Notiuni de baza
nevoi (trebuinte) umane: rep. un sir nesfarsit de cerinte obiectiv necesare vietii umane, ale existentei si dezvoltarii purtatorilor lor - oamenii, grupuri sociale si societatea in ansamblul ei.
interese economice: apar ca nevoi intelese de oameni (constientizate) si care se manifesta in procesul cooperarii si confruntarii dintre acestea, in vederea dobandirii bunurilor necesare satisfacerii lor.
resurse economice: sunt rep. de toate elementele pe care omul le poate folosi in activitatea sa pentru a obtine bunuri si servicii necesare satisfacerii nevoilor sale.
raritatea resurselor: caracteristica esentiala a resurselor este raritatea, in sensul ca ele nu sunt disponibile decat in anumite cantitati, in timp ce nevoile umane tind a fi nelimitate.
activitatea economica: consta in efortul constient al oamenilor de a atrage si utiliza resursele economice rare in vederea producerii, repartitiei, circulatiei si consumului de bunuri si servicii, corespunzator nevoilor si intereselor acestora.
diviziunea muncii: este un proces obiectiv si permanent de desprindere, diferentiere si separare a diferitelor categorii de munca din ansamblul muncii sociale si fixarea acestora ca activitati specializate, de sine statatoare.
economia societatii: activitatile din societate ce vizeaza productia, repartitia, schimbul si consumul de bunuri si servicii, in interdependenta lor, formeaza economia societatii.
economia nationala: rep. ansamblul de activitati economice care s-au constituit in sectoare de activitati, ramuri, subramuri etc., la nivelul unei tari, intre care se stabilesc legaturi reciproce, pe baza carora se infaptuieste miscarea bunurilor si serviciilor, se asigura functionarea si dezvoltarea economica a societatii.
costul de oportunitate: rep. ceea ce pierde individul, colectivitatile, societatea, in urma alegerii facute. El este costul alegerii (al sansei sacrificate), un concept relativ exprimat in termeni reali.
rationalitate: capacitatea oamenilor de a-si stabili obiectivele si de a actiona intr-o astfel de maniera incat sa realizeze aceste obiective in conditii de eficienta maxima. Ea reflecta procesul de maximizare a efectelor actiunii umane in contextul cheltuirii unui anumit efort, deci obtinerea unui rezultat maxim din alegerea pe care omul sau oamenii au facut-o.
problema economica fundamentala: in toate deciziile economice oamenii se opresc la acele alternative prin care cred si spera ca obtin castigul net maxim.
sistemul stiintelor economice: ansamblu de stiinte independente care studiaza diferite laturi ale vietii economice la nivel micro- si macrosocial etc.
fenomen economic: reprezinta forme de manifestare la suprafata societatii a activitatilor economice, care sunt si pot fi cunoscute de oameni, in mod direct (ex. productia , vanzarea, cumpararea etc.).
proces economic: proces care pune in evidenta transformarile de natura cantitativa, calitativa si structurala, care au loc in starea fenomenelor economice si care reflecta desfasurarea acestora in spatiu si timp (ex. cresterea preturilor, modificarea cererii si ofertei, cresterea productivitatii muncii etc.).
mercantilism: curentul apare in sec. XV-XVI, a carui idee centrala reprezenta abordarea problemelor economice din punctul de vedere al imbogatirii comerciantilor si statului. Mercantilistii vedeau izvorul bogatiei in schimb, aurul si argintul fiind considerate sursele cele mai importante ale bogatiei.
liberalism economic: noninterventia statului in economie, in relatiile dintre indivizi, grupuri sociale sau natiuni; promoveaza ideea libertatii economice, a liberului schimb, a liberei concurente.
gandire neoclasica: a mers pe ideea liberalismului economic, dar cu un demers total diferit. Conceptul esential al teoriei neoclasice este cel de raritate a resurselor si de alegeri rationale efectuate de indivizi cu scopul de a obtine maximul de satisfactie.
gandire dirijista: curent care sustine implicarea statului in economie;
neokeynesism: curent care se concentreaza pe punerea in valoare a noi instrumente de interventie statala (investitiile de stat, imprumuturile de stat, controlul preturilor si salariilor).
sinteza neoclasica: un mare curent rezultat din imbinarea analizei microeconomice neoclasiciste cu analiza macroeconomica keynesista. Ea a baza teoretica pe care au fost concepute modelele econometrice de crestere macroeconomica.
