In anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a insemnat concentrarea pe cerinþele clienþilor. Grija principala era de a identifica necesitaþile si dorinþele clienþilor, astfel intreprinderile sa vina in intampinarea acestora la cel mai inalt grad de satisfacere a clienþilor.

Conceptul susþine ca soluþia atingerii de catre o organizaþie a obiceiurilor propri consta in determinarea nevoilor si dorinþelor clienþilor vizaþi si in furnizarea satisfacþiei asteptate intr-un mod mai eficient si mai operativ decat concurenþa.

Deci anul 1950 reprezinta momentul introducerii acestui concept si in domeniu bancar, odata cu dezvoltarea sectorului terþial (sector al servicilor). Prin marketing s-a ajuns sa se afle multe lucruri despre client. 28994ijc33yic6h

I.1 CLIENTUL-o posibila definiþie

Clienþii sunt cei ce apeleaza la serviciile bancilor, dar mai intai trebuie sa-i cunoastem mai indeaproape. Un client este o persoana fizica sau juridica care beneficiaza sau va beneficia de serviciile bancii, cum ar fi, de exemplu cei ce apeleaza la o banca pentru a schimba valuta. Clientul este cel ce are cont la banca.

Nu exista o definiþie consacrata a “clientului “. Se pot face, insa, cateva precizari despre clienþi, precizari care ne vor ajuta sa schiþam o definiþie a clientului din punct de vedere al bancilor.

Clienþii pot fi definiþi dupa urmatoarele caracteristici: ji994i8233yiic

- termenul de client presupune ca este o persoana juridica sau fizica care are o relaþie de afaceri cu banca;

- clientii apeleaza din cand in cand, la una din unitaþile bancii, a solicita efectuarea de operaþiuni;

- clienþii folosesc unele sau toate serviciile oferite de banci.

Relatia dintre banca si client a fost definita prin lege. Aceasta se refera la indatorirea bancii de a avea grija de client si la responsabilitatea bancilor de a se asigura ca sistemul si tehnologia folosita protejeaza atat banca insasi cat si propri clienþi.

In esenþa relaþia care exista intre banca si client este acea relaþie inte debitor si creditor. Clientul poate fi creditor, iar banca debitor. Reversul acestei situaþii se inregistreaza in cazul in care clientul imprumuta bani de la banca. Banca nu este doar un pastrator al banilor, intrucat ea poate folosi fondurile in scopul unor afaceri, dar i-si asuma obligaþia de a restitui la cerere valoarea depozitelor.

 

I.2 POTENTIALUL DE AFACERI OFERIT DE CLIENTI BANCII

Pentru a exista ca afaceri viabile, bancile au nevoie de clienþi. Diferitele tipuri de clienþi au cerinþe diferite, in concordanþa cu afacerile lor sau cu nevoile personale, oferind un potenþial important pentru dezvoltarea activitaþii bancare. Cerinþele si nevoile clienþilor se pot schimba, dupa o perioada de timp, in funcþie de noile condiþii existente in economie si societate. Pentru o banca este avantajos sa aiba diferite tipuri de clienþi, intrucat astfel, va primi depozite si va acorda imprumuturi atat pentru afaceri cat si persoanelor particulare.

Ca urmare a valorificarii de catre banca a potenþialului de dezvoltare a activitaþii, oferit de clienþi, rezulta avantaje atat pentru banca cat si pentru clienþi. Avantajele clienþilor pot fi considerate:

• siguranþa privind depozitele pastrate la banci;

• dobanda primita pentru acestea;

• faptul ca sumele pastrate n conturile bancare pot fi restituite oricand, la cerere;

• transferurile de bani de care pot beneficia ( in loc de a purta asupra lor mari sume de bani in numerar).

