul productiei, iar ponderea produselor beneficiare de interventii de prevenire a defectelor este de 0,26% din totalul productiei; rezulta ca 99,79% din totalul productiei consta in produse de calitate superioara. Datorita masurilor de prevenire a defectelor ponderea produselor de calitate superioara creste cu 0,26% si scad cu acelasi procent produsele de calitate inferioara.
Sporul de beneficiari va fi stabilit pe baza urmatoarelor formule:
1.Sporul de beneficiu datorat masurilor existente de prevenire a defectelor va fi:
(sutiene)
D B/mp=116045(0,35/100)*900-116045(-0,35/100)*4500=
=2193,250 mii lei
(costume de baie)
D B/mp=12705(0,26/100)*2149-12705(-0,26/100)10746=
=425,960 mii lei
(total)
D B/mp=2619,21 mii lei
2.Sporul de beneficiu datorat masurilor existente de identificare si remediere a defectelor va fi:
(sutiene)
D B/mir=116045(0,27/100)*900-116045(0,27/170)=228,724 mii lei
(cpstume de baie)
D B/mir=12705(0,21/100)*2149-12705(0,21/100)*399=46,690 mii lei
(total)
D B/mir=228,724+46,690=275,414 mii lei
Efectele estimate aferente masurilor propuse sunt prezentate la punctul 5.4.:
D B/mp=1372,144 mii lei
D B/mir=299,232 mii lei
D B/ch r=60,71 mii lei
B.Calculul cheltuielilor
1.Cheltuieli pentru prevenirea defectelor
1.1.Verificarea calitatii conceptiei (design, proiectare): salariul mediu lunar pentru persoana care se ocupa de aceasta activitate este de 950.000 lei/luna.
1.2.Pentru aparatele de masura si control existente in laborator ca si pentru cele propuse a fi achizitionate amortizarea lunara se va calcula pe baza datelor din tabelul urmator:
|
Nr. Crt. |
Denumirea aparatului |
Valoare de inventar |
Valoarea amortiza- ta |
Valoarea ramasa |
Rata lunara |
|
|
Masina incercat Tractiune |
|
|
|
|
|
|
Aparat pentru determinarea Elasticitatii |
|
|
|
|
|
|
Aparat pentru determinarea umiditatii |
|
|
|
|
|
|
Vartelnita fire |
|
|
|
|
|
|
Aparat pentru determinarea rezistentei de rupere |
|
|
|
|
|
|
Tensiometru |
|
|
|
|
|
|
Balanta fire |
|
|
|
|
|
|
Planiscop |
|
|
|
|
Se va achizitiona si o balanta analitica pentru laborator.
Noul utilaj are o valoare de 30 mil. lei si urmeaza a fi amortizat in 15 ani incluzandu-se astfel inplus o amortizare lunara de 166.660 lei/luna.
2.Cheltuielile pentru identificarea defectelor:
2.1.Receptia calitativa a materiilor prime, materialelor va ocaziona urmatoarele cheltuieli:
Cheltuieli cu salariile, ceea ce inseamna 2*950.000 lei/pers.=1.900.000 lei/luna.
2.2.Controlul semifabricatelor si produselor finite va ocaziona cheltuieli salariale de 4*950.000 lei/pers.=3.800.000 lei/luna.
3.Cheltuieli pentru remedierea defectelor:
In urma masurilor propuse, cheltuielile cu remedierile defectelor vor fi de 4,603,750 mii lei pentru sutiene si de 1,609,150 mii lei pentru costume de baie, in total 6,212,900 mii lei.
BILANTUL CALITATII - LUNA MAI 1999
|
EFECTE |
SUMA (mil. lei) |
CHELTUIELI |
SUMA (mil. lei) |
|
1.Spor de beneficiu datorat masurilor de prevenire a defectelor din care:-datorita noilor masuri |
|
1.Cheltuieli pentru prevenirea defectelor: 1.1.Verificarea calitatii conceptiei 1.2.Dotarea cu aparatura si utilaje moderne |
|
|
2.Spor de beneficiu datorat masurilor de remediere din care:-datorita noilor masuri |
|
2.Cheltuieli pentru identificarea defectelor: 2.1.Receptia calitativa a materiilor prime 2.2.Control semifabricate si produse finite |
|
|
3.Spor de beneficiu datorat cheltuielilor cu remedierea defectelor prin aplicarea noilor masuri |
|
3.Cheltuieli de remediere a defectelor |
|
|
TOTAL EFECTE |
|
TOTAL CHELTUIELI |
|
Concluzii si propuneri
Calitatea a fost inventata si aplicata pe insule excesiv de bogate: SUA si pupilele ei intru ale asigurarii calitatii - Japonia, Anglia. Ca si economia de piata, abordarea calitatii a fost impusa de a administra prea multa bogatie.