microeconomie: cea care studiaza comportamentele individuale ale subiectilor economici(gospodarii, firme de afaceri, agenti economici individuali etc.), relatiile acestora cu piata, relatiile dintre ei, in procesul producerii, schimbului, distributiei si consumului bunurilor si serviciilor.
macroeconomie: cea care cerceteaza economia nationala in ansamblul ei, vizand agregarea comportamentelor individuale ale agentilor economici la nivelul intregii economii, ca si efectele globale care rezulta (somaj, inflatie etc.).
economie naturala: rep. acel sistem economic care bunurile produse au ca destinatie consumul propriu al producatorilor, iar nevoile oamenilor sunt satisfacute in mod direct prin autoconsum.
autoconsum: utilizarea de catre producator a bunurilor pentru satisfacerea propriilor nevoi9sau al familiei sale);
economia de schimb: este forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agentii economici produc bunuri in vederea vanzarii, obtinand in schimb altele, necesare satisfacerii trebuintei lor. Astazi forma universala de organizare a activitatii economice.
economia de piata: economie de schimb evoluata in care piata rep. componenta centrala a economiei, regland prin mecanismele sale( cerere si oferta, pret).
economie contemporana: economie de piata aflata intr-un diferit stadiu de dezvoltare.
economie monetara: economia care se ocupa cu studiul pretului de schimbare al unei monede intr-o alta moneda .
marfa: produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vanzarii-cumpararii.
economie de comanda: economie care are la baza proprietatea statului, economie centralizata.
tranzitie: amplu proces de schimbari economice prin care se incearca trecerea de la economia bazata pe proprietatea statului la o economie bazata pe proprietatea privata.
reforma economica: adoptarea si implementarea unui set de masuri care vizeaza in principal:
trecerea de la proprietatea statului la cea privata ;
promovarea concurentei si a liberului schimb;
productie: activitate depusa de oameni cu scopul de a transforma resursele disponibile din societate corespunzator lor, urmarind crearea de bunuri si servicii menite a intra in consum, in vederea satisfacerii diferitelor categorii de trebuinte.
factorii de productie: rep. totalitatea elementelor care participa, intr-un fel sau altul, la producerea de bunuri si servicii.
neofactorii: factori noi de productie cum ar fi: intreprinderea, intreprinzatorul, informatia, tehnologiile etc.
munca: este rep. de totalitatea resurselor umane (fizice si intelectuale) care sunt efectiv antrenate in activitati economice.
resursele de munca: resursele de munca ale unei tari sunt:
populatia adulta: se det. scazand din populatia totala a unei tari populatia tanara si populatia in varsta;
populatia activa: populatia activa din care se sacade adultii inapti de munca;
populatia activa disponibila;
populatia ocupata;
populatia ocupata salariata;
pamantul (natura): rep. totalitatea resurselor naturale (suprafete agricole, paduri, pasuni, aer etc.) pe care omul le poate utiliza, adapta si transforma conform intereselor lor de consum.
capital: totalitatea bunurilor care ajuta la realizarea procesului de productie.
capital tehnic (real): este constituit de consrtuctii, masini, utilaje, materii prime etc.
capital financiar (fictiv): proprietarii capitalului real poseda hartii de valoare care arata dreptul lor de proprietate.
capital fix: acea parte a capitalului care se concretizeaza in masini, instalatii care isi transmite treptat valoarea in noul produs.
capital circulant: acea parte a capitalului care se concretizeaza in materii prime, energie si care isi transmite dintr-o data valoarea in noul produs.
uzura: consta in pierderea (deprecierea) capitalului.
amortizare: procesul de recuperare a pretului de cumparare a capitalului fix.
bunuri economice: rezultatul combinarii factorilor de productie este productia, care ofera spre consum bunuri (bunuri economice).
agent economic: rep. persoane fizice si/sau juridice, care indeplinesc functii bine determinate in economie.
intreprindere (firma): agenti economici a caror functie principala consta in producerea de bunuri economice si prestarea de servicii in scopul vanzarii lor.
proprietate: -in sens economic: rep. totalitatea raporturilor dintre oameni in legatura cu bunurile economice ;
in sens juridic: dreptul de posesiune, de utilizare, de uzfruct;
societate anonima: societatea care permite reunirea de actionari si capitaluri numeroase.