Prin satisfacerea nevoilor clienþilor si prin oferta de servicii performante, bancile isi vor pastra clienþii si vor fi in masura sa ofere noi servicii. Intr-o economie de piaþa este un fapt bine stabilit ca produsele bancare specializate sunt mai usor de dezvoltat si utilizat de catre clienþii existenþi, decat de catre noii clienþi. Este, prin umare important sa se identifice diferitele tipuri de clienþi si cerinþele specifice acestora. Companiile vor avea nevoi diferite in funcþie de natura si volumul afacerilor. O companie mica, de exemplu, poate avea nevoie de un imprumut pe termen scurt pentru a acoperi nevoile pentru servicii si producþie. Marii investitori pot dori sa imprumute bani pentru investiþii in asa fel incat sa-si extinda si sa-si diversifice afacerea.

Nevoile persoanelor fizice, ce isi deschid conturi personal, pot diferi in funcþie de nivelul venitului si stilul de viaþa. In prezent, acest tip de clienþi au o pondere scazuta in Romania, dar, in perspectiva, numarul celor ce isi deschid conturi personale ar trebui sa creasca considerabil.

Intr-o economie de piaþa, clienþii opteaza pe baza nevoilor lor si vor alege o anumita banca, in funcþie de serviciile si avantajele oferite. Acest criteriu de opþiune va conduce un timp, la o industrie bancara dezvoltata in funcþie de cerere. Presiunea exercitata de clinþii cu diferite necesitaþi si existenþa serviciilor oferite si de alte instituþii financiare, vor conduce la schimbari si inbunataþiri in sistemul bancar. In timp, ca urmare a faptului ca bancile incep sa-si inbunataþeasca strategiile, vor fi introduse noi produse si servicii bancare in concordanþa cu practica bancara internaþionala.

 

 

I.3. TIPURI SI CATEGORII DE CLIENTI

In acest capitol putem identifica diferitele tipuri de clienþi care fac afaceri cu o banca. Tipurile de clienþi diferite au nevoi diferite. Pentru un bancher este deosebit de important:

• sa recunoasca diferitele tipuri de clienþi;

• sa identifice tranzacþiile necesare pentru fiecare tip de client;

• sa cunoasca prevederile legale existente pentru diferitele tipuri de clienþi.

Clienþii pot fi imparþiþi, din punct de vedere juridic in doua categorii: persoane juridice si persoane fizice. Persoanele juridice pot fi, la randul lor grupate in funcþie de forma de proprietate, forma juridica de organizare si tipul de activitate economica (afaceri). Majoritatea conturilor in Romania sunt deþinute de catre persoane juridice.

III. PERSOANELE JURIDICE.

Modul de constituire al societaþilor comerciale este reglementat de legislaþie. In ceea ce priveste, conturile bancare ale persoanelor juridice, trbuie prcizat ca fiecre banca, pe baza prevederilor legii privind activitatea bancara si-a elaborat reglementari proprii (norme) privind deschiderea si operarea in aceste conturi. Aceste reglementari sunt intr-o continua imbunataþire, pentru a veni in intampinarea cererilor unei economii de piaþa in dezvoltare. Legile si actele normative se publica in þara noastra in Monitorul oficeal. In acelasi timp este foarte importanta cunoasterea normelor interne ale bancilor.

Este important pentru banci sa stie daca un client-persoana juridica reprezinta o societate comerciala corect constituita din punct de vedere legal, inainte de a face afaceri cu el; fiecare tip de societate comerciala este supusa unor anumite reglementari.

Exista mai multe forme de organizare a societaþilor comerciale in Romania, definite de Legea nr.31/1990 .

Trasaturi ale societaþilor comerciale in calitate de clienþi ai bancii:

• sunt infinþate in anumite forme specifice care determina atat modul de organizare cat si desfasurarea activitaþii acestora;

• obþinerea prin lege a calitaþii de personalitate juridica;

• in caz de incetare a plaþilor, sunt supuse falimentului.

In calitatea lor clienþi ai bancii societaþile comerciale trebui sa respecte cerinþele stabilite de banca, cu privire la deschiderea si funcþionarea conturilor bancare ale acestora. Astfel societaþile comerciale ce deschid conturi bancare li se solicita o serie de documente din care sa reiasa forma lor de organizare juridica, denumirea societaþii, tipul activitaþii desfasurate, valoarea capitalului societaþii, specimenele de semnaturi pentru persoanele indreptaþite sa efectueze operaþiuni in cont si altele.

