Economie - dezvoltarea medicala

Medicina privata in Moldova a existat pana in anul 1944. in aceasta perioada au existat si alte forme ale Sistemului de Sanatate in Moldova in veacurile XV si XVI. Ca medicina obsteasca (Casa calicilor si al. in perioada domniei lui Stefan cel Mare), ulterior medicina de zemstva (finantata de catre autoritatile de stat, de tarani si boierime). in anul 1944 odata cu stabilirea puterii sovietice, medicina privata s-a nationalizat. Atunci s-a format Sistemul National al Sanatatii.

Medicina privata in Republica Moldova a demarat odata cu adoptarea legislatiei de schimbare a relatiilor de proprietate si care permiteau activitatea medicala privata. Este necesar sa explicam aceste notiuni. Activitatea medicala privata a aparut inca in Sistemul medical de stat, 1989 reglementat de legile despre patenta, iar medicina privata, ca subsistem al Sistemului de Sanatate a aparut dupa 1991.

Perioada pe care o parcurge Republica Moldova se caracterizeaza prin diversitatea reformelor economice si sociale. Reformarea social-economica a Republicii Moldova a declansat o avalansa de probleme si in sfera sociala si in special in sanatatea publica. Reforma sistemului de sanatate cuprinde mai multe aspecte - sociale, economice. financiare, de drept, de protectie si asigurari, de calitate a serviciilor medicale, etc. (Mereuta I., 1994, 1997; Popusoi E., 1995; Mosneaga T., 1996; Rusu R., 1997; Placinta A.. 1998; Etco C. si coaut.. 2000).

Sanatatea ca categorie sociala si economica este parte componenta a securitatii dezvoltarii durabile a omului (Tirdea T. si coaut., 1997; Mereuta I., 1994, 1999; Gh. Rusu, 1998, 1999).

Supravietuirea umana este indisolubil legata de sanatatea fiecarui cetatean, de sanatatea globala a natiunii. In acest context prestarile medicale de care are nevoie omul, cetateanul bolnav sunt acordate de institutiile statale si cele private.

Medicina privata isi are locul sau in sistemul sanatatii. Ea impune o multitudine de probleme manageriale, financiare juridice, etc.

0 ameliorare radicala a situatiei in domeniul ocrotiri sanatatii poate fi realizata pe platforma generala a reformarii radicale a economiei. Republica Moldova dispune de baza legislativa si normativa a reformei economice. Au fost adoptate numeroase documente legislative si acte normative. Vom mentiona trei legi interdependente cu semnificatie practica, pentru medicina, in problema de reformare socio-economica a ocrotirii sanatatii: "Legea eu privire la privatizare', ..Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi' si "Legea cu privire la societatile pe actiuni'.

Privatizarea a fost admisa in toate ramurile economiei. culturii si sferei sociale a republicii si se extinde asupra obiectelor proprietatii de stat si asupra resurselor naturale, aflate pe teritoriul ei. Drept mijloace pentru procurarea obiectelor avutiei statului au servit bonurile patrimoniale ale Republicii Moldova si economiile personale ale cetatenilor; mijloacele proprii ale asociatiilor de cetateni, inregistrate _pe teritoriul Republicii Moldova; creditele bancare; mijloacele investitorilor straini si apatrizilor.

Antreprenoriatul reprezinta o activitate de producere, de prestare a serviciilor, inclusiv medicale, desfasurarea de catre cetateni si de asociatiile acestora din proprie initiativa, in numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala in scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri si satisfacerea unor cereri ale societatii.

Un loc deosebit in sistemul relatiilor de piata I se atribuie pietei medicale, piata pe care urmeaza a fi dezvoltata.

Sub termenul de piata medicala trebuie de inteles un sistem de relatii care se acumuleaza in procesul de producere, de adresare si repartizare a produselor medicale pentru asigurarea subiectilor pietei medicale, precum si de prestare a serviciilor in scopul recuperarii sanatatii alterate si mentinerii ei (I. Mereuta, 1994).

Studiile noastre au determinat ca piata medicala poate fi divizata in piata produselor medicale si piata serviciilor medicale.

Evident, piata medicala a marfurilor medicale include aceleasi etape cunoscute de producere, schimb si repartizare a marfurilor medicale (aparatajului si instrumentelor medicale, medicamentelor, articolelor de uz medical. etc.) si se supune legilor generale ale pietei de desfacere a marfurilor. in ceea ce priveste esenta pietei serviciilor medicale, aceasta problema necesita o examinare mai detaliata.

Prin "servicii' se subintelege o diversitate enorma de genuri de activitati si indeletniciri comerciale.

Pentru servicii, inclusiv medicale, sunt specifice patru caracteristici: imperceptibilitate, indisolubilitate de sursa, variabilitatea calitatii, instabilitate (F. Cotler, 1958).

Serviciile sunt imperceptibile. Ele nu pot fi vazute, nu pot fi gustate, nu pot fi auzite, mirosite pana in momentul achizitionarii lor. Pacientul nu poate sti preliminar, de exemplu, rezultatul consultatiei medicului.