societate comerciala: intreprindere asociata organizata sub urmatoarele forme: societate in nume colectiv, societate in comandita pe actiuni, societate pe actiuni si societate cu raspundere limitata.
regie autonoma: intreprinderi aflate in proprietatea statului care au ca obiectiv obtinerea de profit.
cifra de afaceri : rep. volumul incasarilor obtinut de un agent economic prin vanzarea bunurilor si serviciilor la pretul pietei.
valoare adaugata: rep. contributia factorului munca si a factorului capital (capital fix) in procesul utilizarii lor de catre intreprindere.
flux economic: rep. operatiile si tranzactiile care au loc intre agentii economici dau nastere unui transfer de bunuri si servicii sau a unei cantitati de moneda de la un agent la altul.
circuit economic: este alcatuit din fluxurile de marfuri si servicii, fluxurile monetare si cele de venituri.
utilitatea marginala: exprima utilitatea aditionala, obtinuta prin consumul unei unitati suplimentare de marfa, cand cantitatile de celorlante marfuri sunt neschimbate.
utilitate totala: exprima satisfactia totala resimtita de consumator ca urmare a consumului sau utilizarii unei cantitati totale dintr-un bun.
utilitatea individuala: exprima satisfactia generata consumatorului de fiecare unitate consumata dintr-un bun.
utilitate ordinala: arata numai ordinea preferintelor consumatorului.
utilitate cardinala: arata atat ordine cat si intensitatea preferintelor consumatorului.
62.echilibrul consumatorului: se realizeaza la nivelul egalitatii raportului dintre utilitatea marginala si pret pentru fiecare bun consumat, cand venitul pentru bun este cheltuit in totalitate sau ramane insuficient pentru achizitionarea unei unitati suplimentare dintr-un bun.
63.curbe de indiferenta: rep. totalitatea nivelurilor de satisfactie resimtite de un consumator la alegerea inter doua bunuri substituibile cantitativ.
64.efect de substitutie: rep. inlocuirea unui bun cu altul datorita variatiei pretului unuia dintre ele.
65. efect de venit: rep. variatia dintr-un bun ca urmare a modificarii venitului sau real.
66.cost de productie: exprima totalitatea cheltuielilor efectuate de un agent economic pentru realizarea unui bun sau a unui serviciu.
67. adaptabilitatea : rep. proprietatea factorului de productie de a se asocia cu un anumit numar de unitati dintr-un alt factor de productie.
68.divizibilitatea: rep. proprietatea unui factor de productie de a fi impatrit in subunitati omogene, fara a fi afectata calitatea factorului respectiv.
69. complementaritatea: factorilor de productie exprima necesitatea asocierii unei anumite cantitati dintr-un factor cu o cantitate determinata din alt factor de productie.
70.substituirea factorilor de productie: rep procesul de inlocuire a unei cantitati dintr-un factor de productie cu o cantitate din alt factor de productie in conditiile care se obtine cel putin aceeasi productie.
71.costul fix: rep. costul de productie care este indepedent de volumul productiei.
72. costul variabil: exprima totalitatea cheltuielilor care depind de volumul productiei.
73. costul total: exprima totalitatea cheltuielilor suportate de un agent economic cu ocazia producerii si desfacerii unui bun.
74.costul fix mediu: rep. nivelul costului fix pe o unitate de productie realizata.
75.costul variabil mediu: rep. nivelul costului variabil pe o unitate de productie.
76.costul total mediu: rep. nivelul costului total pe o unitate de productie.
77.costul marginal: rep. variatia cheltuielilor totale (sau variabile) antrenate de modificarea productiei, de cele mai multe ori fiind sporul de cost (total sau variabil) generat de cresterea productiei cu o unitate.
78.schimbul: se realizeaza atunci cand sunt asigurate premisele sale: exista doua parti vanzator si cumparator.
79.piata: este spatiul economic unde se formeaza cererea si oferta de bunuri si servicii, locul unde se intalneste vanzatorul cu cumparatorul, locul unde se formeaza preturile, locul unde se manifesta concurenta.
80.bunuri de consum: rep. bunurile economice cu existenta corporala, fizica, pe care indivizii sau menajele (familiile) le achizitioneaza pentru folosul sau consumul personal (alimente, imbracaminte, mobila etc.).
81.servicii: rep. bunurile economice cu existenta necorporala, intangibila la care indivizii pentru satisfacerea unor nevoi.
82.segment de piata: rep. grupul consumatorilor care au cel putin o trasatura comuna in functie de care se exprima cererea pe piata.