Principala bariera pe care o are de inlaturat asigurarea calitatii la noi este de ordin cultural. La Portile Orientului, timpul curge altfel decat in tarile de bastina ale asigurarii calitatii.
Cumparatorii supusi, care suntem, se deosebesc de consumatori prin lipsa convingerii ca un avocat destept poate castiga impotriva guvernului.
Imbunatatirea calitatii produselor la S.C. "Argos" se poate realiza pe baza:
1.calitatii conceptiei produselor;
2.calitatea materiilor prime si materialelor aprovizionate;
3.microclimatului psihic (relatiile de colaborare dintre maistrii si executanti etc.);
4.cunoasterii de catre muncitori a cinci elemente:
-ce sa faca?
-cum sa faca?
-cu ce sa faca?
-de ce sa faca?
-ce au de facut?
Formularele, usile transparente, ecusoanele, sagetile indicatoare si asigurarea calitatii: reflectari ale unui "mura in gura", atat de drag americanilor, care sunt probabil, natiunea cu cei mai multi nativi intr-o alta limba decat cea oficiala.
In cadrul S.C. "Argos" se simte acut lipsa unui sistem calitate:
-in lipsa lui, oamenii nu stiu ce sa faca cu informatiile care ii inconjoara;
-in cele mai multe activitati nu se greseste niciodata pentru ca nu sunt stabilite in scris criteriile de apreciere a lucrului bine facut;
-oamenii sunt platiti chiar daca lucreaza prost;
-nu exista o gestiune a costurilor calitatii: pierderea o platesc toti;
-nu exista o conceptie unitara de apreciere a calitatii sau noncalitatii.
Asigurarea calitatii incepe acolo unde "scrisul te poate baga in puscarie" este sport de masa.
Abordarea calitatii, a afacerii in general, presupune trecerea la sens propriu a multor notiuni luate la figurat.
CUPRINS
Managementul calitatii si controlului tehnic de calitate
Cap. I Probleme de baza ale calitatii produselor
1.1.Calitatea, notiune concreta, complexa, dinamica.
1.2.Caracteristici de calitate.
1.3.Standarde, norme, reglementari privind calitatea.
1.4.Indicatorii de caracterizare a nivelului calitatii.
Cap.II Metode si tehnici de masurare a nivelului calitatii
2.1.Necesitatea si rolul controlului calitatii.
2.2.Etapele controlului calitatii si obiectivele corespunzatoare fiecarei etape
2.3.Metode, tehnici de control.
Cap.III Prezentarea generala a S.C. "Argos" S.A. Cluj-Napoca
3.1.Scurt istoric.
3.2.Caracterizarea nomenclatorului de produse.
3.3.Caracterizarea tehnologiei de fabricatie.
3.4.Organizarea activitatii de cotrol.
3.5.Indicatorii folositi pentru caracterizarea nivelului calitatii si de determinare a calitatii la S.C. "Argos"
Cap.IV Sistemul informational in domeniul calitatii la S.C. "Argos" S.A.
4.1.Sistemul informational si componentele sale.
4.2.Sistemul informational in domeniul calitatii.
4.2.1.Cerinte precizate in standarde si norme internationale
4.2.2.Informatii privind calitatea si circuitele informationale
4.3.Perfectionarea sistemului informational al calitatii.
4.3.1.Cerinte ale perfectionarii sistemului informational.
4.3.2.Directii importante de perfectionare.
4.4.Bazele organizarii si functionarii sistemului informatic al calitatii.
4.5.Subsistemul in domeniul calitatii si controlului de calitate.
Cap.V Perfectionarea activitatii de control al calitatii
5.1.Factorii care influenteaza modificarea calitatii.
5.2.Evaluarea cauzelor care au determinat obtinerea de produse de calitate inferioara.
5.3.Perfectionarea metodelor si tehnicilor de control.
5.4.Efectele economice ale perfectionarii activitatii de control.
5.5.Bilantul calitatii.
Concluzii si propuneri.
Bibliografie.
Cuprins.
Bibliografie
Management - O. Nicolescu s.a. Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti 1992
2. Sistemele calitatii in activitatea agentilor economici Buletin
economic legislativ 6/1994
Asigurarea calitatii - T. Tedoru, Supliment Tribuna
Vol. I-II Economica 1993
Organizarea si conducerea sistemelor calitatii la nivel de
intreprindere - Ileana Soare si A.D. Colceru
Tribuna Economica, Buc. 1995
Organizarea si conducerea activitatilor de control tehnic de calitate - I. Ceausu
Calitatea si fiabilitatea produselor - T. Baron
Calitate si fiabilitate - Al. Isaic - Maniu s.a.
Masurarea, analizarea si optimizarea calitatii produselor - Al. Gherghiu s.a.
Tendinte actuale in domeniul planificarii si asigurarii calitatii - G. Makay
Asigurarea calitatii - revista editata de ARC
11. Tribuna Calitatii - supliment Tribuna Economica