Tipuri de societaþi comerciale care funcþioneaza in Romania.

Persoanele juridice isi pot desfasura afacerile intr-o varietate de forme, conform Legii nr. 31/1990 (publicata in monitorul Oficial nr.126 - 127 din 17 noiembrie 1990 ). Legea defineste diferitele tipuri de societaþi comerciale ce pot fi constituite.

Societaþi comerciale se vor constitui in una din urmatoarele forme:

1. - Societaþi in nume colectiv;

2. - Societaþi in comandita simpla;

3. - Societaþi in comandita pe acþiuni;

4. - Societaþi pe acþiuni;

5. - S.R.L. ( societate cu raspundere limitata).

Fiecare dintre acestea trebuie sa fie constituita conform legii si este, deci, important sa inþelegem si sa recunoastem cerinþele legale, pentru fiecare categorie de societate in parte.

a. Societaþi in nume colectiv

Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comerciala ale carei obligaþii sociale sunt garantate cu patrimoniul social al societaþii si cu raspundere nelimitata si solidara a tuturor asociaþilor.

Trasaturile acestui tip de societate sunt:

• numarul minim de membri asociaþi este 2 - pentru a se putea incheia contractul de societate;

• capitalul social poate fi oricat de mic si este format din aportul asociaþilor (in bani si /sau natura ), fiind divizat in parþi sociale care, in principiu, nu sunt transmisibile (cu excepþia cazurilor in care, prin contractul de asociere, s-a convenit ca pot fi cesionate);

• raspunderea asociaþilor, pentru obligaþiile sociale, este solidara si nelimitata;

• toþi asociaþii au calitate de comercianþi, se considera, in practica, ca asociaþii si-au acordat reciproc mandat de a administra, unul pentru celalalt, societatea;

• fiecare din asociaþi poate fi declarat falit, ca urmare a greselilor dintre ei, ca o consecinþa a clauzei solidaritaþii dintre asociaþi;

• asocierea lor le confera posibilitatea de a face comerþ sub nume colectiv.

Denumirea unei astfel de societaþi trebuie sa cuprinda cel puþin numele unuia dintre asociaþi si menþiunea S.N.C., contul bancar deschizandu-se pe numele firmei. In lista cu specimene de semnaturi sunt desemnate persoanele cu drept de a opera in cont.

2. Societaþi in comandita simpla

Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comerciala ale carei obligaþii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata þi solidara a asociaþiilor comanditaþi; comanditarii raspund numai pana la concurenþa aportului lor.

La constituirea acestui tip de societate primeaza increderea reciproca dintre asociaþi. Principala particularitate a acestui tip de societate este ca reuseste doua categorii de asociaþi: comanditaþi si comanditari.

Comanditaþii

• au dreptul exclusiv de a participa la conducerea firmei;

• raspund nelimitat si solidar pentru obligaþiilefirmei;

• numele lor este inclus in denumirea societaþii comerciale;

• reprezinta elementul activ al societaþii;

• au calitatea de comercianþi.

Comanditarii

• contribuie cu aport de capital, raspunderea lor limitandu-se la nivelul acestuia;

• nu au calitatea de comercianþ, deci nu pot interveni in relaþiile comerciale ale societaþii cu terþi si cu bancile;

• nu au dreptul sa participe la conducerea societaþii decat in cazuri speciale, prin procura, in acest caz raspunzand, solitar si nelimitat, cu averea, asemanator comanditaþilor;

• numele lor nu poate fi inclus in denumirea firmei;

• au dreptul de a exercita acte de supraveghere, de a cunoaste bilanþul, contul de profit si pierderi, registrele comerciale etc..

Nu este necesar ca toate numele partenerilor sa fie prezente in contul bacar si in cecurile emise de o societate.

Obligaþiile asociaþilor:

• obligaþiile sunt garantate cu patrimoniul social;

• comanditaþii raspund, nelimitat si solidar, pentru datoriile societaþii, cu averea lor prezenta si vitoare;

• comanditarii raspund numai pana la concurenþa aportului lor de capital.

