REFERAT FINANTE PUBLICE
Student Ioana Alevra
Anul II, grupa I
SISTEMUL BUGETAR; ECHILIBRUL
FINANCIAR PUBLIC
BUGETUL DE STAT
1.Continutul si caracteristicile bugetului de stat
Bugetul de stat reprezinta o categorie fundamentala a stiintelor finantelor. Il putem aborda din punct de vedere juridic si economic.
Sub aspectul sau juridic bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede si autorizeaza in forma legislativa cheltuielile si resursele statului, avand character obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. Reprezinta un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestuia, elaborandu-se pe o perioada de un an. Legea bugetului de stat este influentata de conceptiile politice, economice si sociale specifice fiecarei perioade.
Ca document oficial, bugetul de stat evidentiaza nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua in viitor si marimea veniturilor ce pot fo mobilizate la dispozitia statului.
Abordarea economica se refera la corelatiile acroeconomice si in special legaturacu nivelul si evolutia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB si masura in care acesta este repartizat pentru formarea bruta de capital si consum determina nivelui indicatorilor bugetari si constituie baza evolutiei favorabile a resurselor in viitor.
Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu obiectivele de politica economica sociala si financiara ale fiecarei perioade. Aceste relatii au dublu sens: pe de o parte, ca relatii prin care se mobilizeaza resursele banesti iar pe de lata parte ca relatii de repartizare a acestor resurse.
Servicii publice generale |
Aparare, ordine publica si siguranta nattionala |
Cheltuieli social culturale |
Servicci de dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape |
Actiuni economice |
Alte actiuni |
Transferuri din bugetul de stat |
Inprumuturi acordate |
Societati comerciale |
Regii publice |
Alte categ. De agenti economici |
Institutii publice |
Populatie |
VENITURILE STATULUI |
DESTINATIA VENITURILOR STATULUI |
BUGETUL DE STAT |
Tab 1: Mobilizarea si repartizarea resurselor prin buget
Relatiile de mobilizare a resurselor sunt relatii de repartitie a PIB in favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor si contributiilor, al prelevarilor din venituri si atragerile de disponibilitati temporar libere prin imprumuturilor de stat intern. Deasemenea se creaza relatii ale statului cu strainatatea concretizate in finantari externe.
Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt si mediu. Bugetul economic este carteristic tarilor dezvoltate si reprezinta pe langa un buget de stat clasic si resursele societatii si destinatia lor.
Produs intern brut |
Import |
RESURSE |
Variatia stocurilor |
Export |
Consum final |
|
Consum intermediar |
|
Formare bruta a capitalului fix |
Intreprinderi |
Administratie publica |
Menaj |
|
Tab 2: Bugetul economic (resurse si utilizari)
Bugetul economiei nationale este un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflcta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile asupra tuturor agentilor economici din tara respectiva. Forma care se intocmeste difera de la o tara la alta.
Bugetul economiei nationale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaza asupra situatiei economico financiare a tarii. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat.
Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetare difera de la stat in functie de nivelul de dezvotare economica a tarii, de conditiile social-politice interne si de conjunctura internationala.
La nivelul fiecarui stat se elaboreza mai multe categorii de bugete corelate care alcatuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferentiat in functie de structura
organizatorica a fiecarui stat: tip unitar(Franta, Anglia, Suedia etc) si tip federal (SUA, Canada, Elvetia etc).
In Romania nevoile de resurse la nivelul societatii si posibilitatile de acoperire a acestora sunt reflectate in bugetul general consolidat. Legea privind finantele publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza perintr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:
Bugetul de stat
Bugetul asigurarilor sociale de stat
Bugetele locale
Bugetele fondurilor speciale
Bugetul trezoreriei statului
Bugetele altor institutii cu caracter autonom
Bugetul general consolidat reflecta fluxurile financiare publicede formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii in conformitate cu nevoia sociala.
Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizeaza alocarea si redistribuirea resurselor si care prezinta utilitate in procesul reglarii activitatii economice si sociale.
Bugetul are un rol alocativ, redistributiv si de reglare a vietii economice.
Rolul alocativ reflecta modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar. Statul se poate manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activitati industriale si comerciale proprii, fie participand la finantarea unor activitati in sectorul privat. Existenta lor ca bugete anexe se justifica: prin caracterul industrial sau comercial al activitatii statului si prin scopul finantarii si natura beneficiarului resurselor, atunci cand se acorda subventii sau se finateaza actiuni sociale. Conturile speciale de trezorerie sunt operatiuni in afara bugetului general determinate de conditii specifice privind finantarea si de caracterul lor provizoriu.
