Referat

Gestiunea portofoliului de active

Cuprins

Prezentare

Prin intermediul acestui material dorim sa facem o prezentare a principalelor modalitati de gestiune si administrare a unui portofoliu de active, adica de investire si economisire oferite de piata financiara a Romaniei in momentul de fata.

Materialul cuprinde 6 parti:
- 'Economiile si investitiile', ce prezinta o serie de capitole introductive referitoare la economii si investitii si explicarea unor notiuni de baza;
- 'Banci si alte institutii financiare', oportunitatile de economisire oferite de bancile comerciale, bancile populare, CEC-ul, alte institutii financiare, precum si titlurile de stat;
- 'Fonduri de investitii', ce trateaza caracterisiticile si avantajele investitiei in societati inchise de investitii si fonduri mutuale si modul de functionare a acestora;
- 'Actiuni cotate', ce prezinta piata de capital din Romania, Bursa de Valori Bucuresti si piata extrabursiera Rasdaq, caracteristicile si avantajele investitiei in actiuni cotate pe aceste piete;
- 'Piete la termen', o scurta trecere in revista a posibilitatilor oferite de investitia in valori mobiliare derivate - contracte futures si options;
- 'Alte investitii', trecerea in revista a investitiilor directe in societati necotate, precum si a investitiilor imobiliare si a plasamentelor alternative.

Economiile si investitiile - Capitolul 1:Introducere

In orice societate, economiile si investitiile au jucat un rol deosebit de important, atat la nivel macroeconomic cat si la nivelul fiecarei persoane sau agent economic. Desigur, exista un ansamblu de factori care influenteaza deciziile fiecarei persoane sau agent economic de a renunta la un castig sau avantaj prezent (determinat de utilizarea unor fonduri disponibile in prezent) in favoarea unui avantaj viitor (determinat de economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate in viitor), insa procesele de economisire sunt prezente intr-o masura mai mare sau mai mica, pe termene mai lungi sau mai scurte si moduri foarte variate la nivelul fiecarei persoane, fizice sau juridice. Aceste procese de economisire au insa un rol important si la nivelul intregii economii nationale. Astfel, sumele depuse la bancile comerciale de catre persoane fizice sau juridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice si juridice, finantand astfel investitii in diverse sectoare economice si contribuind la dezvoltarea economiei in ansamblul sau.

Care ar fi diferenta dintre economisire si investitie? Economisirea presupune 'pastrarea' in siguranta a sumelor detinute, in timp ce prin investirea acelorasi sume se asteapta o 'multiplicare' a acestora. Putem considera insa ca cel mai adesea sumele disponibile sunt investitie, intrucat renuntarea la un castig prezent prin economisire (cum am amintit anterior) va trebui compensata prin diverse modalitati (dobanzi, dividende, etc), iar pastrarea sumelor disponibile in casa, in moneda nationala (ca modalitate 'extrema' de economisire) nu se practica pe scara larga.

Desigur, alegerea cailor celor mai potrivite de economisire si investitie se poate dovedi a fi un proces dificil, avand in vedere o serie de factori precum multitudinea instrumenetelor disponibile, instabilitatea pe care o traverseaza anumite piete, recesiunea economica, etc. In aceste conditii se pune problema alegerii unui instrument de economisire adecvat, care sa ofere o pastrare in siguranta cea mai deplina a acestor economii, dar si multiplicarea lor in timp, devenind practic dintr-un instrument de economisire unul de investire. Multiplicarea economiilor trebuie nu numai sa asigure acestora o protectie la inflatie, ci si sa aduca un castig real, in conditiile unui risc acceptabil.

Un alt concept ce trebuie analizat in elaborarea unei strategii de investitii este diversificarea investitilor. Aceasta inseamna plasarea sumelor disponibile in mai multe instrumente diferite de economisire si investire, si/sau in diferite variante ale aceluiasi tip de instrument (in mai multe actiuni diferite cotate la bursa sau in titluri la mai multe fonduri mutuale). Indiferent de nivelul sumelor de care dispuneti pentru economisire, puteti 'testa' eficienta si randamentul fiecarui tip de investitie prezentat mai jos, fara a fi nevoie sa dispuneti de fonduri insemnate sau de cunostinte foarte avansate in domeniile respective.

Economiile si investitiile - Capitolul 2:Rentabilitate si Risc

In conditiile amintite anterior se pune problema alegerii modalitatii optime de investire, care sa corespunda cel mai bine scopurilor si asteptarilor celui ce investeste. Pentru aceasta, vom asocia fiecarui tip de investitie (sau plasament) doua notiuni: rentabilitate si risc. Prin rentabilitate intelegem nivelul castigului asigurat de catre o investitie. Spre exemplu, rentabilitatea unui depozit bancar va fi determinata de nivelul dobanzii acordata de banca deponentului.

Cel mai raspandit mod de exprimare a rentabilitatii este exprimarea procentuala, intrucat aceasta ne ofera o imagine comparabila a rentabilitatii diferitelor instrumente de investitie. Exista mai multe modalitati de calcul a rentabilitatii unui plasament, insa pentru simplificare va propunem urmatoarea formula de calcul:

Rentabilitate (%) = (suma finala - suma initiala investita) / suma initiala investita x 100

Spre exemplu, consideram situatia depunerii la banca a unei sume de 500.000 lei, pe o perioada de 6 luni, cu o dobanda aferenta acestei perioade 75.000 lei. Rentabilitatea depozitului bancar pentru cele 6 luni se va situa la nivelul de 15% din suma initiala (corespunzatoare unei dobanzi anuale de 30%).

Putem calcula rentabilitatea unei investii in actiuni. Spre exemplu cumparam la 1 ianuarie 500 actiuni ABC la un curs de 1.000 lei/actiune si le vindem la 1 iulie ale aceluiasi an cand cursul lor a devenit 1.500 lei/actiune. In acest caz suma initiala investita va fi de 500 actiuni x 1000 lei actiune = 500.000 lei, suma finala va fi 500 actiuni x 1.500 lei/actiune = 750.000 lei, iar rentabilitatea investitiei va fi:

Rentabilitate(%)=(suma finala - suma initiala)/suma initiala x 100 =
= (750.000 - 500.000) / 500.000 x 100 = 50%.

Acum avem la dispozitie un indicator pentru a asigura comparabilitatea celor doua modalitati de investire propuse mai sus - depozit bancar si investitia in actiuni.

Revenim la exemplul investitiei in actiunile ABC: am presupus ca dupa cele 6 luni, cursul actiunilor a inregistrat o crestere de 50%. La fel de bine, insa, acest curs putea inregistra o crestere mai mica, sau chiar o scadere, determinand o rentabilitate negativa, respectiv o pierdere pentru investitor.

Astfel ajungem la notiunea de risc. Riscul reprezinta probabilitatea de obtinere a unei anumite rentabilitati. Nu exista o formula universala de calcul a riscului, intrucat exista nenumarati factori ce pot afecta performantele unei anumite investitii: in cazul depozitului bancar exista riscul (mai mic) de faliment al bancii, in timp cel in cazul investitiei in actiuni exista riscul (mai mare) ca actiunile sa scada ca urmare a rezultatelor slabe ale societatii ABC.

Exista o legatura direct proportionala intre riscul si rentabilitatea unei investitii. Astfel cu cat riscul este mai mic, cu atat rentabilitatea investitiei este mai redusa; cu cat riscurile sunt mai mari, cu atat creste si rentabilitatea ce poate fi asigurata de o investitie.

Concluzia care se desprinde este ca trebuie urmarit acel tip de investitie care asigura un raport optim intre rentabilitate si risc, raport ajustat in functie de asteptarile, posibilitatile si nu in ultimul rand aversiunea fata de risc a fiecarui investitor.

O alta notiune cu care ne vom familiariza este lichiditatea, care reprezinta capacitatea unui activ de a fi transformat in bani. Astfel, spunem ca investitia in actiuni la bursa este mai putin lichida (actiunile se transforma mai greu in bani, prin vanzarea lor la bursa, existand posibilitatea sa nu gasim nici un cumparator interesat) decat un depozit bancar (poate fi transformat mai usor in bani, acestia putand fi retrasi oricand de la banca).

Economiile si investitiile - Capitolul 3:Inflatia

Unul din fenomenele negative cu care se confrunta economia romaneasca in prezent este inflatia. Fenomenul inflationist reprezinta reducerea puterii de cumparare a monedei nationale, in decursul unei anumite perioade (mai concret, cu aceeasi suma de bani se pot cumpara mai putine produse in prezent, decat se puteau cumpara la o anumita data din trecut). Pentru a ilustra modul in care economiile pot fi afectate de fenomenul inflationist, ne vom referi la deprecierea monedei nationale fata de moneda americana - dolarul.

Ca exemplu, presupunem existenta unor economii de 1.500.000 lei; la un curs leu/dolar de 30.000 lei aceste economii reprezinta 50 USD. Consideram ca dupa 6 luni, cursul leu/dolar devine 35.000 lei/dolar. In acest caz, aceleasi economii exprimate in dolari vor insemna numai 1.500.000 / 35.000 = 42,8 USD, respectiv o depreciere de 14,4%. Este posibil, insa, ca rata inflatiei pentru cele 6 luni sa depaseasca aceasta rata de depreciere a monedei nationale fata de dolar, si atunci economiile noastre sa insemne chiar mai putin din punct de vedere al puterii de cumparare. (cursurile leu/dolar au numai rol de exemplu)

Revenind insa la exprimarea in dolari, se poate observa un alt fenomen interesant. Presupunem ca la momentul intial, cand cei 1.500.000 lei reprezentau 50 dolari, ii depunem la banca cu o dobanda de 20% pe an, adica 10% pe 6 luni. In acest caz, la sfarsitul perioadei de 6 luni vom dispune de 1.500.000 + 1.500.000 x 10% = 1.650.000 lei si aparent am obtinut un castig. Exprimat in dolari insa, la cursul de 35.000 lei/dolar considerat in exemplul anterior, dispunem de numai 47,1$, deci o suma mai mica decat suma initiala. Astfel desi am obtinut in castig in termeni nominali (in lei), am obtinut o reducere a economiilor noastre in termeni reali (ca putere de cumparare).