Astfel, creditorii pot sa isi recupereze datoriile nu numai din activele (proprietaþile) companiei, daca raman neplatiþi dupa ce toate proprietaþile au fost epuizate; ei ar putea, in termeni legali, sa ia in posesie proprietatea personala aparþinand unuia dintre comanditaþi.

c. Societaþi in comandita pe acþiuni

Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea al carei capital social este imparþit in acþiuni, iar obligaþiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociaþilor comanditaþi, comanditarii fiind obligaþi numai la plata acþiunilor.

Nu orcine incepe o afacere doreste sa aiba raspundere nelimitata pentru datoririle facute. Astfel de persoane vor fi atrase sa formeze o societate in comandita pe acþiuni. Elementul determinant al unei astfel de societaþi este capitalul, nu persoana asociaþilor. Capitalul social este imparþit in acþiuni de valori egale. Aceasta forma de societate are trasaturi comune cu societatea in comandita simpla cat si cu cele pe acþiuni.

Asociaþii sunt comanditaþi si comanditari,cu precizarea ca in acest caz, comanditarii raspund faþa de datoriile si obligaþiile societaþii numai in limita capitalului subscris sub forma de acþiuni.

Capitalul social este reprezentat prin acþiuni. Aportul asociaþilor poate fi in bani si/sau natura, dar este evaluat si materializat in acþiuni.

Obligaþiile, datoriile societaþii in comandita pe acþiuni sunt garantate cu:

• patrimoniul societaþii;

• raspunderea nelimitata si solidara a comanditaþilor;

• comanditarii sunt obligaþi numai in limita capitalului subscris sub forma de acþiuni.

d. Societatea pe acþiuni

Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea ale carei obligaþii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; acþionarii sunt obligaþi numai la plata acþiunilor lor.

Aceste societaþi sunt societaþi comerciale al caror capital social este divizat in acþiuni de valori egale si negociabile (inclusiv la bursele de valori). Aceasta forma de societate reprezinta forma tipica a societaþii comerciale, ea permiþand acumularea de capitaluri pentru realizarea de societaþi mari - industriale, comerciale, bancare. Aportul de capital al funcþionarilor poate fi in bani sau natura, fiind insa evaluat si materializat in acþiuni.

Cerinþele de formare a societaþilor pe acþiuni sunt mult mai stricte decat cele de formare a altor tipuri de societaþi, prin lege fiind stabilite o serie de cerinþe, privind modul de constituire si funcþionare a acestora.

Conducerea societaþilor pe acþiuni este realizata de Consiliul de Administraþie si de Adunarea Generala a Acþionarilor.

 

 

e. Societate cu raspundere limitata – S.R.L.

Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comerciala ale carei obligaþii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociaþii sunt obligaþi numai la plataparþilor sociale.

In acest caz, capitalul societaþii este divizat in parþi sociale care, potrivit contractului de societae si prevederilor stipulate in statut, nu se negociaza la bursele de valori. Membrii acestui tip de societate sunt responsabili de pasivul social numai in limita sumelor depuse drept parþi sociale, precum si de patrimoniul societaþii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deschiderea conturilor bancare

In vederea desfasurarii activitaþii sale specifice, orice agent ecomomic trbuie sa aiba deschis cont bancar, prin intermediul caruia sa deruleze operaþiunile de incasari si plaþi.In acest sens, societatea respectiva trebuie sa prezinte la banca urmatoarele documente:

• cererea de deschidere de cont (in cazul conturilor in valuta, prcizand si valuta);

• contractul de asociere / statutul de funcþionare al societaþii;

• hotararea judecatoreasca ramasa definitiva;

• inregistrarea la Direcþia Generala a Finanþelor Publice si Controlul Financiar de Stat;

• autorizaþia de funcþionare / certificatul de inmatriculare la Registrul Comerþului;

• extras din procesul verbal al Adunarii Generale a Asociaþilor privind aprobarea nominala a persoanelor imputernicite cu drept de semnatura;

• fisa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor autorizate sa dispuna efectuarea de operaþiuni in contul deschis la banca si amprenta stampilei firmei;

• codul fiscal banca si amprenta stampilei;

• dovada existenþei spaþiului in care isi desfasoara activitatea.