83.productivitate marginala: a unui factor de productie variatia productiei totale ce rezulta din cresterea cu o unitate a unui factor cand ceilalti factori nu se modifica.
84.productivitate medie: a unui factor de productie, productia totala ce rezultata in medie ac urmare a folosirii unui factor de productie.
85.concurenta: rep. confruntarea dintre agentii economici de acelasi fel (dintre producatori sau dintre consumatori) care actioneaza pe piata pentru obtinerea de cat mai multe avantaje.
86.strategii concurentiale: au ca obiectiv atragerea unui numar cat mai mare de cumparatori si cresterea profitului. Exista trei tipuri principale de strategii:
a)strategia efortului concentrat;
b)strategia elitei;
c)strategia costurilor;
87.cerere: rep. cantitatea de bunuri sau servicii pe care consumatorii o pot cumpara la un anumit pret, intr-o perioada de timp.
88.oferta: rep. cantitatea maxima dintr-un anumit bun sau serviciu pe care un producator este dispus sa o vanda intr-o perioada de timp determinata la un pret dat.
89.elasticitatea cererii: este proprietatea cererii de a-si modific marimea in functie de factori care o determina.
90.elasticitatea ofertei: exprima gradul in care se modifica oferta in functie de schimbarea pretului sau a oricarei alte cerinte.
91.coeficient de elasticitate al cererii si al ofertei: rep. gradul de elasticitate al acestora.
92.pret de echilibru: este pretul la care cererea este egala cu oferta.
93.pretul: rep. cantitatea de moneda cedata de cumparator vanzatorului in schimbul unui bun sau serviciu.
94.pretul posibil de piata: pretul acceptat de piata.
95.pret administrat: se formeaza sub influenta actiunii statului sau a unor firme cu pozitie dominanta pe piata.
96.pret diferentiat: in functie de negocierea vanzator cumparator.
97.pret de produse noi: sunt preturi ridicate sau scazute in functie de strategia urmarita de producator.
98.preturile fara TVA: rep. preturile la un nivel suficient pentru recuperarea costului si obtinerea de profit. TVA adica impozitul asupra vanzatorilor.
99.preturile fara TVA: rep. pretul la care se cumpara un bun sau serviciu.
100.pretul pietei: rep. pretul posibil de piata in conditiile concrete ale cererii si ofertei, pateu fi mai mare decat pretul de echilibru( cand exisa surplus de oferta) si mai mic cand exista surplus de cerere.
101.preturile medii, inalte, joase: rep. acele preturi percepute de cumparator sau de vanzator prin nivelul lor fata de posibilitatile de cumparare respectiv vanzare.
102.banii: mij. de schimb, mij. de plata, mij. de circulatie, de rezerva, de troc.
103.moneda metalica: o moneda a carei valoare era valoarea greutatii metalului din care era realizata.
104.moneda fiduciara: valoarea acesteia se baza pe credibilitatea acordata de emitent.
105.sistem monetar: totalitatea formelor de moneda, a principiilor, a normelor economice si juridice care reglementeaza circulatia monetara intr-o tara formeaza sist. monetar.
106.masa monetara: totalitatea mij. banesti aflate in circulatie intr-o anumita perioada.
107.banca comerciala: ea organizeaza intregul sistem monetar.
108.puterea de cumparare a monedei: depind de numerosi factori interni si internationali.
109.convertibilitate: posibilitatea creata de autoritatile economice de a schimba moneda nationala, pe devize straine.
110.piata valutara: este o componenta a pietei monetare internationale si are drept obiect efectuarea de tranzactii cu valute si cu titluri de credit exprimate in monede straine, ca expresie a intalnirii a cererii si ofertei.
111.piata financiara primara: care asigura emisiunea si prima tranzactionare a titlurilor noi.
112. piata financiara secundara: care rep. locul de schimb al titlurilor deja emise si aflate in circulatie.
113.credit comercial: se acorda intre producat0ori si comercianti.
114.credit bancar: a carui sursa o rep. mij banesti disponibile temporar in economie.
115.cambia: este un instrument de plata sau un titlu prin care o persoana denumita tragator, da ordin unei alte persoane denumita tras, sa plateasca la vedere sau la termen, o suma de bani unei terte persoane(beneficiar).