Rolul redistributiv al bugetului este pus in evidenta de natura lui specifica, respectiv aceea de instrument ce reflecta relatii de mobilizare a resurselor si de repartizare a acestora pentru finantarea unor activitati si actiuni determinate expres.
Rolul de reglare a vietii economice decurge din importanta bugetului de stat ca instrument cu putere de lege, prin care se reflecta politica economica promovata de guvern.
Fondul Proprietatii de Stat |
Fondul Special pt. Sanatate |
|
Fondul de risc si accident pt. protectia persoanelor handicapate |
Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea pctelor de trecere a frontierei |
Fondul special pt dezv. Sistemului energetic |
Fondul special pt. modernizarea drumurilor publice |
Fondul special pt. asig soc. ale agricultorilor
Fondul pt. plata ajut. de somaj
Fondul pentru pensia suplimentara
Fondul specail pentru protejarea asiguratilor |
Credite externe ac. Ministerelor (*) |
|
BUGETELE FONDURILOR SPECIALE
BUGETUL ASIG. SOC. DE STAT
Tab 3. componentele bugetului de stat consolidat al Romaniei 1997
(*) Creditele externe contractate de ministere sunt defalcate pe capitole de cheltuieli, utilizand criteriul economic.
2.Principii bugetare
Bugetul este un talou comparativ al veniturilor si cheltuielilor publice aferente perioadei la carese refera. El ofera posibilitatea analizarii veniturilor pe sur se de provenienta si a cheltuielilor pe destinatii.
Principiile clasice bugetare sunt:
unitatea
universalitatea
anualitatea
specializarea bugetara
Principii bugetare clasice |
|
Anualitate |
Universalitate |
Unitate |
Specializare |
Semnificatie |
Autorizarea data prin lege privind efectuarea chetuielilor si incasarea venitu-rilor se refera la o periada de 12 luni |
Se impun 2 re-guli:
-interdictia de a compensa chelt. cu ven. cores-pondente
-neafectarea unui venit pt efect unei chelt. |
Toate veniturile si ch. Statului trebuie sa fie incluse intr-un document unic. |
Creditele bugetare deschiese nu pot fi utilizate decat pentru o categorie determinata de cheltuieli. |
Justificare |
Perioada de 1 an per-mite dimensiona-rea realista a chel-tuielilor si incadrarea lor in bu-gete pluri-anuale. Controlul parlamental este asigurat anual.
|
Evita risipa de fonduri publice si faciliteaza controlul parlamentar. |
Ofera o imagine globala a resurselor publice si a utilizarii lor. |
Permite un control parlamentar eficace. |
Abateri |
Intr-o perioada › de 1 an pot fi folosite.
-bugetele program
-reportul de credite bugetare
-perioadele comple-mentare
-cheltuieli executate cu anticipatie |
Intocmirea bugetului general dupa principiul bugetelor nete sau mixte. |
Elab. Mai multor bugete pe langa bugetul gene-ral(bugete anexe, conturi speciale de treuorerie, bugete autonome etc) |
Deschiderea unor credite globale, transferuri si viramente. |
Tab 3: Principii bugetare clasice
Anualitatea bugetului are doua semnificatii distincte:
prima se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba
la perioada de timp in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile inscrise in autorizatia data guvernului de catre parlament
Bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de 12 lni. Anul bugetar poate sa coincida sau nu cu anul calendaristic.
Universalitatea este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fis inscrise in buget in sumele lor totale, fara omisiuni si fara compensari reciproce.
Exceptii de la principiul universalitatii:
- resursele provenind din donatii
- fondurile de sprijin ale particularilor
- reconstituirea creditelor bugetare prin restituirea catre buget a sumelor necuvenite sau acordate cu titlu provozoriu.
Unitatea bugetara presupune inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, in sumele lor globale intr-un singur document. Unitatea bugetului este asigurata prin intermediul sistemului conturilor nationale.