Astfel, este foarte important ca investitiile noastre sa asigure un castig real, asigurand o rentabilitate superioara ratei inflatiei. Rata inflatiei este anuntata lunar de catre Comisia Nationala pentru Statistica si este publicata in mass-media.

Economiile si investitiile - Capitolul 4:Rentabilitati compuse

Un alt aspect al rentabilitatii investitiilor este legat de perioada pe care acestea se desfasoara. Presupunem ca vom constitui un depozit simplu de 1.000.000 lei la banca, cu o dobanda lunara de 3%, urmand sa retragem in fiecare luna dobanda obtinuta. In acest caz, rentabilitatea (dobanda) anuala a depozitului va fi de 3% x 12 luni = 36%. (dobanzile au numai rol de exemplu)

De altfel, majoritatea dobanzilor bancare anuntate sunt dobanzi anuale, chiar daca se refera la perioade mai scurte de timp (aceasta fiind si sursa unor anumite confuzii). Astfel cand o banca comerciala anunta 'Acordam o dobanda de 35% pentru depozitele la 3 luni', aceasta inseamna ca dobanda anuala este de 35%, pentru cele 3 luni incasandu-se o dobanda de numai 35% x (3/12) = 8,75%.

Ce se intampla insa, in exemplul de mai sus cu dobanda lunara de 3%, in cazul in care in fiecare luna dobanda se adauga sumei existente? In acest caz, se realizeaza o capitalizare a dobanzii.

Suma aflata in contul de economii va evolua astfel:

In mod evident capitalizarea dobanzii (prezentata mai sus) asigura o rentabilitate mai mare a sumei initiale depuse, fata de situatia in care dobanda nu se capitalizeaza:

Dupa acelasi principiu, se calculeaza si o rata a inflatiei cumulata, pe baza ratelor lunare ale inflatiei anuntate de catre Comisia Nationala pentru Statistica.

Economiile si investitiile - Capitolul 5:Modalitati de economisire si investire

Fara a avea pretentia de a prezenta toate modalitatile posibile de plasare a sumelor disponibile, si nici de a prezenta o clasificare riguroasa a acestora, propunem urmatoarea clasificare:

- sume detinute in moneda nationala (lei);
- sume detinute in valute convertibile;
- certificate de depozit, depozite sau sume detinute la banci comerciale, CEC sau alte institutii financiare;
- titluri de stat;
- titluri de participare la fonduri de investitii;
- actiuni si obligatiuni ale societatilor publice, cotate la bursa de valori sau pe piata Rasdaq;
- investitii pe piete la termen (contracte futures si options);
- alte modalitati de investire.

In cadrul ultimului punct (alte modalitati de investire) ne referim la urmatoarele posibilitati:

- polite de asigurare (asigurari de viata) si alte instrumente ale societatilor de asigurari;
- investitii directe in societati necotate;
- investitii imobiliare
- plasamente alternative (aur, antichitati, opere de arta).

Investitiile se pot clasifica si dupa modul de implicare a investitorului in luarea deciziei investitionale:

- investitii directe, in care investitorul hotaraste in mod direct si liber in ce active isi investeste disponibilitatile (ce tipuri de actiuni si obligatiuni cumpara, la ce banci constituie depozite, etc);
- investitii administrate, prin care se atrag sume de bani de la mai multi investitori, iar strategia de plasare a acestor sume este elaborata de specialisti ai pietelor financiare (ca in cazul fondurilor de investitii).

Banci si Institutii Financiare-Capitolul 6:Sume detinute in moneda nationala (lei)

Detinerea la domiciliu de sume in moneda nationala (lei) nu reprezinta o metoda avantajoasa de economisire, decat daca este utilizata pe termen scurt si pentru sume reduse. Principalul dezavantaj al economiilor detinute 'la purtator' in moneda nationala il constituie 'erodarea' acestora in timp, datorita inflatiei.

Spre exemplu, o suma de 1.000.000 lei disponibila la 1 ianuarie 1998 putea fi folosita pentru plata mai multor bunuri si servicii decat in prezent. Ganditi-va numai ca la inceputul anului 1998 cursul dolarului se situa in jurul a 8.000 lei/dolar (1.000.000 lei reprezentand 125$), in timp ce la mijlocul anului 2001 aceeasi suma reprezenta aproximativ 34$, cursul dolarului situandu-se in jurul a 29.000 lei/dolar (cursurile leu/dolar au numai rol de exemplu).

Aceeasi situatie poate fi intalnita si in cazul bunurilor si serviciilor, ale caror preturi au cunoscut cresteri semnificative in decursul anului 1998.O alta problema care se pune in cazul economiilor in lei este siguranta acestor sume, in cazul in care acestea sunt pastrate in casa.

Banci si Institutii Financiare - Capitolul 7:Sume detinute in valute convertibile

O solutie mai buna in privinta economiilor dumneavoastra o poate constitui detinerea la domiciliu de sume in valute convertibile (dolari americani, marci germane, etc). Moneda nationala poate fi schimbata de catre persoane fizice, in mod liber, la case de schimb sau la banci, pe baza unui act de indentitate. Schimbul valutar intre persoane fizice este ilegal.

Nici aceasta situatie nu este cea mai potrivita, insa. Chiar daca o eventuala depreciere a monedei nationale (exprimata prin cresterea cursului leu/dolar) va duce la cresterea sumei in lei pe care o reprezinta o anumita detinere in valuta, aceasta nu reprezinta o multiplicare a economiilor noastre.

O suma de 100$ reprezenta 800.000 lei la inceputul anului 1998 si 2.900.000 lei la mijlocul anului 2001, dar aceasta nu inseamna ca avem mai multi bani, intrucat cu cei 2.900.000 lei se pot cumpara la mijlocul anului 2001 aproximativ aceeasi cantitate de bunuri si servicii care se puteau cumpara la inceputul lui 1998 cu 800.000 lei, sau chiar mai putine (cursurile leu/dolar au numai rol de exemplu).

Pot exista situatii in care rata inflatiei sa depaseasca deprecierea monedei nationale in raport cu dolarul, si atunci prin schimbarea in dolari a economiilor in lei, nu se poate spera decat cel mult la o 'conservare' (relativa) a acestor economii si nicidecum la o multiplicare a lor.

In plus, si in acest caz se mentine problema sigurantei acestor sume, in cazul in care sunt pastrate in casa.

Banci si Institutii Financiare - Capitolul 8:Bancile Comerciale

O modalitate populara si eficienta de plasare a banilor este incredintarea sumelor disponibile (in lei sau valute) bancilor comerciale. Bancile comerciale atrag sumele disponibile din economie (de la persoane fizice si juridice) si le utilizeaza pentru acordarea de credite. Pentru dreptul de a utiliza aceste sume in vederea acordarii creditelor, bancile platesc posesorilor acestor economii dobanzi. Toate bancile din Romania in acest moment sunt banci comerciale, insa in economiile dezvoltate, exista si alte tipuri de banci, banci specializate, a caror activitate se concentreaza numai in anumite directii, ca de exemplu bancile de investitii.

Depozitele bancare reprezinta in acest moment in Romania o modalitate preferata de plasare a economiilor. In ultima perioada, insa, sumele aflate in depozite la banci au inceput sa 'migreze' spre alte instrumente de investitie si economisire, ce tind sa capete o pondere tot mai mare in defavoarea depozitelor: titluri de stat, fonduri mutuale .

Revenind la depozitele bancare, pentru a realiza o protectie a sumelor (in moneda nationala) depuse la banci, trebuie urmarit ca bancile sa ofere dobanzi real pozitive (superioare ratei inflatiei), care sa acopere pe deponent impotriva efectelor negative ale inflatiei. Desigur, se pot constitui depozite si in valute, dar si in acest caz trebuie acordata atentie ratei dobanzii. Pentru anumite tipuri de depozite, de regula standardizate, bancile pot emite inscrisuri numite Certificate de depozit. Mentionam ca la acest moment exista posibilitatea tranzactionarii emisiunilor de certificate de depozit bancare pe piata Rasdaq, insa emisiunile tranzactionate pe aceasta piata pana in prezent nu s-au bucurat de prea mult succes, avand mai mult un caracter de experiment. Bancile comerciale ofera si alte instrumente de economisire, in functie de politica si strategiile fiecareia.

Dobanzile acordate de catre banci variaza in functie de perioada pe care constituit depozitul - 1,3,6 sau 12 luni, etc. Dezavantajul principal al acestor depozite este ca banii plasati nu pot fi retrasi decat la expirarea acestei perioade. Daca banii sunt retrasi inainte, dobanda aferenta depozitului este pierduta.

Desi dobanzile variaza de la o banca la alta in functie de politica, strategiile dar si posibilitatile fiecarei banci, ele se mentin la un nivel relativ scazut fata de rentabilitatile oferite de alte tipuri de plasament. Insa, riscul unor plasamente in depozite la banci este relativ scazut, conferind atractivitate acestor instrumente de economisire. Bancile comerciale sunt supuse autorizarii si supravegherii Bancii Nationale a Romaniei, sunt obligate sa indeplineasca anumite conditii (nivelul minim al capitalului reglementat prin lege, existenta unor rezerve obligatorii, etc) si isi desfasoara activitatea dupa reguli bine-stabilite. Cu toate acestea, riscul aferent depozitelor bancare, desi redus, nu este zero. Si bancile, la fel ca alte societati comerciale, pot desfasura activitati profitabile sau in pierdere, ajungand in situatii dificile sau chiar de faliment. Problemele cu care s-au confruntat sau se confrunta banci precum Dacia Felix, Credit Bank, Banca Columna, Banca Albina, Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor sau Banca Turco-Romana sunt binecunscute. Uneori, sunt suficiente doar zvonuri (nefondate) si informatii eronate pentru a deteriora imaginea, si implicit profitabilitatea, unei banci. Astfel, decizia plasarii banilor in depozite bancare si alegerea bancii celei mai potrivite trebuie cantarite cu atentie.