116.cecul: este un inscris prin care o persoana (tragator), da ordin bancii sale (tras) sa plateasca o suma de bani unei alte persoane (beneficiar), disponibila in contul tragatorului.
117.bon de tezaur: un instrument de credit emis in principal de administratia bugetului de stat in scopul acoperirii cheltuielilor bugetare curente.
118.depunere le vedere: deponentul nu conditioneaza retragerea lor in timp.
119.depunere le termen: restituirea banilor dupa intervalul stabilit.
120.lichiditate: capacitatea pe care o are o banca de a onora la termen , obligatiile de plata.
121.bursa de valori: rep. o componenta esentiala a functionarii economiei de piata.
122.piata muncii: este formata din totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare a factorului munca, in interactiunea lor si stransa legatura cu spatiul economic in care au loc.
123.cererea de munca: este o reflectare a acelei nevoi de munca, generata de ansamblul activitatilor econmico - sociale din societate, ce se satisface prin munca salariata.
124.oferta de munca: rep. totalul resurselor de munca disponibile intr-o perioada data de timp, care opteaza pentru munca salariata.
125.salariul: este venitul ce revine celor ce isi inchiriaza (vand) munca, pentru activitatea depusa in folosul angajatorilor.
126.sistemul de salarizare: ansamblul normelor economice si juridice, principiile ,formele de salarizare care constituie baza de calcul a salariilor individuale, precum si metodele de determinare si acordare a salariilor.
127.salariul in regie: este forma de salariul prin care plata muncii se face dupa timpul lucrat: o ora, zi, saptamana.
128.salariul in acord: este forma de plata pe individ sau in grup in functie de cantitatea de obiective realizate de individ sau grup, ori de operatii executate.
129.salariul mixt: este forma de plata care combina elemente din cele doua forme de plata salariul in acord si salariul in regie.
130.salariul nominal: rep. suma de bani pe care salariatul o primeste pentru munca prestata intr-o anumita perioada.
131.salariul real: rep. cantitatea de bunuri si servicii pe care o poate cumpara salariatul cu salariul nominal.
132.profit: este un concept complex, a carui explicare aduce in discutie aspecte legate de cost, capital, legea randamentelor descrescatoare, eficienta, venit, rentabilitate si poate multe altele.
133.profit absolut: sau masa profitului(Pr), se calculeaza prin diferenta dintre venituri si cheltuieli, si se mai numeste supraprofit.
134.profit relativ: cunoscut sub denumirea de rata profitului(Rpr), se determina ca raport procentual intre masa profitului si cheltuieli sau venituri ori capitalul folosit.
135.profit normal: rep. suma minima de bani care il motiveaza pe intreprinzator pentru continuarea activitatii.
136.profit economic: sau supraprofitul care se obtine prin vanzarea bunurilor la un pret mai mare decat cel de productie.
137.profit brut: este suma de bani care se obtine din venituri dupa acoperirea cheltuielilor de productie si se supune impozitarii.
138.profit net: reprezinta suma de bani care ramane dupa scaderea impozitului pe profit(Ipr) din profitul brut.
139.profit legitim: se obtine in conditiile respectarii prevederilor legale cu privire nu numai al realizarea si insusirea profitului, dar la toate aspectele domeniului economic respectiv.
140.profit nelegitim: se obtine cand agentul economic incalca reglementarile in vigoare.
141.eficienta: obtinerea de profit.
142.prag minim de rentabilitate: nivelul productiei cand profitul este zero.
143.dobanda: este pretul platit de catre debitor creditorului, pentru dreptul de a folosire a capitalului imprumutat pana la scadenta.
144.dobanda simpla: dobanda primita de catre deponent la termenul stabilit.
145.dobanda compusa: dobanda primita de deponent fiind rezultata prin cumularea dobanzii simple plus dobanda calculata pe perioada care a depasit termenul stabilit.
146.dobanda incasata: dobanda primita de banca de la debitorii sai.
147.dobanda platita: dobanda platita de banca catre deponenti.
148.rata dobanzii: este raportul procentual dintre marimea dobanzii totale si capitalul imprumutat. Ea exprima nivelul pretului cerut de creditor si acceptat de debitor pentru acesta din urma sa dispuna pe timp de u an de 100 unitati monetare.
149.profit bancar: se obtine ca diferenta intre dobanzile incasate pentru creditele acordate si dobanzile platite deponentilor pentru sumele depuse la banca.
150.renta: este un venit fara munca, sau o plata pentru folosirea unui bun aflat in proprietatea altei persoane.