Exceptii de principiul unitatii bugetului:
debugetizarea, consta in scoaterea unor cheltuieli in afara bugetului general
bugete anexe, se inscriu veniturile si cheltuielile unor institutii publice care nu au in mod obligatoriu personalitate juridica. Pentru acoperirea cheltuielilor se recurge la imprumuturi.
conturile speciale de trezorerie sunt incasari ce nu reprezinta un venit propriu zis pentru buget si plati ce nu au caracter definitiv
bugete extraordinare se inscriu cheltuieli exceptionale ocazionate de crize economice, calamitati etc
bugetele autonome sunt elaborate de intreprinderile publice cu personalitate juridica
legea rectificativa a bugetului si modalitatile de repartizare a creditelor bugetare, este o redimensionare a resurselor si cheltuielilor publice printr-o lege rectificativa a bugetului
In Romania exista o multitudine de bugete elaborate si aprobate la nivel central si local determinate de specificul economiei noastre in tranzitie.
Bugetul general consolidat este corelat din punct de vedere al asigurarii echilibrului, cu bugetul asigurarilor sociale de stat si cu bugetele locale (bugete autonome).
3.Specializarea bugetara
Specializarea bugetara reprezinta principiul potrivit caruia veniturile trebuie sa fie scrise in buget si aprobate in parlament pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli.
Gruparea veniturilor si cheltuielilor intr-o anumita ordine si pe baza unor criterii determinata porta denumirea de clasificatie bugerara.
4. Echilibrul bugetar
Cerinta de baza a echilibrului bugetar o constituie acoperirea integrala a cheltuielilor dis veniturile ordinare ale fiecarui an bugetar. Anualitate si echilibrul bugetului sunt legate, avand drept rezultat echilibrul anual al bugetului, considerat drept “ principiul de aur al gestiunii bugetare”. Treptat o serie de state au renuntat la aplicarea in practica a principiului echilibrarii bugetare, dificil de realizat, elaborand si prezentand parlamentului spre aprobare bugete deficitare.
Teorii clasice privind echilibrarea bugetara
O serie de teoreticieni au propus renuntarea la achilibrarea anuala a bugetelor si au propus echilibrarea bugetului la nivelul unui ciclu economic prin intocmirea de bugete plurianuale. Realizarea echilibrului la nivelul unui ciclu economic ar fi posibila prin folosirea unor tehnici specifice cum ar fi:
constituirea unor fonduri de rezerva bugetara pe seama incasarilor in perioadele de prosperitate ale ciclului economic.
tehnica fondului de egalizare vizeaza restabilirea echilibrului bugetar la nivelul unui interval de timp indelungat prin intermediul imprumuturilor publice de natura creditelor de anticipatie
tehnica amortizarii alternative se bazeaza pe gestionarea datoriei publice in conditii de ciclicitate a activitatii economice
Aceste solutii oferite nu si-au gasit aplicabilitatea practica
Acceptiunea moderna a echilibrului bugetar
A fost conceput bugetul regulator ca mijloc de asigurare a unei anumite cresteri economice. In practica bugetara a unor tari bugetul regulator a imbracat forma unor fonduri de actiuni conjuncturala. Urmarirea sistematica a nivelului si a evolutiei indicatorilor macroeconomici permite stabilirea unui diagnistic conjunctural si implicit adoptarea unor masuri bugetare in concordanta cu starea si evolutia economiei reale.
Sistemul de indicatori include:
indicatori specifici nivelului si evolutiei preturilor
indicatori de comert exterior
indicatori de utilizare a resurselor
indicatori ce reflecta nivelul si evolutia productivitatii muncii si a productiei industriale
indicatori privind structura pietei nationale
indicatori ai cresterii economice
indicatori monetari si financiari diversi
Deficitul bugetar actual
Ca urmare a cresterii mai rapide a cheltuielilor decat a veniturilor publice bugetele se incheie tot mai frecvent cu deficit.
Deficitul bugetar este cauzat de cresterea accelerata a cheltuielilor publice, de incetinirea ritmului de crestere a veniturilor sau de fenomene conjuncturale ce isi transmit influenta prin intermediul cursului de schimb si a ratei dobanzii.
Nr.crt |
Tara |
1985 |
1990 |
1995 |
|
1. |
Tari dezvoltate Japonia |
-4,9 |
-1,6 |
-1,5 |
2. |
Germania |
-1,1 |
-1,6 |
-1,8 |
3. |
SUA |
-3,1 |
-3,80 |
-2,1 |
4. |
Franta |
-2,6 |
-2,3 |
-2,4 |
5. |
Suedia |
-0,4 |
+1 |
-11,1 |
|
6. |
Tari in curs de dezvoltare Emiratele Arabe Unite |
-0,5 |
+0,4 |
+0,2 |
7. |
Argentina |
-2,0 |
-0,4 |
-1,1 |
|