Depozitele persoanelor fizice la banci sunt garantate pana la un anumit plafon de catre Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, persoana juridica de drept public, ale carei resurse se constituie in principal din contributiile societatilor bancare. Aceasta inseamna ca, in cazul in care o banca inscrisa in acest fond ajunge in situatia de faliment, deponentilor le sunt returnate, de catre Fondul de Garantare, depunerile pana la un nivel maxim comunicat semestrial. Aceasta procedura poate dura insa cateva luni. Pentru depozitele ce depasesc acest nivel, se poate astepta lichidarea activelor bancii si acoperirea datoriilor acesteia, dar acest proces este si mai indelungat, si nu garanteaza in nici un fel recuperarea integrala a depozitelor.

Banci si Institutii Financiare - Capitolul 9:Bancile populare

Bancile Populare au cunoscut o anumita dezvoltare in tara noastra, oferind instrumente si dobanzi atractive la depozite, comparabile cu cele oferite de bancile comerciale, si chiar superioare acestora. Insa de multe ori este neglijat faptul ca bancile populare nu sunt banci, in adevaratul sens al acestui cuvant, ci cooperative de credit, reglementate ca atare de legislatia in vigoare. Cooperativele de credit presteaza servicii si desfasoara activitati financiar-bancare in beneficiul membrilor sai sau in mandat.

Pana in vara anului 2000 cooperativele de credit (banci populare) nu isi desfasurau activitatea sub autorizarea si supravegherea Bancii Nationale a Romaniei. Prin OG 97/2000 activitatea bancilor populare a fost reglementata, acestea trecand sub supravegherea bancii centrale. Conform legislatiei in vigoare, bancile populare sunt supravegheate si controlate de BNR, isi desfasoara activitatea pe criterii geografice si in special in folosul membrilor cooperatori si sunt afiliate unor case centrale; bancile populare au constituit un sistem propriu de garantare a depozitelor, similar cu cel existent pentru bancile comerciale. La acest moment acest sistem de garantare a fost pus inca in practica, bancile populare fiind obligate sa se numeasca cooperative de credit.

Banci si Institutii Financiare-Capitolul 10:C.E.C.-ul si alte institutii financiare

Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. (a nu se confunda denumirea acestei institutii cu instrumentul de plata 'cec') este organizata ca societate bancara, al carei unic actionar este statul. CEC-ul desfasoara activitati bancare, ofera o gama larga de instrumente de economisire, dispune de o infrastructura foarte dezvoltata in tara si beneficiaza de increderea unei mase largi a deponentilor persoanelor fizice. Avantajul principal al depunerilor persoanelor fizice la C.E.C il constituie faptul ca atat acestea, cat si castigurile aferente (dobanzi, etc) sunt garantate integral de catre stat, riscul unor asemenea depuneri fiind teoretic zero. Dezavantajul depunerilor la C.E.C. il constituie nivelul redus al dobanzilor, chiar si in comparatie cu bancile comerciale.

Exista si alte institutii financiare care ofera alternative de plasare a economiilor dumneavoastra. Astfel, spre exemplu, societatile de asigurari (precum Nederlanden, AIG, etc) ofera anumite produse ce combina caracteristicile unei asigurari ce cele ale unei investitii. In cazul unor produse legate de asigurarile pe viata, spre exemplu, se plateste in mod regulat o prima de asigurare, banii stransi sunt gestionati si investiti de catre societatea de asigurari, urmand ca dupa o anumita perioada sau in cazul decesului asiguratului, banii sa fie incasati. Tinem cont de faptul ca aceste instrumente de investitii ale societatilor de asigurari nu sunt reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

In economiile dezvoltate exista si alte tipuri de institutii financiare - ca de exemplu fondurile private de pensii (in curs de reglementare si la noi in tara) care ofera o gama diversa de instrumente de economisire si investire.

Banci si Institutii Financiare - Capitolul 11:Titluri de stat

Titlurile de stat sunt inscrisuri emise de Ministerul de Finante ce se constituie in imprumuturi ale statului in moneda nationala si/sau in valuta de la populatie si persoane juridice. Aceste imprumuturi, cunoscute sub numele de datorie interna a statului sunt folosite in principal pentru finantarea deficitului bugetar (acoperirea diferentei intre veniturile si cheltuielile statului).

Titlurile de stat se prezinta sub forma de bonuri de tezaur, certificate de trezorerie si alte instrumente cu scadenta de un an sau de pana la un an si sub forma de obligatiuni si alte instrumente cu scadente mai mari de un an. Calitatea de agent al statului roman este indeplinita de Banca Nationala, pentru emisiunile adresate persoanelor juridice si de CEC pentru cele adresate populatiei.

In conditiile actuale ale pietei financiare romanesti, certificatele de trezorerie se dovedesc a fi un plasament foarte rentabil, fiind utilizate atat de populatie, dar mai ales de persoanele juridice. Acest fapt este generat pe de o parte de riscul teoretic zero pe care le prezinta, cat si de randamentul ridicat.

Titlurile de stat sunt de doua categorii:
- cu discont, respectiv titluri de stat nepurtatoare de dobanda, vandute la un pret initial mai mic decat valoarea nominala, diferenta dintre pretul initial si valoarea nominala fiind discontul si reprezentand beneficiul cumparatorului;
- purtatoare de dobanda, respectiv titluri de stat vandute la valoarea nominala sau cu discont sau prima si pentru care emitentul plateste periodic dobanzi conform conditiilor si termenilor cuprinse in prospectul de emisiune al seriei.

Certificatele de trezorerie pot fi plasate prin licitatie, subscriptie publica sau subscriptie publica garantata. Titlurile de stat sunt emise in forma dematerializata, cu valori nominale, conform prevederilor prospectului fiecarei emisiuni.

Titlurile de stat pentru populatie se pot cumpara de la oficiile trezoreriei statului, iar cele pentru persoane juridice sunt subscrise prin intermediul bancilor, Banca Nationala avand rolul de agent al statului.

Aceste inscrisuri pot fi emise si de autoritatile locale (ne referim, spre exemplu, la obligatiunile municipale), dar aceasta modalitate nu se utilizeaza in prezent la noi in tara.

Piata secundara organizata de tranzactionare a titlurilor de stat functioneaza prin sistemele bursei de valori. 2002. Din pacate conform reglementarilor actuale, aceasta piata este destul de ingusta: se vor tranzactiona numai o parte din emisiunile de titluri cu scadenta peste un an de zile. De asemenea, accesul societatilor de valori mobiliare pe aceasta piata este destul de restrictiv.

Banci si Institutii Financiare - Capitolul 12:Piata monetara - Concluzii

Dupa cum am putut observa din prezentarile anterioare, pastrarea economiilor la domiciliu in lei sau chiar in valute, nu reprezinta o solutie avantajoasa din mai multe puncte de vedere, fiind caracterizata prin anumite riscuri.

Depunerea banilor la banci comerciale sau alte institutii financiare similare, insa, se caracterizeaza printr-un grad scazut de risc, permitand o 'conservare' a acestor economii pe termen mediu si lung. Aceste plasamente, insa, se caracterizeaza prin rentabilitati modeste in comparatie cu alte instrumente de investitie. Nici aceste plasamente insa nu sunt lipsite in totalitate de risc. In aceste conditii se impune alegerea bancii sau institutiei financiare care ofera conditiile cele mai avantajoase, dar si cea mai mare siguranta pentru aceste plasamente.

Fonduri de investitii - Capitolul 13:Investitii Administrate

Investitiile administrate presupun atragerea banilor de la mai multi investitori (persoane fizice si juridice) si plasarea acestora in comun, in mod mai avantajos decat ar putea-o realiza fiecare investitor in parte. Strategia de investire a banilor este realizata de regula de catre o societate de administrare a investitiilor, prin intermediul specialistilor sai, cu experienta inalta pe pietele financiare.

Investitiile administrate se prezinta sub forma fondurilor de investitii si se pot clasifica in doua mari categorii:
- fonduri inchise de investitii sau societati de investitii financiare;
- fonduri deschise de investitii sau fonduri mutuale.

Activitatea fondurilor de investitii este supusa autorizarii si supravegherii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritatea legala in domeniul pietei de capital, ce este subordonata parlamentului. Fondurile deschise de investitii sunt reglementate in tara noastra de Ordonanta de Urgenta 26/2002, (ce inlocuieste OG 24/1993) si Regulamentul 9/1996 emis de CNVM. In prezent se lucreaza la restructurarea regulamentului amintit si a legislatiei pietei de capital in general.

Administratorii fondurilor de investitii s-au organizat intr-o asociatie profesionala non-profit, numita Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). Informatii suplimentare despre aceasta organizatie putem gasi pe internet, consultand pagina UNOPC de la adresa https://www.unopc.ro.

Fonduri de investitii - Capitolul 14:Societati de Investitii Financiare (SIF)

Societatile de investitii financiare sunt fonduri inchise de investitii organizate ca societati pe actiuni. Dupa constituire, acestea realizeaza o oferta publica initiala (IPO) pentru atragerea capitalurilor de la investitorii interesati. Aceste capitaluri sunt apoi plasate de catre administratorii societatii in active financiare in scopul cresterii rentabilitatii capitalurilor investite.