151.arenda: nu coincide cu renta, poate include pe langa aceasta si alte elemente, precum: dobanda la capitalul celui care la dat in arenda, diferite impozite platite de proprietar, chirii pentru constructii etc.
152.renta funciara: este obtinuta ca urmare a utilizarii pamantului in productia agricola sub forma venitului ce revine proprietarului unui factor de productie rar, in conditiile unei cereri mai mari decat oferta de produse agricole.
153.renta diferentiala: este rep. de un spor de venit pentru detinatorii de terenuri mai fertile, asezate in pozitii geografice mult mai bune sau care au sporit randamentul prin investitii succesive.
154.renta absoluta: renta obtinuta ca urmare a utilizarii pamantului in productia agricola sub forma venitului ce revine proprietarului unui factor de productie rar, in conditiile unei cereri mai mari decat oferta de productie agricole, se numeste renta funciara.
155.pretul pamantului: este suma incasa la vanzarea unei unitati de teren (hectar).
156.indicatori macroeconomici: evidentiaza sintetic volumul bunurilor si serviciilor produse pentru uz final si vandute pe piata intr-o perioada determinata (de obicei un an) in intreaga economie si se calculeaza numai in expresie valorica.
157.consum: rep. o parte din venit necesara pentru cumpararea de bunuri de consum si servicii, necesare conditiilor de trai.
158.economii: partea din venit ce depaseste consumul reprezinta economiile.
159. investitii: economiile care sunt folosit pentru investitii.
160.multiplicatorul investitiilor: raportul dintre variatia venitului si variatia investitiilor care ne arata ca atunci cand are loc o sporire a investitiilor fata de situatia initiala, venitul va creste cu o marime de K ori mai mare decat sporul investitiilor.
161.rata consumului: este raportul dintre consum si totalul venitului.
162. rata economisirii: este raportul dintre economii si totalul venitului
163.acceleratorul: este cel care releva influenta consumului asupra investitiilor.
164.inclinatia marginala spre consum: odata cu reducerea venitului se micsoreaza si consumul, dar cu o marime mai mica datorita comportamentului agentilor economici, dar si politicii generale
165. inclinatia marginala spre economii: odata cu cresterea venitului, exista tendinta oamenilor de a-si
majora consumul, dar nu cu atat cu cat sporeste venitul
166.fluctuatii economice: sunt rep. de cresterea, scaderea sau stagnarea activitatilor economice.
167.ciclitatea economica: este forma normala de miscare a activitatii economice in cadrul economiei nationale, in care se succed, cu o anumita regularitate si amplitudine, fazele de expansiune cu cele de descrestere (contractie).
168.ciclu economic: perioada de timp in care are loc cele alternanta celor doua faze, contractia si ascensiunea.
169.criza: momentul esential a oricarui ciclu, este denumita si contractie deoarece dupa acest moment incepe declinul.
170.depresiune: este caracterizata de cresterea somajului, scaderea productiei , a cererii , a veniturilor.
171.recesiune: cand contractia nu are amplitudine mare si nu estre de lunga durata faza se numeste recesiune.
172.boom: o faza de criza economica in care se urmareste franarea cererii de bunuri de consum si investitii, a activitatii economice in general.
173.crestere economica: un proces macroeconomic complex de sporire a productiei reale totale si pe locuitor dintr-o tara intr-o perioada de timp.
174.dezvoltare economica: exprima ansamblul transformarilor cantitative si calitative ce apar in diferite domenii ce insotesc cresterea economica.
175.dezvoltare durabila: urmareste amortizarea dintre stabilitatea economica, progresul uman, ambiental si tehnologic, astfel incat sa asigure satisfacerea nevoilor prezente fara a pune in pericol generatiile viitoare.
176.echilibru economic: este starea spre care tinde piata nationala in ansamblul ei precum si pietele specifice (piata bunurilor economice, piata monetara, piata capitalurilor si piata muncii) si se caracterizeaza prin egalitatea dintre cerere si oferta sau diferenta nesemnificativa dintre ele astfel incat economia functioneaza normal.
177.echilibru general: rep. starea spre care tind toate sferele sistemului economic si consta intr-un echilibru pe toate pietele.
178.echilibru partial: rep. starea spre care tind doua aspecte ale economiei prin corelarea unor parametrii specifici fie unei aceleiasi piete, fie unor piete distincte.