Odata cu deschiderea conturilor, bancile elibereaza societaþilor comerciale carnete de cecuri la purtator si / sau cu limita de suma, necesare pentru efecuarea operaþiunilor de plaþi curente.

Comercianþii persoane fizice. Cu toate ca rolul dominant il au societaþile comerciale, in cadrul economiei de piaþa Comercianþii persoane fizice continua sa-si manifeste prezenþa si sa faca parte din clientela bancilor. Din acest punct de vedere se disting:

• micii meseriasi si liber profesionistii care acþioneaza in baza unei autorizaþii de funcþionare, eliberata de primaria locala si platesc un impozit forfetar asupra veniturilor realizate, la secþia financiara de care aparþin. Ei pot sa-si deschida cont bancar in calitate de persoana fizica, legea neobligandu-i sa deþina un cont bancar “pe firma”, ca persoana juridica;

• asociaþii familiale (in baza Decretului nr.94/1990 ), unde deschiderea unui cont bancar se realizeaza in aceleasi condiþii ca pentru orice persoana juridica.

 

 

 

 

Clienþii persoana fizica

Desi, asa cum am mai spus, clienþii persoane fizice au inca o pondere redusa in ansamblul activitaþii bancare. In romania exista tipuri de conturi destinate special acestei categorii de clienþi. Pentru persoane fizice, deschiderea de conturi la o banca presupune doar:

• cerere de deschidere de cont

• prezentarea actului de identitae ( buletin de identitate, pentru persoanele fizice romane sau pasaport pentru persoane fizice straine )

Un client - persoana fizica poate fi descris ca o persoana ce deþine un cont bancar pentru uzul personal. Acest tip de clienþi trbuie sa respecte reglementarile existente, iar bancherii trebuie sa se asigure ca acestia nu deschid si nu folosesc conturi bancare in scopuri ilegale. Persoanele pot deschide conturi doar in numele lor, cu posibilitatea ca titularii de conturi sa imputerniceasca si alte persoane pentru semnatura in cont. In alte þari, conturile comune (deschise pe doua nume ), sunt des intalnite (de exemplu, in familie, soþul si soþia pot deschide un cont pe ambele nume ).

La capitolul persoane fizice, singurul considerent pe care bancile trebuie sa-l aiba in vedere, este varsta persoanelor ce doresc sa schimbe un cont. Se are in vedere ca persoanele foarte tinere ar putea sa nu cunoasca in totalitate consecinþele efectuarii anumitor tranzacþii cu bancile si de aceea, astfel de persoane sunt protejate, spre a nu se trage foloase de pe urma lor.

De asemenea nu ar fi inþelept pentru banci sa se angajeze in acorduri de imprumut complexe cu persoane prea tinere. Chiar daca legea nu este explicita in acest sens, bancile pot avea regulamente propri referitoare la varsta minima a clienþilor. In Romania ca si in multe alte þari, incepand de la varsta de 18 ani persoanele fizice au capacitate deplina de exerciþiu, si ca atare, isi pot exercita drepturile si pot sa-si asume obligaþiile corespunzatoare raporturilor juridice pe care le incheie.

Condiþii de menþinere a clienþilor

Clienþii care au fost admisi de banca ca urmare a indepliniri unor criterii, si care intra in relaþiile normale si curente de afaceri cu B.C.R., vo fi urmariþi permanent in scopul constatarii in ce masura acestia isi manþin, isi doresc sau isi reduc performanþele iniþiale. Astfel, pe parcursul derularii afacerilor si diverselor legaturi cu banca in situaþia clienþilor pot aparea urmatoarele posibilitaþi:

1. Clienþi isi menþin sau isi sporesc calitaþiile de ansamblu care au fost probate prin criteriile de acceptare. Acesti clienþi se recomanda astfel ca fiind foarte buni, cu performanþe ridicate si, in aceste condiþii, banca si unitaþile sale teritoriale ii va aborda in continuare activ.