Marfa poate exista fara prezenta sursei ei, iar serviciile - nu. Ele intotdeauna sunt inseparabile de sursa sa.

Calitatea serviciilor oscileaza in limite extrem de vaste in functie de furnizorii lor, precum si de ritmul si locul lor. Un rol important in prestarea serviciilor medicale il detine profesionalizmul medicului.

Componentele si notiunile principale ce se intalnesc in economia de piata si in piata medicala este cererea si oferta.

Cerere inseamna o cantitate de servicii, cumparate cu un anumit pret pentru o unitate de timp. Este inutila incercarea de a determina cererea fara pret, deoarece ea se modifica in functie de pret. Legea cererii consta in aceea, ca in aceleasi conditii cererea de servicii medicale (in expresie cantitativa) se modifica in raport invers in functie de preturi. in acest proces sunt implicate doua cauze: primo, reducerea preturilor exercita un efect de majorare a venitului consumatorului si el nu poate cumpara cu acelasi pret mai multa marfa (efectul venitului): secundo. marfa. in cadrul reducerii preturilor pentru ea, se ieftineste 5n raport cu alte marfuri, si de a o cumpara devine relativ mai convenabil (efectul substituirii).

Categoria de oferta dupa caracteristicile sale este identica cu cererea insa relatia pret si oferta nu este inversa, ci directa. Oferta - este cantitatea de servicii, care vor fi vandute eu un anumit pret intr-o unitate de timp. Oferta (marfii sau serviciului) se modifica in raport direct cu modificarea pretului. Adica, pe masura majorarii preturilor producatorii propun pentru vanzare o cantitate tot mai mare de marfuri si servicii, iar pe masura caderii lor - o cantitate tot mai redusa.

in cazul in care oferta depaseste cererea, se creeaza o supraproductie, insotita de stagnarea si chiar reducerea productiei, declinul profiturilor intreprinderilor, diminuarea dinamismului investitiilor, caderea indicatorilor generali ai dezvoltarii economice.

Legea cererii si ofertei presupune echilibrul acestor factori intr-un anumit punct, care se realizeaza prin intermediul relatiilor de piata.

Din cele expuse anterior reiese, ca interactiunea pe piata a cererii si ofertei, libertatea alegerii pentru bolnav si producator de servicii medicale sunt asigurate numai in conditiile mobilitatii preturilor, incompatibile cu determinarea lor centralizata, birocratica.

0 caracteristica integranta a unei piete' medicale normale o constituie nu numai activitatea de antreprenoriat medical, dar si concurenta, fara de care este imposibil dezvoltarea ei, interactiunea dinamica a cerintei, ofertei si preturilor.

In sistemul de principii, categorii si notiuni de piata un loc deosebit i se atribuie marketingului.

Marketingul - este un fenomen complex si pluricomponent. in interpretare clasica marketingul - reprezinta o activitate de antreprenoriat, care dirijeaza avansarea marfurilor, serviciilor de la producator la consumator, adica, aplicat la piata medicala - de la producatorul produselor, articolelor si serviciilor medicale la spitale, policlinici si, desigur, la pacienti si persoanele sanatoase.

Totalitatea de activitati in domeniul marketingului inseamna, ca activitatile care se realizeaza trebuie reciproc si rational sa se completeze una pe alta, sa fie coordonate in timp, resurse si sa asigure maximum de succes. De aceea lucrul trebuie planificat. Planificarea poate fi pe termen lung (trei-cinci ani), pe termen mediu (unul-doi ani) si pe termen scurt (pana la un an).

Planificarea trebuie sa prevada selectarea criteriilor eu destinatie speciala: accelerarea circulatiei marfurilor si rotatiei banilor; majorarea cotei pe piata; insusirea unor noi feluri de produse; cresterea venitului; cucerirea unor noi piete (C. Etco, 1988).

in organizarea marketingului, unul din locurile centrale il ocupa elaborarea strategiei circulatiei marfurilor, adica determinarea canalelor de repartitie a marfurilor (inclusiv a celor de uz medical) (I. Mereuta, 1994; C. Etco, 1998; Gh. Rusu, 1999).

Pasul primordial si cheie m crearea economiei de piata in tarile postsocialiste, inclusiv si in Republica Moldova a fost si este privatizarea avutiei statului. in conformitate cu aceasta, asa cum s-a relatat anterior, Parlamentul si Guvernul Republicii Moldova au aprobat numeroase documente normative si juridice fundamentale, inclusiv si Legea cu privire la privatizare, care definea scopurile, sarcinile si principiile reformei economiei nationale, modalitatile si mecanismele privatizarii in tara noastra, in functie de specificul ei.