179.echilibru static: starea spre care tind cererea si oferta sau segmente ale unei piete pe termen scurt.
180.echilibru dinamic: starea spre care tinde piata in ansamblul ei, si pietele specifice sau unii parametrii ai acestora pe termen mediu sau lung.
181.cerere agregata: rep. cantitatea ceruta din toate bunurile si serviciile exprimate in PIB intr-o economie in functie de nivelul general al preturilor.
182.oferta agregata: rep. cantitatea oferita din toate bunurile si serviciile exprimata in nivelul produsului intern brut, intr-o economie in functie de nivelul general al pretului.
183.oferta agregata pe termen scurt: exprima relatia dintre PIB real si nivelul general de pret intr-o perioada imediat ulterioara cresterii nivelului general al pretului si pana in momentul in care se majoreaza pretul factorilor de productie in aceeasi proportie ca nivelul general al pretului.
184.oferta agregata pe termen lung: exprima relatia dintre PIB real si nivelul general de pret ce se manifesta din momentul in care preturile factorilor de productie s-au modificat in aceeasi masura ca nivelul general al pretului.
185.produs intern brut real: cantitatea de bunuri din economie.
186.presiune: excesul de oferta.
187.absorbtie: surplus de cerere.
188.inflatie: rep. un dezechilibru structural al mecanismului economic, monetar si financiar ce reflecta existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei.
189.rata a inflatiei: cu ajutorul ei se masoara intensitatea inflatiei ri=Ip-100; Ip-indicele preturilor;
190.indicele general al preturilor: se calculeaza ca raportul dintre P1*Q1/P0*Q0 totul inmultit cu 100, unde P1, P0 este pretul actual, respectiv cel initial iar Q1, Q0 este cantitatea actuala, respectiv initiala.
191.stagflatie: perioada caracterizata prin inflatie mare si lipsa cresterii economice (crestere economica 0).
192.slumpflatie: caracterizata prin rata mare a inflatiei si scadere economica.
193.somaj: fenomen economico-social negativ, rezultat al puternicelor dezechilibre de pe piata muncii, care reflecta devansarea cererii de munca de catre oferta de munca.
194.somer: o persoana care nu are un loc de munca.
195.rata a somajului: raportul procentual dintre someri si populatia activa.
196.ajutor (indemnizatie) de somaj: suma de bani pe care o primeste de la stat o persoana cer nu beneficiaza de loc de un munca.
197.politica economica: desemneaza un ansamblu de decizii ale puterilor publice menite sa atinga, prin utilizarea unor instrumente diverse, obiective sigure privind situatia economica.
198.politici conjuncturale: au ca obiectiv mentinerea sau restabilirea marilor echilibre in economie.
politic structurale: au ca obiectiv ameliorarea structurilor si bazelor economiei si cuprind: politica agricola, industriala, sociala s.a.
199.mix fiscal-monetar: instrumente specifice politicilor bugetar-financiare si monetare.
200.impozite directe: se incaseaza nominal de la persoanele fizice si juridice pe baza veniturilor realizate (impozitul pe profit, pe salariu, pe cladiri etc.).
201.impozite indirecte: platitorii nu sunt dinainte cunoscuti datorita faptului ca ele sunt incluse in pretul marfurilor si se incaseaza odata cu vanzarea acestora.
202.venituri fiscale : reprezinta incasarile care provin din impozite directe si indirecte percepute de organele fiscale la termenele si in conditiile prevazute de lege.
203.venituri nefiscale: revin bugetului ca urmare a faptului ca se obtin de unitati de stat sau institutii publice pentru care bugetul asigura finantarea cheltuielilor.
204.cheltuieli bugetare: se clasifica in ordinare si extraordinare, cheltuieli curente si de capital. Principalele lor destinatii sunt: cheltuieli pentru actiuni socio-culturale; cheltuieli pentru actiuni economice (investitii).
205.buget: reprezinta documentul financiar cu ajutorul caruia se realizeaza formarea si cheltuirea resurselor banesti in vederea indeplinirii obiectivelor politicii economice.
206.exercitiu bugetar: este reprezentat de intervalul de timp necesar incasari veniturilor si realizarii obiectivelor.
207.deficit bugetar: cheltuielile sunt mai mari decat veniturile.
208.datorie publica: reprezinta totalitatea imprumuturilor interne si externe efectuate atat de guvern, cat si de administratiile teritoriale, ca si alte entitati publice.