2. Clienþi isi modifica performanþele in sensul ca inregistreaza rentabilitatea scazuta, activele imobilizate nu sunt intr-o situaþie prea buna (prea mari) faþa de capitalurile propri si sursele pe termen lung, apeleaza la puþine produse si servicii bancare, indicatorii de clienþi vor fi acceptaþi in continuare in mod pasiv si vor fi urmariþi cu atenþie si sprijiniþi pentru a putea imbunataþii situaþia de ansamblu in care se afla.

3. Clienþi nu se mai incadreaza in criterile pentru care au fost acceptaþi, numai desfasoara o activitate profitabila, au o lichiditate si un grad de indatorare sub nivelurile admise, activitatea si produsele lor nu mai sunt admise pe piaþa, in general au o situaþie determinata care nu promite a fi ameliorata in viitor.

Aceasta categorie de clienþi va fi cedata concurenþei, sens in care printr-oatitudine care sa nu lezeze relaþiile normale recomandate in general, dar care trebuie sa fie ferma, banca nu va mai promova noi afaceri cu societaþile din aceasta categorie.

 

 

 

 

Exista noua tipuri de clienþi cu care banca lucreaza mai frecvent:

1. Conducatorul schimbarii:

Bani furnizeaza mijloacele de schimbare a lumii, in scopul satisfacerii proprilor valori si standarde superioare.

2. Grijuliul:

Banii reprezinta mijloacele prin care se poate arata grija si preocuparea pentru alþii, conducand la dependenþa si la constientizarea de catre client a faptului ca este important pentru banca.

3. Competitorul:

Banii furnizeaza mijloacele proprii afirmari si pentru invingerea concurenþilor observaþi.

4. Artistul creator:

Banii furnizeaza mijloacele de expresie ale indemnurilor creatoare, de satisfacere a aspiraþiilor artistice si a nevoilor emoþionale.

5. Inovatorul:

Banii furnizeaza mijloacele de explorare a ideilor noi si de gasire a unor cai noi si mai bune de a realiza anumite lucruri.

 

6. Birocratul:

Banii reprezinta mijloacele de asigurare a securitaþii economice, sociale si psihologice.

7. Hedonistul:

Banii furnizeaza mijloacele de realizare a scopurilor personal si de a se bucura de viaþa.

8. Creatorul de imperii:

Banii furnizeaza mijloacele de modelare a mediului controland destinul altora si stabilind o dinastie.

9. Pacifistul:

Banii reprezinta mijloacele de a conserva status quo-ul, menþinand oamenii mulþumiþi; accepta faptul ca totul se subordoneaza obþinerii a ceea ce este mai bun, in cea mai buna din toate lumile posibile.

 

 

 

II. SERVICIILE BANCARE

 

II.1. TIPURI DE SERVICII

Bancile furnizeaza clienþilor trei tipuri principale de servicii. Acestea sunt:

1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri);

2. Facilitaþi de imprumut (de credit);

3. Servicii privind transferul fondurilor.

1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)

O banca atrage bani de la clienþii sai, prin conturi bancare, platindu-le, in schimb, dobanda pentru depozitele constituite. Plata acestor dobanzi este o cheltuiala pentru banca.

Atat pentru persoanele fizice, cat si pentru cele juridice, bancile deschid, in evidenþa lor, urmatoarele tipuri de conturi:

• conturi curente (la vedere ), in lei si/sau in valuta, conturi in care titularii pot face operaþiuni de incasari si plaþi curente;

• conturi de depozit (la termen), in lei si/sau in valuta, conturi in care depunerile se fac pentru un anumit termen, perioada in care titularii nu pot efectua nici depuneri in cont, nici plaþi din aceste conturi.