Societatile de investitii financiare se coteaza la Bursa de Valori (sau pe alta piata organizata). Astfel, daca un investitor doreste sa cumpere titluri (actiuni) ale unei societati de investitii, el trebuie sa se adreseze unei societati de valori mobiliare (intocmai ca pentru orice alta societate cotata la bursa de valori) sau poate astepta o alta eventuala oferta publica a societatii. Profiturile obtinute de societate sunt distribuite actionarilor prin intermediul dividendelor. Valoarea actiunilor se stabileste in mod liber la Bursa de Valori, in functie de cerere si oferta, dar si de rezultatele inregistrate de societate. Astfel, actionarii pot castiga si din eventuala crestere a valorii de piata a actiunilor la bursa de valori.
La noi in tara, aceste fonduri sunt mai putin raspandite. Primul fond inchis tranzactionat la bursa de valori a fost Eurofinances Targoviste, insa acesta a inregistrat dificultati si actiunile sale au fost delistate de la bursa. Cele mai interesante fonduri de acest tip sunt insa cele 5 SIF-uri rezultate in urma programului de privatizare in masa (PPM): SIF1 Banat-Crisana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia si SIF5 Oltenia. Acestea se caracterizeaza prin existenta unui numar foarte mare de actionari si prin active importante. Cu toate acestea, ele se conformeaza regulilor general valabile pentru societatile de investitii, si sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Pentru a cumpara actiuni la una din cele 5 societati de investitii financiare, trebuie apelat la serviciile unei societati de valori mobiliare.

In tara noastra exista o serie de fonduri inchise de investitii rezultate din transformarea unor fonduri mutuale: Octogon, Alpha sau Fondul Oamenilor de Afaceri. Dintre acestea trei, numai actiunile Fondului Oamenilor de Afaceri sunt listate pe o piata organizata, respectiv piata RASDAQ.

Fonduri de investitii - Capitolul 15:Fonduri mutuale

Principala caracteristica a fondurilor mutuale o constituie faptul ca acestea sunt organizate sub forma societatilor civile, fara personalitate juridica, administrarea acestora realizandu-se de catre o societate comerciala specializata numita societate de administrare.

Fondurile mutuale se caracterizeaza prin emisiunea continua de titluri de participare, numite si unitati de investitie (aceste titluri nu sunt actiuni, pentru ca fondul nu are personalitate juridica). Practic, aceasta inseamna ca pentru fiecare investitor care doreste sa-si plaseze banii in fond, se emit noi titluri. De asemenea, fondul este obligat sa rascumpere titlurile de la investitor, in cazul in care acesta doreste sa se retraga din fond. In concluzie, rezulta ca titlurile nu se schimba in mod liber pe o piata organizata (ca de exemplu bursa de valori) sau direct intre persoane interesate, ci pot fi cumparate sau rascumparate numai de la/de catre fond. O alta diferenta fata de societatile inchise de investitii este ca valoarea unui titlu nu se stabileste in mod liber (titlurile nu pot fi cotate la bursa de valori) ci se stabileste in mod exact, ca un raport intre totalul activelor fondului (disponibilitati, depozite bancare, actiuni, etc) si numarul de titluri existente in circulatie la un moment dat.

Fondurile deschise de investitii inscrise in UNOPC la nivelul lunii ianuarie 2004 sunt:

Fonduri de investitii - Capitolul 16:Organizarea si functionarea fondului mutual

Organismul principal de decizie al fondului este Adunarea Generala a Investitorilor, formata din toti detinatorii de titluri de participare. Aceasta ia decizii cu privire la elemente importante din viata fondului: numirea si revocarea membrilor Consilului de Incredere, lichidarea sau fuziunea fondului, modificarea contractului de constituire (actul de constituire a fondului), etc.

Consiliul de Incredere, ales dintre detinatorii de titluri, este reprezentantul fondului in relatiile cu societatea de administrare, CNVM, precum si cu alte persoane fizice sau juridice. Fondul incheie un contract de administrare cu o astfel de societate specializata, numita Societate de Administrare de Investitii. Aceasta elaboareaza si duce la indeplinire politica de investitii a fondului, a carei obiectiv este sporirea randamentului capitalurilor investite. Societatea de administrare are deplina imputernicire pentru realizarea obiectului de activitate al fondului, inclusiv prin incheierea de contracte cu terte societati: societatea depozitara, societati de distributie, de consultanta, etc.

Societatea depozitara este o societate (de obicei o banca) autorizata de CNVM in acest sens, care are ca rol pastrarea in siguranta a activelor materiale, calculul si publicarea valorii activelor nete, etc. Banca depozitara certifica operatiunile desfasurate de fond si reprezinta o garantie suplimentara cu privire la acestea, soliditatea si prestigiul bancii avand un impact pozitiv asupra fondului. Societatile de distributie se ocupa de distribuirea titlurilor fondului in randul investitorilor. Fondul colaboraza si cu alte entitati (banci, societati de valori mobiliare, consultanti de plasament) pentru realizarea obiectivelor sale.

Fonduri de investitii - Capitolul 17:Cum investim in fondurile mutuale?

Decizia de investire in fondurile mutuale trebuie sa urmeze unei documentari atente cu privire la fondul mutual cel mai adecvat fiecarui investitor. In acest sens trebuie urmarita evolutia valorii titlurilor de participare, publicata in ziarele de specialitate. De asemenea, trebuie consultata structura de plasament a fiecarui fond (structura activelor), publicata in aceleiasi ziare. Astfel, fondurile mutuale ce-si plaseaza cu preponderenta resursele in depozite bancare si titluri de stat (fonduri monetare) ofera randamente mai reduse, dar o siguranta mai mare pentru investitor. Fondurile ce investesc cu preponderenta in actiuni necotate, bilete la ordin sau alte active de acest gen pot oferi rentabilitati mai mari, dar au un grad de risc ridicat. De asemenea, trebuie acordata atentie procentului de disponibilitati pe care si-l pastreaza fiecare fond.

Odata ales un fond, se identifica societatile de distributie a titlurilor acestuia (din reclame, prin contact telefonic cu societatea de administrare, etc) care pot fi societati de valori mobiliare sau banci. Apoi, la sediul unei astfel de societati de distributie se completeaza o cerere si se cumpara numarul de titluri de participare dorit, la un pret format din valoarea titlului din ziua curenta la care se adauga eventuale comisioane. Investitorul primeste o chitanta pentru banii depusi precum si un act doveditor al numarului de titluri cumparate - carnet de investitor, extras de cont, etc. Investitorul mai primeste si un prospect de emisiune al fondului precum si alte materiale informative in care se specifica politica de investitii a fondului, societatile cu care acesta lucreaza (societatea de administrare, societatea de depozitare, etc), comisioanele percepute, s.a.m.d.

Mentionam ca un avantaj important al investitiilor in titlurile fondurilor mutuale il constituie faptul ca se pot investi sume foarte mici, de catre orice persoana interesata. Un alt avantaj il reprezinta acela ca, spre deosebire de depozitele facute la bancile comerciale, plasarea banilor se poate face succesiv si astfel dupa fiecare depunere, noul sold existent beneficiaza de performanta de crestere a fondului, fapt care in cazul depozitelor la termen nu este posibil decat dupa expirarea termenului. Daca dorim sa retragem o suma oarecare din investitia facuta, acest lucru nu afecteaza cu nimic cresterea de care beneficiaza in continuare suma ramasa la fond. In cazul unui depozit la termen facut la o banca, retragerea partiala sau totala inainte de scadenta aduce prejudicii celui care retrage banii (pierderea dobanzii). De asemenea, mentionam faptul ca fondurile mutuale nu platesc impozit pe profit (spre deosebire de fondurile inchise de investitii), ceea ce reprezinta un alt castig pentru investitori.

Dupa un timp, datorita activitatii eficiente a administratorului fondului, valoarea titlului de participare poate inregistra o crestere, si atunci investitorul poate merge la o societate de distributie a aceluiasi fond, care va rascumpara titlurile la cursul valabil in ziua depunerii cererii de rascumparare minus eventualele comisioane. Astfel, investitorul va castiga din diferenta intre pretul de cumparare a titlurilor si pretul de rascumparare a acestora (aceste castiguri se exprima, deci, ca diferenta de valoare a unitatii de investitie, nu ca dobanzi, dividende, etc).

O schema simplificata de functionare a fondului deschis de investitii se prezinta astfel:

Concret, pentru a demara o investie se pot consulta fisele de prezentare a fondurilor, disponibile pe www.kmarket.ro in sectiunea Fonduri Mutuale. In cadrul acestor fise se gasesc informatii despre fonduri si evolutia unitatii de investitie, inclusiv telefoanele societatilor de adminstrare si paginile internet ale acestora. Putem folosi aceste telefoane pentru a contacta societatile dorite si a afla cum se poate investi in fondul ales, precum si alte informatii utile (comisioane, strategie, etc). In cadrul aceleiasi sectiuni putem gasi si grafice comparative ale performantelor fondurilor in ultimii ani precum si arhiva rapoartelor lunare ale UNOPC.