209.globalizare: poate fi definita ca o crestere a interdependentelor si interconexiunilor economiilor internationale si este caracterizata prin: deplasarea sporita a bunurilor, serviciilor, capitalului de-a lungul frontierelor nationale, dezvoltarea blocurilor comerciale regionale, expansiunea deosebita a corporatiilor transnationale, cresterea problematicii social-economice si ambientale care reclama cooperarea intre diferite tari.
210.flux economic international: se refera la schimbul de materiale banesti intre diferite tari si se caracterizeaza printr-un proces continuu de diversificare.
211.comert international: forma principala a relatiilor economice dintre state.
212.politici comerciale: contrastul dintre ele fac apologia liberului schimb si recrudescenta protectionismului in comertul international.
213.protectionism: politica comerciala care urmareste protejarea ramurilor sui sectoarelor economice nationale de concurenta straina.
214.liber schimbism: politica comerciala care promoveaza un comert fara obstacole, fara a tine cont de decalajele economice dintre tari.
215.taxe vamale: reprezinta un impozit direct prelevat asupra unei marfi la trecerea frontierei.
216.curs de revenire la export: se calculeaza dupa formula: Cre=(Pi+Cc)/Pe
unde: Pi-pretul produsului pe piata interna (lei);
Cc-cheltuieli de circulatie pana la frontiera (lei);
Pe-pretul in valuta al marfii exportate la frontiera.
217.curs de revenire la import: se calculeaza dupa formula: Cri =(Pi-Ti)/Pe
unde: Pi-pretul produsului pe piata interna (lei);
Ti-taxele de import platite pentru marfa importata (lei);
Pe-pretul de import, in valuta, al marfii la frontiera.
218.balanta de plati: reprezinta un document statistico economic care inregistreaza ansamblul fluxurilor de active reale, financiare si monetare intre rezidenti, pentru o anumita perioada de timp.
219.balanta comerciala: reflecta volumul tranzactiilor de export-import.
220.balanta conturilor curente: cuprind operatiunile legate direct sau indirect de schimbul international de bunuri si servicii. Echilibrul acestei balante evidentiaza faptul ca tara respectiva isi poate plati importurile de bunuri cu resurse valutare procurate din export.
221.lichiditate internationala: desemneaza totalitatea mijloacelor de acoperire a soldului operatiunilor comerciale si financiare si exprima masura in care o anumita tara are capacitatea de a face fata in orice moment angajamentelor externe.
222.integrare globala: poate fi definita ca globalizarea, in cadrul careia liberalizarea fluxului de marfuri si servicii este insotita de liberalizarea, intr-o masura, a fluxului de capital.
223.integrare regionala: reprezinta o forma specifica a cooperarii regionale care implica luarea unor decizii politice vizand diminuarea sau reducerea completa a obstacolelor din calea schimburilor comerciale, a bunurilor, serviciilor si factorilor de productie in cadrul unui spatiu geografic determinat.
224.uniune vamala: caracterizata prin liber schimb intre parteneri si adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu celelalte tari.
225.piata comuna: piata in cadrul careia se asigura deschiderea pietelor, prin libera circulatie a marfurilor, persoanelor si capitalurilor.
226.comunitete economica europeana: are ca scop eliminarea taxelor vamale intre statele membre si restrictiilor cantitative in domeniul importului si exportului de marfuri; instituirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune fata de tarile terti; abolirea intre statele membre a obstacolelor privind libera circulatie a persoanelor.
227.uniune economica si monetara: un element cheie in procesul de integrare, la realizarea caruia contribuie institutiile noi create: Institutul Monetar International si Sistemul Bancilor Centrale Europene.
228.criterii de convergenta: criterii ce trebuie respectate pentru aderarea la UE.
229.sistem monetar european: creat in 1979 , cu scopul asigurarii stabilitatii monetare.
230.EURO: moneda unica europeana.
231.Banca Centrala Europeana: reuniunea de la Madrid din decembrie 1995 stabileste intrarea in functiune a BANCII CENTRALE EUROPENE, cu rolul de a emite si administra EURO.
232.zona EURO: va deveni cel mai mare producator mondial.
233.agenda 2000: in iunie 1997, Comisia Europeana a adoptat AGENDA 2000, in care, pe baza criteriilor stabilite, a desemnat cele 6 tari pentru primul val de aderare la UE ( Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia, Estonia si Cipru.