In funcþie de anumite activitaþi specifice, pentru clienþii persoane juridice, bancile mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:

• conturi blocate, in care sunt depuse sume in lei si/sau in valuta, reprezentand capitalul social necesar constituirii unei societaþi comerciale. Dupa ce clientul prezinta la banca dovada inregistrarii societaþii la Registrul Comerþului, contul este deblocat, iar sumele sunt virate in contul curent al societaþii;

• conturi blocate cu destinaþie speciala, sunt conturi in care disponibilitaþile titularului sunt temporar blocate, in raport de o anumita operaþiune, ca masura de protecþie pentru banca si pentru buna desfasurare a unor obligaþii de plata catre strainatate (acreditive, garanþii etc.). Ele se pot constitui, dupa caz, in lei si/sau in valuta;

• conturi pentru credite, destinate sa evidenþieze creditele (in lei si/sau in valuta ) acordate de banca clienþilor si din care urmeaza ca acestia sa dispuna plaþi;

• conturi cu suma dobandita prin participare la licitaþiile valutare, evidenþiaza sume in lei sau valuta rezultate din operaþiunile de vanzare/cumparare de valuta sau lei pe piaþa interbancara, ordonate de client si efectuate de banca in contul acestuia.

2. Facilitaþi de imprumut (de credit)

Bancile imprumuta clienþilor lor sume de bani pentru finanþarea afacerilor acestora. Unele banci ofera imprumuturi atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice. Clientul trebuie sa plateasca un tarif pentru analizarea de catre banca a oportunitaþii acordarii creditului si o dobanda pentru creditul primit. Aceste tarife si dobanzi reprezinta un venit pentru banca.

3. Servicii privind transferul fondurilor

Bancile furnizeaza si servicii privind plaþile prin transferul fondurilor (atat electronic cat si prin instrumente de plata), in numele si la cererea clienþilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a carui marime variaza in funcþie de valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor.

Acest comision aduce un venit bancii.

Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din cand in cand.

 

 

1. 2. ALTE SERVICII OFERITE DE BANCI

In afara de tipurile de conturi menþionate mai sus, persoanele juridice ( si, intr-o proporþie mai mica sii persoanele fizice) pot avea si alte solicitari decat cele privind operaþiunile de baza ale bancilor. Bancile ofera multe servicii care aduc venituri din comisioanele, spezele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. In prezent, bancile romanesti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare.

1. VALUTA.

In cazul calatoriilor in strainatate, sunt necesare si mici cantitaþi din moneda þarii respective, pentru cheltuieli imediate, desi, este mai sigur pentru turisti sa foloseasca cecuri de calatorie sau instrumente de plata asemanatoare, in loc sa poarte asupra lor valuta in numerar. Bancile pot asigura clienþilor posibilitatea de a procura majoritatea valutelor þarilor lumii.

Bancile vand moneda straina (valuta) la cursuri de schimb competitive si percep un comision, pentru serviciut prestat. Principalii concurenþi ai bancilor, in acest domeniu, sunt casele de schimb valutar si agenþiile de turism, in special din zonele de destinaþie ale calatoriilor de vacanþa. Aceste doua tipuri de organizaþii trebuie sa-si procure, la randul lor, monedele destinate schimbului valutar (de obicei acestea cumparand valuta de la banci).

 

2. CECURILE DE CALATORIE

Cecurile de calatorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care calatoresc. Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor si servicilor, in toate þarile lumi sau pot fi schimbate, oricand, in numerar.

Un cec de calatorie cuprinde promisiunea unei banci (sau a unei organizaþii cu o reputaþie similara) de a plati o suma de bani oricarei persoane ce poseda fila de cec de la persoana in numele careia a fost emis cecul. Cecurile de calatorie se pot procura de la orice banca. Pana de curand, majoritatea bancilor emiteau propriile cecuri de calatorie. In prezent cele mai multe banci au incheiat acorduri de a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii internaþionale de cecuri de calatorii.

3. PLATI PRIVIND DERULAREA CHELTUIELILOR GUVERNAMENTALE

Bancile efectueaza plaþi si in numele guvernului, in special cele privind finanþarea unor proiecte de investiþii de stat. Spre exemplu, statul poate finanþa, construcþia unei noi scoli sau a unui spital. Companiile de construcþii vor primi banii aferenþi lucrarilor efectuate si finanþate din fondurile statului, prin intermediul bancilor.

 

 

 

4. INCASAREA TAXELOR SI AMENZILOR

Persoanele care trebuie sa plateasca taxe sau amenzi pot folosi sistemul bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor instituþii sau chiar statului.