Fonduri de investitii - Capitolul 18:Plasamentele fondurilor mutuale

Sumele de bani atrase de catre fondurile mutuale de la investitori sunt plasate intr-o diversitate de instrumente si active ale pietei financiare, in functie de strategia de investitii a fiecarui fond. Exista mai multe tipuri de instrumente de plasament a acestor sume de bani, tipuri care se diferentiaza prin gradul de risc asociat. Astfel, in functie de gradul de risc stabilit de CNVM, activele fondului se clasifica in:

- disponibilitati aflate in conturi curente la banci (grad de risc = 0). Este importanta mentinerea unui anumit nivel al acestor disponibilitati pentru a putea satisface in mod operativ cererile de rascumparare ale persoanelor care doresc retragerea din fond. Daca exista un nivel insemnat al cererilor de rascumprare, dar un nivel redus al acestor disponibilitati, resursele fondului fiind 'imobilizate' in active putin lichide (care pot fi transformate mai greu in bani), atunci fondul poate fi pus in imposibilitatea de a-si onora platile.
- titluri de stat - bonuri de tezaur si certificate de trezorerie (grad de risc=0). Acestea sunt emise de catre Ministerul Finantelor prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei, in scopul finantarii deficitului bugetar (a diferentei dintre cheltuielile si veniturile statului). La aceste emisiuni nu au acces persoanele fizice, pentru acestea existand emisiuni speciale, mai rare, si cu randamente mai reduse, realizate prin intermediul CEC.
- depozite bancare si certificate de depozit (grad de risc=1). Depozitele bancare in sume foarte mari (de ordinul sutelor de milioane de lei) permit fondului sa negocieze cu bancile interesate obtinerea unor dobanzi superioare celor acordate in mod curent de catre banci persoanelor fizice si juridice. O alta caracteristica a acestor depozite o reprezinta faptul ca pot fi constituite pe termene foarte scurte (o saptamana, cateva zile, o singura zi - overnight), permitand mentinerea unei lichiditati crescute a fondului.
- obligatiuni municipale (grad de risc =1)
- obligatiuni ale societatilor deschise (grad de risc=2).
- actiuni ale societatilor cotate pe pietele organizate (grad de risc=3). Fondurile isi pot plasa resursele si in actiuni ale societatilor cotate pe una din pietele organizate (Bursa de Valori sau piata extrabursiera Rasdaq). Aceste plasamente, desi se caracterizeaza printr-un risc mai ridicat, pot aduce rentabilitati crescute prin plasamente inspirate pe piata de capital. Valoarea de contabilizare a actiunilor in activul fondului este valoarea de piata a actiunilor.
- actiuni ale societatilor necotate (grad de risc=4). Actiunile societatilor necotate comporta un grad ridicat de risc datorita lipsei de transparenta a societatilor emitente, a lichiditatii foarte reduse a actiunilor (dificultatii instrainarii acestora) si a imposibilitatii stabilirii unei valori reale a acestora.
- alte active (grad de risc=5). In aceasta categorie intra o serie de instrumente de finantare a agentilor economici, ca de exemplu biletele la ordin, cu grad de risc ridicat.

Trebuie mentionat faptul ca in clasificarea de mai sus, pe masura cresterii gradului de risc, scade gradul de lichiditate. Lichiditatea este capacitatea unui activ de a fi transformat in bani. Astfel, un activ este cu atat mai lichid cu cat poate fi mai usor si mai repede transformat in bani: depozitele bancare sunt active lichide pentru ca pot fi cu usurinta transformate in bani, in timp ce actiunile la societati necotate pot fi mai greu transformate in bani, deci sunt mai putin lichide. Din acest motiv CNVM stabileste anumite reguli de diversificare a activelor, pentru reducerea riscului asociat fiecarui fond.
ATENTIE! Alegerea fondului mutual in care se va investi trebuie sa se realizeze in urma analizei atente a structurii activelor si a performantelor acestuia, a informarii cu privire la societatea de administrare, de depozitare si de distributie a fondului, s.a.m.d., astfel incat investitia in fond sa asigure raportul optim intre rentabilitate si risc, conform asteptarilor investitorului.

Fonduri de investitii - Capitolul 19:Indicatori si riscuri

Totalitatea plasamentelor fondurilor (sumele aflate in conturi si depozite la banci, valoarea actiunilor cotate si necotate, s.a.m.d.) formeaza activul total al fondului. Din acesta se scad cheltuielile (obligatiile) curente ale fondului pentru a obtine activul net al fondului (in cadrul cheltuielilor fondului intra cheltuieli cu societatea de administrate, cu societatea de depozitare, cu distribuitorii titlurilor fondului, etc). Prin impartirea activului net al fondului la numarul de unitati (titluri) aflate in circulatie, se obtine valoarea unitara neta a activului, sau valoarea unui titlu de participare la fond. Acesta este cel mai important indicator al fondului de investitii. Valoarea curenta a titlului de participare este pretul pe care investitorul il plateste pentru a cumpara un titlu (plus comisioanele aferente). Tot prin intermediul acestei valori investitorul poate monitoriza evolutia castigurilor sale in timp.

Gradul de risc al fondului mutual se calculeaza in functie de structura portofoliului, ca o medie aritmetica ponderata. Acest indicator ia valori de la 0 la 5 si situeaza fondul mutual in una din urmatoarele categorii, calificate ca atare de catre CNVM:
0-2 : Fond mutual cu grad de risc scazut
2-3 : Fond mutual cu grad mediu de risc
4-5 : Fond mutual cu grad ridicat de risc.
Mentionam ca grupa de risc 3-4 nu a fost calificata in mod oficial de catre CNVM.
O alta grupa de indicatori importanta este constituita din numarul de titluri de participare aflate in circulatie (emise de fond) si numarul de investitori in fondul respectiv. Evolutia acestor indicatori, precum si a structurii activelor fondurilor (practic, modul in care acestea plaseaza banii investitorilor) este raportata lunar de catre UNOPC si publicata in mijloacele de informare in masa.

Evolutia de ansamblu a fondurilor mutuale poate fi urmarita prin intermediul Indicelui Fondurilor Mutuale (IFM). Acesta se calculeaza ca o medie aritmetica a valorii titlurilor de participare ale tuturor fondurilor membre UNOPC, ponderata cu valoarea totala a activului fiecarui fond si reprezinta expresia evolutiei de ansamblu a segmentului fondurilor mutuale. Indicele IFM este preluat in mod oficial de catre UNOPC in rapoartele sale lunare.
Evolutia in timp a indicelui, precum si documentul de prezentare al acestora pot fi gasite pe internet, in Pagina Pietei de Capital din Romania de la adresa https://www.kmarket.ro .
Redam mai jos o informare de piata a UNOPC:

Numarul investitorilor in fondurile deschise de investitii a scazut cu 0,5 la suta in decembrie

21 ianuarie 2004

Numarul de investitori in fondurile deschise de investitii administrate de Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv /UNOPC/ a scazut cu 0,5 la suta in luna decembrie, in timp ce volumul de active nete a crescut cu 13,6 la suta, conform datelor centralizate de UNOPC.

In perioada mentionata, valoarea unitara a activului net a crescut cu 1,4 la suta comparativ cu aprecierea leului fata de dolarul american cu 2,8 la suta, respectiv fata de deprecierea leului, raportat la euro, cu 2,3 la suta sau fata de nivelul inflatiei de 1,2 la suta in luna de referinta.

Pe ansamblul fondurilor de investitii administrate de UNOPC, cresterea medie ponderata pe ultimele 12 luni a fost de 11,6 la suta, iar pe ultimele 36 luni (exclusiv FNI si FNA) de 87,9 la suta, in timp ce inflatia a fost pe ultimele 12 luni de 14,6 la suta, iar pe ultimele 36 luni de 75,8 la suta.

In acelasi timp, leul s-a apreciat fata de dolar cu 2,7 la suta in ultimele 12 luni, respectiv s-a devalorizat cu 25,7 la suta pe ultimele 36 de luni. Totodata, leul s-a devalorizat fata de euro in ultimele 12 luni cu 17,7 la suta.

Gradul de risc al fondurilor continua sa fie scazut, la nivelul UNOPC.

Indicele IFM a inregistrat o apreciere in luna decembrie de 1,52 la suta (101,83 puncte). Pe intreg anul 2003, performanta medie lunara a fondurilor mutuale a fost de 14,79 la suta, respectiv o crestere a indicelui IFM cu 877,08 puncte./ROMPRES/

Riscuri
Un aspect important care trebuie subliniat este faptul ca investitia in fondurile mutuale comporta anumite riscuri. Investitia in fondul mutual nu este un depozit bancar. Astfel, in functie de plasamentele si strategia fondului, titlul de participare poate inregistra cresteri dar si scaderi, intocmai ca investitia in actiunile societatilor cotate la bursa de valori, de exemplu.

Evolutia anterioara a unitatii de investitie nu poate constitui o garantie pentru evolutia viitoare a unitatii. Aceasta evolutie viitoare va fi influentata de conjunctura pietelor financiare (in acest sens, scaderile inregistrate in ultimul timp de majoritatea actiunilor cotate determinand o reorientare a fondurilor catre alte mijloace de plasament, spre exemplu) si de strategia de investitii si experienta societatii de administrare.

Fonduri de investitii - Capitolul 20:Fonduri de investitii specializate

Exista mai multe tipuri de fonduri de investitii specializate, in functie de domeniile in care activeaza, modalitatile de realizare a plasamentelor, etc.

1. Ca tipuri de fonduri inchise de investitii specializate, distingem:
- fondurile cu capital de risc (reglementate de Ordonanta 20/1998 si Regulamentul 27/1998) ce isi plaseaza banii numai in actiuni cotate si necotate, neexistand restrictii cu privire la numarul de actiuni ale aceluiasi emitent ce se pot achizitiona. Se caracterizeaza printr-un grad ridicat de risc.
- fondurile de restructurare (reglementate de Ordonanta de urgenta 9/1998) au ca obiect de activitate restructurarea datoriilor societatilor la care statul este actionar.