Exista trei metode principale de privatizare: instrainarea avutiei care urmeaza a fi privatizata prin concurs (sau cumparare-vanzare prin concurs); instrainarea bunurilor care urmeaza a fi privatizate prin expunere la licitatie (sau cumparare-vanzare la licitatie); vanzarea la licitatie a actiunilor pe bunurile care urmeaza a fi privatizate (sau actionarea bunurilor si vanzarea actiunilor).

in Republica bunurile au fost achizitionate pe bonuri patrimoniale (BP), contra mijloacelor banesti ale cetatenilor si valuta convertibila.

Licitatia reprezinta prima metoda de instrainare a proprietatii, care permite de a determina valoarea reala de piata a obiectelor luand in consideratie cererea si oferta.

Metoda secunda de privatizare - cumpararea-vanzarea in baza de concurs. Esenta metodei mentionate consta in a vinde intreprinderea acelui, care va asigura in viitoarea ei activitate mentinerea profitului intreprinderii, efectului lucratorilor, respectarea cerintelor ecologice. Acest procedeu de privatizare presupune, de asemenea, concursuri necomerciale si licitatii inchise ale proiectelor activitatii viitoare a intreprinderilor expuse vanzarii.

Particularitatile privatizarii in ocrotirea sanatatii, care este unul din domeniile specifice ale sferei sociale, au fost stipulate in diferite acte legeslative si normative.

Libertatea deschiderii unei practici curative particulare constituie o conditie favorabila pentru evolutia medicinii de asigurare. Analiza corelatiei asistentei medicale de stat si particulare evidentiaza legitatea urmatoare: cu cit este mai prospera (ara, cu atat este mai major rolul asistentei medicale particulare. Astfel in Japonia si in SUA asistenta medicala privata constituie 66-68%, in Germania si in Franta - 35-50%. Avand in vedere experienta Germaniei si Frantei si nivelul de dezvoltare a acestor tari, oportuna pentru Republica Moldova se prezinta urmatoarea corelatie a asistentei medicale: de stat - 65%, particulara necomerciala - 20%, particulara comerciala - 15%. Pe masura evolutiei sistemului de asigurare medicala corelatia cotelor-parte prezentate poale sa se modifice in directia majorarii cotei-parti a sectorului privat al asistentei medicale.

In toate tarile cu o economie de piata se atesta o crestere fireasca a cheltuielilor de stat pe masura adoptarii programelor cu privire la asigurarea sociala, invatamant, asistenta medicala, etc.

in tarile dezvoltate cheltuielile de stat constituie pana la 1/3 din produsul national global si se realizeaza in trei nivele: national, regional si local. Sursa principala de acoperire a cheltuielilor este sistemul fiscal. Principalele tipuri de impozitare: sunt directe si indirecte, progresive si regresive.

Sursele venitului de stat in tarile cu o economie de piata sunt urmatoarele: impozitul pe venitul individual; impozitele aferente din activitatea de asigurare sociala; impozitul pe venitul corporatiilor, in particular, sub forma de taxa pe beneficiu sau pe valoarea adaugata; accizele; taxele pe imprumut; alte incasari.

In Republica Moldova principale sint impozitele pe venit, individuale si corporative, care impreuna constituie, de regula, 70-80% din incasarile in bugetul de stat.

In prezent in Republica Moldova functioneaza 17 acte normative care reglementeaza impunerea ^persoanelor juridice si fizice. Un rol deosebit in antreprenoriatul medical il au si impozitele locale.

Republica Moldova, devenind stat suveran si independent, a aderat la diferite acte normative internationale. Democratizarea societatii, unirea cetatenilor in diferite organizatii obstesti profesionale, culturale, etnice, sportive, etc. a devenit un lucru obisnuit. Aceste procese sunt favorizate de diferite legi si acte normative internationale si nationale (Declaratia Dreptului Omului, Declaratia de la Alma-Ata, Conferinta de la Amsterdam, 1978, Constitutia Republicii Moldova, Hotararile Guvernului Republicii Moldova, etc.

Asociatia medicilor privati din Republica Moldova a fost inregistrata la 27 martie 2000, №001438. Asociatia Medicilor Privati din Republica Moldova (AMPRM) este o organizatie profesionala, apolitica, benevola, independenta, recunoscuta de stat si care nu pretinde sa participe la constituirea organelor de stat.

Bazele legislatiei statutare sunt expuse in Statutul special. Unele functii sunt reglementate deja, altele urmeaza sa fie acordate, prin relatiile cu ale asociatii nationale si internationale ale medicilor.

	Procesele de privatizare care au demarat in sfera ocrotirii sanatatii vor lua amploare in anii imediat urmatori. Privatizarea se va efectua in conformitate cu Legea Republicii Moldova Cu privire la privatizare, cu Legea ocrotirii sanatatii, alte legi si acte normative, care au fost si vor mai fi adoptate. insa privatizarea obiectelor din ramura ocrotirii sanatatii are specificul sau. Ea trebuie sa se realizeze la initiativa colectivelor spitalelor, policlinicilor, a altor institutii sanitare si totodata tinandu-se cont de interesele populatiei teritoriului respectiv. Numai  in asa mod rezultatele privatizarii vor putea fi considerate efective.