5. CONSEMNAREA DE DEPOZITE

La banci se pot constitui sume in depozit, cu un rol de garanþie, care sunt pastrate pe perioada soluþionarii unor diferende judiciare sau a altor cauze.

6. SERVICII DE EXECUTOR TESTAMENTAR

Unele banci ofera clienþilor acest tip de serviciu specializat, legat de mostenirile si proprietaþile clienþilor decedaþi. Bancile trateaza rezolvarea acestor probleme cu autoritaþilr administrative, in numele si la cererea urmasilor sau a beneficiarilor respectivei proprietaþi. Pentru aceste servicii, banca percepe un comision, in funcþie de valoarea proprietaþii.

7. CASETE PENTRU PASTRAREA VALORILOR

Clienþii unei banci pot folosi seifurile acesteia pentru pastrarea unor valori. Serviciul se numeste casete pentru pastrarea valorilor, bancile percepand in schimb un comision.

In baza acestui serviciu, clienþii isi pot lasa spre pastrare articole de valoare, cutii inchise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o chitanþa pentru bunurile lasate in pastrare, asumandu-si, astfel, raspunderea asupra acestora.

8. SEIFURILE

Acest tip de serviciu, la fel ca si casetele de valori, implica folosirea unor spaþii special amenajate care aparþin bancii. Clientului i se pune la dispoziþie un seif, accesul la seif fiind sub un dublu control, banca pastrand o cheie si clientul cealalta. Accesul la seif poate avea loc oricand in timpul orelor de program ale bancii, timp in care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente.

9. BANCA LA DOMICILIU

Aceasta sintagma este un termen nou, utilizat in practica bancara contemporana si se refera la posibilitatea bancilor de a oferi clienþilor serviciul bancar la domiciliu sau prin telefon. Folsind metode electronice, clienþii au acces la conturile lor fara sa-si paraseasca domiciliul. Mai exista alte cateva servici pe care bancile occidentale le pot oferi clienþilor lor.

10. DEPUNERILE PENTRU O NOAPTE

Aceasta facilitate este oferita acelor clienþi care doresc sa depoziteze fonduri, in timpul cand banca este inchisa. Cei care apeleaza cel mai des la acest serviciu sunt gestionarii si casierii magazinelor, care doresc sa-si depoziteze,pentru siguranþa, incasarile zilnice la banca. In general, sunt doua metode de administrare a depozitului.

Banca poate sa deschida depozitul in absenþa clientului ( dupa verificarea sumelor aduse) si apoi sa crediteze contul clientului. In a doua varianta, clientul aduna banii destinaþi depozitarii peste noapte urmand sa-i verse cu regularitate sau la anumite perioade de timp. Pentru astfel de operaþiuni, bancile au spaþii special amenajate si, binenþeles, percep un comision.

11. EUROCECURILE

O carte de credit Eurocec permite clientului sa schimbe cecul in numerar, la bancile afiliate la sistemul Eurocec, din orice þara din Europa. Avantajul utilizarii eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de calatorie este dat de faptul ca, in limita unei anumite sume (de exemplu 200 $), clientul nu trbuie sa achite in prealabil contravaloarea acestora. Valoarea cecurilor este debitata in contul clientului, in momentul transmiterii lor la banca emitenta. Carþile de credit Eurocec sunt folosite cu sisteme de identificare speciale.

12. ASIGURAREA DE CALATORIE

E bine ca toþi cei care calatoresc in strainatate sa fie sfatuiþi ca inainte de inceperea calatoriei sa fie asiguraþi pe timpul acesteia, recurgand in acest sens la “ asigurarea de calatorie “. De regula, bancile ofera un pachet standard prin care asigura clientul impotriva principalelor riscuri de calatorie contra plaþii unei prime de asigurare. Principalul risc, acoperit prin aceste asigurari, este cel privind asistenþa medicala, in puþine þari straine avand acces direct la un tratament de urgenþa gratuit.

Asigurarea de calatorie permite rambursarea sumelor cheltuite, desi poate exista o limita maxima a sumei recuperabile. Þarile din Uniunea Europeana au incheiat acorduri reciproce cu privire la asigurarea asistenþei medicale.

 

 

Scriitori romani