2. Ca tipuri de fonduri deschise de investitii specializate, distingem:
- fonduri monetare - reprezinta o varianta a fondurilor mutuale ce-si plaseaza resursele exclusiv in instrumente ale pietei monetare: depozite bancare, titluri de stat, etc, conferind un grad de risc scazut. Acest tip de fonduri se caracterizeaza si prin comisioane reduse si lichiditate si operativitate ridicate;
- fonduri de acumulare - varianta a fondurilor mutuale ce implementeaza un sistem regulat de depuneri ale unor sume in fond, sumele astfel depuse constituind un venit pe o perioada mai lunga prin rascumparari esalonate ale titlurilor de participare;
- fondurile de actiuni - care isi plaseaza majoritatea banilor in actiuni listate.

Desigur, exista si alte tipuri de fonduri specializate, care insa nu functioneaza sau nu sunt reglementate la noi in tara, la acest moment.

Fonduri de investitii - Capitolul 21:Concluzii

Investitiile in fondurile mutuale asigura un echilibru optim intre rentabilitate si risc. Nu trebuie uitat ca fondul mutual are o istorie lunga si solida in economiile dezvoltate. Tari precum SUA, Anglia sau Franta cunosc o adevarata explozie a acestor instrumente, datorita avantajelor clare in comparatie cu alte forme de economisire si investitii (depozite bancare, actiuni la bursa, etc). In Statele Unite, spre exemplu, peste 750 miliarde dolari sunt investite in fonduri mutuale.

La noi in tara, primii ani de dezvoltare a acestei 'industrii' a fondurilor mutuale (1993-1996) au fost marcati de anumite dificultati, datorita noutatii acestor instrumente pe piata romaneasca, a insuficientei reglementari in domeniu, a lipsei oportunitatilor de investitie oferite de piata financiara in acea perioada, precum si a politicilor de investitie neadecvate si a lipsei de experienta a primele fonduri. Este binecunoscut opiniei publice cazul SAFI-FMOA, care a adus mari prejudicii investitorilor prin imposibilitatea onorarii cererilor de rascumparare. Fondul a fost transformat in fond inchis de investitii cu numele Fondul Oamenilor de Afaceri (avand acelasi administrator - SAFI Invest), actiunile sale fiind disponibile pentru tranzactionare pe piata Rasdaq in prima parte a acestui an. In prezent, insa, aceasta transformare a fondului este contestata in justitie, astfel incat actiunile sale au fost retrase de la tranzactionare si evolutia acestora este incerta.
Si celelalte fonduri infiintate la acea vreme - Credit Fond si Dacia Felix - s-au confruntat cu probleme serioase, datorita dificultatilor mentionate anterior, dar si a problemelor cu care s-au confruntat bancile depozitare ale fondurilor in acea perioada - Credit Bank, respectiv Dacia Felix. Aceste probleme au fost insa depasite de cele doua fonduri, acestea functionand normal si avand in prezent o evolutie ascendenta. Mentionam si cazul fondului Investor, ce s-a infiintat dupa cele trei fonduri mentionate mai sus, si care, ulterior, a fost nevoit sa se inchida si sa restituie banii investitorilor.
Trebuie amintita si criza Fondului National de Investitii si a Fondului National de Acumulare. Acestea, prin reclama agresiva si raportarea unor performante neadevarate si fara legatura cu realitatea economica au reusit atragerea a sute de mii de investitori ce au depus mii de miliarde de lei in cele doua fonduri. In final, cele doua fonduri s-au dovedit a fi un paravan pentru un furt organizat, in prezent existand sanse foarte reduse pentru recuperarea sumelor investite. Mentionam ca aceasta criza a celor doua fonduri putea fi anticipata intr-o anumita masura, structura de plasament a acestora continand un procent foarte mare de actiuni necotate (ce depasea reglementarile legale). Acest lucru, alaturi de performantele foarte ridicate, singulare in piata, ar fi trebuit sa puna pe ganduri investitorii (desigur, nu putea fi anticipat furtul banilor investitorilor de catre administratorul fondurilor, iar in acest caz organismul de reglementare - CNVM - poarta o mare vina). De asemenea, pierderile cauzate de caderea fondurilor ar fi putut fi evitate in parte, prin respectarea unui alt principiu enuntat in acest ghid - diversificarea.

Revenind la fondurile cu o functionare normala si corecta, in ultima perioada investitia in aceste fonduri a asigurat o rentabilitate superioara celei oferite de depozitele bancare, in conditiile unor riscuri relativ reduse. Fondurile mutuale functioneaza dupa reguli clare, bine-stabilite si cunosc o reglementare stricta de catre autoritati ale statului. Gradul de transparenta atins de majoritatea fondurilor in ceea ce priveste structura plasamentelor, gradul de risc si evolutia activului net unitar permite oricarei persoane interesate sa aprecieze atractivitatea acestor instrumente si sa se orienteze spre fondul pe care il considera adecvat scopurilor sale.

In conditiile in care rentabilitatea investitiei in actiunile cotate la Bursa de Valori sau pe piata extrabursiera a fost oscilanta in ultimii ani, fondurile mutuale reprezinta o alternativa serioasa pentru economiile dumneavoastra.

Actiuni cotate - Capitolul 22:Piata de capital

Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii.

Desigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare.

In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente:
- Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision;
- Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera (sau piata OTC - Over the Counter Market).

Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economico-financiara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. De asemenea exista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete - bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata Rasdaq este o piata de negociere.

Actiuni cotate - Capitolul 23:Valorile mobiliare

Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta care confera titularului anumite drepturi bine stabilite asupra unor entitati ale societatii emitente. Valorile mobiliare sunt inscrisuri (documente de valoare) negociabile, ce pot fi transformate oricand in bani pe piata de capital. In sens restrans, valorile mobiliare sunt actiunile si obligatiunile emise de o societate comerciala.

Actiunile

Actiunile sunt titluri ce atesta un drept de proprietate asupra unei parti a capitalului social al societatii emitente. Practic, proprietarul actiunilor este proprietarul unei parti din societatea emitenta, parte corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute. Pe langa dreptul de proprietate asupra unei parti a societatii emitente, actiunile confera si alte drepturi, dintre care cele mai importante sunt:
- dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de dividende) corespunzatoare cu numarul de actiuni detinute si cu suma alocata de conducerea societatii pentru plata dividendelor. Datorita faptului ca acest dividend poate varia (sau poate fi chiar zero), actiunile se mai numesc si valori mobiliare cu venit variabil;
- dreptul la informare cu privire la evolutia economico-financiara a intreprinderii;
- dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii, precum si la conducerea societatii, prin participarea la Adunarile Generale ale Actionarilor (AGA), respectiv prin posibilitatea de a alege si de a fi ales in consiliul de administratie al societatii;
- drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii (incetarii functionarii) acesteia, etc.

In momentul de fata, actiunile societatilor romanesti cotate se tranzactioneaza pe doua piete organizate: Bursa de Valori Bucuresti si societatea de bursa Rasdaq.

Obligatiunile

Obligatiunile reprezinta un titlu de creanta asupra societatii emitente. Concret, societatea emitenta are nevoie la un moment dat de un imprumut si emite obligatiuni. Cumparatorii obligatiunilor imprumuta societatea emitenta cu suma pe care au platit-o pentru cumpararea obligatiunilor.
Obligatiunile nu confera aceleasi drepturi ca si actiunile, dar posesorul lor beneficiaza de o dobanda periodica fixa (din acest motiv, obligatiunile numindu-se valori mobiliare cu venituri fixe) si, la expirarea perioadei de imprumut, de rambursarea sumei platite pentru cumpararea obligatiunilor. Exista o mare varietate de tipuri de obligatiuni, dupa modul de rascumparare si de plata a dobanzii, garantii, etc.

In tara noastra obligatiunile au fost foarte rar utilizate de catre agentii economici, datorita instabilitatii mediului economico-financiar. Astfel, in tara noastra pana la acest moment s-au derulat numai cateva oferte publice de obligatiuni pana la acest moment. Amintim de trei oferte de obligatiuni corporatiste: cea a Combinatului Siderurgic Siderca Calarasi (societate cu capital de stat) desfasurata in 1997 - emisiune ce nu s-a bucurat de prea mult succes si a adus pierderi investitorilor datorita problemelor societatii emitente si doua oferte ale societatii International Leasing (societate privata) desfasurate in mai 2000 si mar 2002. Emisiunile International Leasing s-au bucurat de succes in randul mediului de afaceri, investitorilor si mass-media, constituind un bun exemplu si pentru alte societati private dinamice pentru a apela la finantarea prin piata de capital. Prima emisiune International Leasing s-a finalizat in noiembrie 2001. Emitentul si-a onorat toate obligatiile de plata, la termenele stabilite si fara intarzieri. Cea de-a doua emisiune va ajunge la scadenta in 2004.
Pe langa cele trei emisiuni corporatiste s-au derulat pana in prezent si trei emisiuni publice de obligatiuni municipale: Predeal, Mangalia si Zalau. Emisiunile Predeal si Mangalia sunt listate la bursa de valori, fiind singurele emisiuni de obligatiuni tranzactionate in tara noastra. In perioada urmatoare se asteapta si listarea emisiunilor International Leasing si Zalau, precum si derularea unori noi emisiuni publice de obligatiuni municipale si corporatiste.

Alte instrumente

Actiunile si obligatiunile sunt singurele instrumente tranzactionate in tara noastra la acest moment, din pacate. Totusi, noua legislatie a pietei de capital stabileste cadrul legal pentru implementarea unor noi instrumente si operatiuni in tara noastsra, precum: conturile in marja, vanzarile in absenta, contractele de report, tranzactionarea drepturilor si a optiunilor pe actiuni, etc. Ramane de vazut in ce termen si in ce conditii aceste noi instrumente vor fi adoptate in tara noastra.

Actiuni cotate - Capitolul 24:Piata de capital in Romania

Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea formelor organizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucuresti si si Societatea de Bursa Rasdaq) reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare a economiei in tara noastra. Procesele de constituire si dezvoltare a unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie, agricultura, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. In paralel, aparitia unor firme noi cu capital particular, cu sau fara participare straina, concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piete de capital in tara noastra.

Prin intermediul Programului de Privatizare in Masa (PPM) s-a realizat privatizarea a peste 5000 de societati comerciale cu capital din stat, prin distribuirea unei parti a capitalului acestora, in mod gratuit, catre populatie prin intermediul certificatelor de actionar. Acest proces va continua prin vanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului, gestionat de catre fostul Fond al Proprietatii de Stat (FPS), actual APAPS, prin diferite metode precum: vanzarea de actiuni prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelor organizate ale pietei de capital (bursa de valori si piata extrabursiera), etc. Cotarea unor societati noi cu capital integral privat (Impact Bucuresti, Banca Transilvania, Banca Turco-Romana, Agras Bucuresti) s-a realizat intr-un ritm incomparabil mai lent.

Constituirea si functionarea pietei de capital si a pietelor reglementate in tara noastra sunt reglementate de Ordonanta de Urgenta 28/2002 (ce inlocuieste Legea 52/1994). Administrarea, punerea in aplicare, precum si supravegherea si respectarea prevederilor legii 52 se realizeaza de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, subordonata Parlamentului.

Actiuni cotate - Capitolul 25:Bursa de Valori Bucuresti

Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de 7 ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni).

Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintata in anul 1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995, zi in care s-au tranzactionat 905 actiuni a 6 societati cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continua. La acest moment numarul societatilor listate este de 65; printre acestea se numara societati importante in economia nationala, precum SNP Petrom, Banca Romana pentru Dezvoltare, cele 5 Societati de Investitii Financiare, Banca Transilvania, etc. Pentru informatii despre societatile listate la bursa se poate consulta sectiunea Societati bursa a site-ului https://www.kmarket.ro/. In cadrul acestei rubrici putem gasi cate o fisa de prezentare a fiecarei societati listate la bursa, cu informatii de contact, despre actionariat, activitate, rezultate economice si pretul actiunilor.

Cotarea ('admiterea') unei valori mobiliare la Bursa de Valori reprezinta o recunoastere a activitatii eficiente a societatii emitente, datorita unor criterii ce trebuie indeplinite in vederea cotarii, criterii ce se refera la emisiunea de valori mobiliare, gestiunea societatii emitente, activitatea desfasurata, informarea investitorilor, etc. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a (numita si categorie de baza), categoria I necesitand indeplinirea unor criterii suplimentare de catre emitenti, printre care se mentioneaza desfasurarea unei activitati profitabile in ultimii doi ani. In acest mod, societatile cotate la bursa de valori sunt impartite in doua categorii , oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficientei acestora.

Pe langa aceasta recunoastere a activitatii lor eficiente, pentru societatile emitente, cotarea aduce si alte avantaje. Ne referim in primul rand la un avantaj legat de imaginea si publicitatea societatilor cotate - acestea beneficiind de o mediatizare intensa si devenind cunoscute in opiniei publice si comunitatii de afaceri, in randul carora se afla potentialii clienti si actionari ai societatilor. Un alt avantaj se refera la registrul actionarilor, care este tinut in mod exact si la zi de catre sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiind necesara tinerea acestuia de catre societatea emitenta.

Prin sistemul electronic de tranzactionare al BVB se tranzactioneaza si actiunile de pe piata valorilor mobiliare necotate. Este vorba despre o serie de societati care au fost retrase de la cota bursei (datorita evolutiilor slabe, la cerere, etc) dar care se tranzactioneaza in continuare prin intermediul Bursei de Valori. Aceste societati nu mai sunt considerate cotate la bursa, iar tranzactionarea actiunilor lor implica riscuri mai mari.

Pentru informatii suplimentare despre bursa de valori se poate consulta pagina internet a acesteia de la adresa https://www.bvb.ro.

Actiuni cotate - Capitolul 26:Piata extrabursiera Rasdaq

Pe piata extrabursiera din Romania, numita RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations), sunt tranzactionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei de Valori si aprobate de CNVM si de Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Prima zi de tranzactionare pe piata Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996, cand s-au tranzactionat actiunile a 3 societati.

Actiunile listate pe aceasta piata sunt rezultate in urma procesului de privatizare in masa, ce a dus la o crestere exploziva a numarului de societati tranzactionate (peste 5.000 de societati listate). Desigur, datorita conditiilor specifice pietei romanesti, numai un numar redus al acestora (de ordinul sutelor) se tranzactioneaza regulat si au o piata ordonata a valorilor mobiliare. In ultima perioada au existat si inceputuri timide de listare pe Rasdaq a unor societati private infiintate dupa 1989: Fondul Oamenilor de Afaceri, Brau Union, Banca Carpatica, Gepa, Asigurarea Populara Romana. Piata Rasdaq a facut si o serie de pasi in directia tranzactionarii unor noi instrumente. Astfel, a fost tranzactionata o emisiune de certificate de depozit emise de catre o banca comerciala, existand intentia introducerii in viitorul apropiat a obligatiunilor corporatiste pe aceasta piata.

Piata extrabursiera este organizata in patru componente:
- Sistemul de tranzactionare RASDAQ. Sistemul electronic de tranzactionare RASDAQ este cea mai importanta componenta a pietei extrabursiere. Constituita ca o structura tehnica afiliata Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare si inmatriculata ca societate cu raspundere limitata, activitatea sa consta in operarea si mentinerea sistemului electronic de tranzactionare, numit de asemenea RASDAQ.
- Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare - ANSVM reprezinta interesele comunitatii societatilor de valori mobiliare si canalizeaza eforturile indreptate spre dezvoltarea pietei extrabursiere in sprijinul tranzactionarii pe piata secundara a actiunilor rezultate din Programul de Privatizare in Masa.
- Registrele independente ale actionarilor pastreaza in siguranta toate datele asupra actionarilor rezultati din Programul de Privatizare in Masa (PPM), permitand ca actiunile PPM sa fie tranzactionate pe RASDAQ, iar aceste tranzactii sa fie decontate la SNCDD. Primul registru independent a fost Registrul Roman al Actionarilor - RRA, infiintarea RRA fiind urmata de aparitia altor registre independente ale actionarilor (la sfarsitul anului 1998 numarul acestora era 10).
- Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare pentru valori mobiliare - SNCDD mentine o evidenta a tuturor tranzactiilor executate intre utilizatorii sai directi pe piata OTC, conform datelor transmise de sistemul de tranzactionare RASDAQ, desfasurand o activitate de utilitate publica pentru facilitarea compensarii tranzactiilor si coordonand livrarea valorilor mobiliare si a numerarului catre utilizatorii directi.

Societatile listate pe piata extrabursiera nu sunt impartite pe mai multe categorii, existand insa o intentie de stabilire a unor 'niveluri' de diferentiere a acestora.
Pentru informatii suplimentare despre piata extrabursiera si componentele acesteia, se poate consulta pagina internet a sistemului Rasdaq de la adresa https://www.rasd.ro.

Actiuni cotate - Capitolul 27:Tranzactionarea actiunilor

Tranzactionarea actiunilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti sau listate in cadrul pietei extrabursiere Rasdaq nu se realizeaza direct de catre detinatorii acestora, ci NUMAI prin intermediul unor societati specializate numite Societati de Valori Mobiliare (SVM). Va trebui deci sa selectam o asemenea societate prin care sa derulati tranzactiile. Apasand aici (Bursa de Valori Bucuresti) sau aici (RASDAQ) se pot vizualiza liste ale societatilor de valori mobiliare active pe bursa si pe Rasdaq. Pentru a tranzactiona actiuni pe una sau ambele piete organizate, trebuie parcurse urmatoarele etape:
- se selecteaza un numar de societati de valori mobiliare, in functie de reputatia acestora in piata, proiectele derulate, recomandari, etc;
- se ia legatura cu aceste societati prin telefon si se clarifica anumite aspecte referitoare la: nivelul comisioanelor percepute, suma minima necesara pentru deschiderea unui cont, posibilitatea transmiterii de ordine prin telefon, etc;
- odata aleasa o societate si stabilita o intalnire, se va lua legatura la sediul acesteia cu o persoana autorizata (numita broker) si se va depune o suma de bani initiala pentru realizarea tranzactiilor (proces numit 'deschidere de cont'). Suma poate fi depusa in numerar sau transferata prin virament bancar;
- in continuare, in suma banilor disponibili in cont la SVM, se vor da ordine de cumparare si vanzare de actiuni, telefonic sau la sediul societatii. Societatea de valori mobiliare este obligata sa va prezinte periodic un raport ('extras de cont') asupra tranzactiilor efectuate si asupra situatiei numerarului din cont precum si informatii cu privire la societatile cotate (sumarele tranzactiilor, analize, etc).

Principalele tipuri de ordine de vanzare/cumparare sunt:
- la pretul pietei: actiunile sunt vandute/cumparate la pretul existent pe piata, format prin cerere si oferta;
- la pret limita - prin care cel care tranzactioneaza actiuni specifica brokerului un anumit pret limita de efectuare a tranzactiei: un pret minim de vanzare sau un pret maxim de cumparare. Exemplu: 'Cumparati 1000 actiuni nu mai scump de 560 lei/actiune'.

In mod simplificat, schema de derulare a operatiunilor de cumparare si vanzare de actiuni prin intermediul unei Societati de Valori Mobiliare se prezinta astfel:

Comisioanele percepute de societatile de valori mobiliare se aplica tuturor tranzactiilor de cumparare si de vanzare a actiunilor. Nivelul maxim al acestor comisioane este reglementat prin lege la 8% din valoarea tranzactiei, acesta variind, insa, invers proportional cu aceasta valoare. De regula, nu se percep comisioane pentru operatiile cu numerar (depuneri, retrageri de numerar), desi pot exista exceptii, iar numerarul depus la SVM nu este purtator de dobanda.

Actiuni cotate-Capitolul 28:Preschimbarea certificatelor de actionar (PPM) in bani

Preschimbarea certificatelor obtinute in cadrul procesului de privatizare in masa in bani se realizeaza tot la sediul unei societati de valori mobiliare, prin vanzarea actiunilor detinute prin acesta. In acest caz, se completeaza un formular la sediul societatii, urmand ca societatea sa efectueze vanzarea actiunilor de pe certificat si sa va transmita banii obtinuti din vanzare, percepand un comision.

Cu alte cuvinte, banii nu sunt incasati pe loc, ci numai dupa vanzarea efectiva pe piata a actiunilor (si in numai in cazul in care aceasta vanzare se realizeaza in termenii conveniti). Tinem cont si de pretul limita de efectuare a tranzactiei pe care il specificam. In cazul in care pretul (cursul de vanzare a actiunilor) de pe piata este mult inferior pretului specificat de dvs., este posibil sa nu existe nici un cumparator interesat de actiunile dvs, si preschimbarea certificatului in bani sa nu se poata realiza. De asemenea exista posibilitatea ca societatea la care detinem actiuni sa nu fie inca cotata pe nici una din piete sau sa fie suspendata (temporar) de la tranzactionare din anumite motive, cazuri in care trebuie sa asteptati (re)inceperea tranzactiilor cu actiunile respective.

ATENTIE! Preschimbarea certificatului de actionar in bani prin intermediul unei SVM este modul corect si legal de efectuare a acestei operatii. Nu putem vinde certificatul in mod direct unei alte persoane, pe de o parte pentru ca nu este legal, iar pe de alta parte pentru ca oricum am obtine un pret mai bun la o SVM (cel care cumpara certificatul de la dvs nu are alta optiune decat sa il vanda mai tarziu unei SVM). Vanzarea actiunilor conferite de certificatul de investitor prin intermediul unei SVM nu se poate face decat de persoana posesoare a certificatului respectiv.

Actiuni cotate - Capitolul 29:Analiza actiunilor

Decizia de cumparare a unor anumite actiuni nu se poate lua la intamplare. Investitorul interesat in plasamente eficiente pe piata de capital trebuie sa realizeze o analiza a actiunilor cotate pentru a raspunde unei serii de intrebari: ce sa cumpere, cand sa cumpere si cand sa vanda. O astfel de analiza se poate realiza in doua directii: analiza tehnica si fundamentala.

1.Analiza tehnica - implica studiul seriilor de date cu privire la evolutia cursului si a volumului zilnic de actiuni tranzactionate. Sumarele de tranzactionare se pot gasi in publicatii zilnice (ziarele 'Bursa', 'Ziarul Financiar', etc), direct la societatea de valori mobiliare cu care lucrati, sau pot fi luate de pe internet:
- https://www.rasd.ro/ pentru Rasdaq
- https://www.bvb.ro/ pentru Bursa de Valori
Sumarele zilnice de tranzactionare cuprind, pentru toate societatile tranzactionate in ziua respectiva, urmatoarele date: numarul de tranzactii cu acele actiuni, volumul de actiuni tranzactionate, valorile medii, minime si maxime ale cursului din ziua respectiva, cursul de inchidere (cursul la care s-a realizat ultima tranzactie din ziua respectiva), variatia cursului mediu fata de cursul mediu din ziua precedenta, etc.

Evolutia actiunilor ce urmeaza a fi cumparate trebuie urmarita pe o perioada de mai multe saptamani, acordand atentie urmatoarelor aspecte:
- natura pietei actiunilor respective: daca actiunile respective nu se tranzactioneaza regulat (in fiecare zi de tranzactionare) sau volumul zilnic de actiuni este foarte mic, atunci exista sanse reduse sa puteti cumpara actiunile respective la un curs favorabil si sanse si mai reduse sa le puteti revinde dupa aceea;
- situarea cursului fata de nivelele maxime si minime istorice atinse de actiunile respective, de la inceputul tranzactionarii sau pe o perioada precedenta de 1-3 luni;
- situarea cursului fata de valoarea nominala ('initiala' in momentul emisiunii, egala cu capitalul social al societatii emitente impartit la numarul de actiuni emise) a actiunilor;
- tendinta de evolutie a cursului in ultima perioada: crescatoare, descrescatoare, etc. Daca o identificati din timp, puteti asista la o continuare a acestei tendinte pe termen scurt. Dupa un timp este probabil ca aceasta tendinta se va inversa;
- tendinta de evolutie a volumului in ultima perioada. Un volum in crestere poate indica un interes sporit al investitorilor pentru titlul respectiv si deci o posibila crestere de curs;
- evolutia generala a pietei de capital: spre exemplu o crestere generala a pietei implica si o crestere a cursului individual al actiunilor celor mai cautate. Aceasta evolutie generala poate fi cel mai bine urmarita prin intermediul indicilor bursieri.

2.Analiza fundamentala - vizeaza evaluarea financiara a valorilor mobiliare precum si a rentabilitatii si situatiei economico-financiare a societatilor emitente si a economiei in ansamblu. Stiri si analize despre evolutia societatilor cotate si a pietei de capital puteti gasi in presa economica ('Bursa', 'Capital', 'Ziarul Financiar', 'Piata Financiara', etc). Trebuie acordata atentie urmatoarelor aspecte:
- stirile si informatiile de ultima ora legate de societatea emitenta pot influenta cursul. Spre exemplu, anuntarea inchiderii societatii Promex Braila a dus la scaderea dramatica a cursului acesteia; anuntarea unei emisiuni noi de actiuni a Bancii Transilvania a dus la cresterea cursului, etc. Orice informatie aparuta in presa poate influenta cursul pe piata al actiunilor:acordarea sau neacordarea de dividende, posibilitatea privatizarii sau, din contra, a falimentului societatii, identificarea unor parteneri straini, introducerea unor produse noi, rezultate trimestriale bune obtinute de societate, s.a.m.d;
- actionariatul societatii - existenta unor actionari majoritari privati, autohtoni sau straini, a unori actionari fonduri de investitii, etc.
- evolutia sectorului economic din care face parte societatea emitenta si a mediului economico-financiar in ansamblul sau;
- analiza rapoartelor periodice ale societatii (bilant, cont de profit si pierdere, etc) si evolutia - rezultatelor si a indicatorilor economico-financiari ai societatii (nivelul profitului, al datoriilor, valoarea contabila a actiunilor, nivelul dividendului pe actiune, etc).

Desigur, acestea reprezinta cele mai accesibile modalitati de analiza. Numai prin utilizarea combinata a acestora si cu putin noroc se pot face investitii profitabile. Desigur, exista si alte metode complexe de analiza tehnica si fundamentala.

Actiuni cotate - Capitolul 30:Evenimente importante din activitatea societatilor emitente

Pe langa evenimentele mentionate deja (privatizari, anuntarea unor rezultate economice bune, etc) care pot avea o influenta deosebita asupra cursului actiunilor, mai exista o serie de evenimente asupra carora ar trebui sa ne indreptam atentia.

Ne referim in primul rand la decizia de acordare a dividendelor. Desigur, dividendele vor fi acordate numai de catre societatile care au inregistrat profit, si care hotarasc alocarea unei parti a acestuia pentru dividende (exista societati care reinvestesc profiturile obtinute pentru dezvoltare). Sunt indreptatiti sa primeasca dividende numai actionarii inregistrati in registrele actionarilor la o anumita data, numita data de referinta, comunicata in prealabil. Cu alte cuvinte, actiunile pot fi detinute o singura zi din an pentru a primi dividende.

ATENTIE! Trebuie tinut cont si de durata de decontare a tranzactiilor, de trei zile. Aceasta inseamna ca, spre exemplu, cumparand actiuni intr-o zi de luni, acestea vor intra efectiv in proprietatea noastra peste 3 zile, adica joi. Astfel, daca data de referinta este stabilita pentru o zi de joi, spre exemplu, actiunile trebuie cumparate cel mai tarziu in ziua de luni a aceleiasi saptamani, pentru a 'prinde' data de referinta. Trebuie tinut cont si de faptul ca durata decontarii de trei zile se refera numai la zile lucratoare, nu si la zile de sambata si duminica. Deci daca data de referinta este stabilita pentru o zi de luni, actiunile trebuie cumparate cel mai tarziu in ziua miercuri a saptamanii anterioare.
Data de referinta este anuntata in mijloacele de informare in masa. Anuntarea datei de referinta duce in mod normal la cresterea cursului actiunilor societatilor de la care se asteapta dividende insemnate, deci este bine ca actiunile sa fie cumparate inainte de aceasta crestere, pentru ca dupa trecerea datei de referinta cursul inregistreaza o revenire la nivelurile anterioare. Astfel, se pot obtine castiguri si prin specularea acestei cresteri a cursului, cumparand inainte de crestere si vanzand inaintea datei de referinta, deci renuntand la dividende. Din nefericire multe din societatile care anunta dividende inregistreaza intarzieri majore in plata acestora. Astfel, este bine ca societatile sa fie contactate telefonic in mod direct (la serviciul actionariat) pentru aflarea informatiilor legate de data de referinta, nivelul dividendelor, modalitatea de plata a acestora, etc.

O alta situatie la care ne vom referi este majorarea de capital prin aport de numerar cu drept de preemptiune pentru vechii actionari. Aceasta inseamna ca actionarii inregistrati in registrul actionarilor la o anumita data de referinta (comunicata in prealabil) beneficiaza de dreptul de a cumpara actiuni noi emise de societate in scopul majorarii capitalului social, la un pret ce poate sa aiba un nivel inferior cursului din piata, putand castiga din vanzarea lor ulterioara la cursul pietei. O alta posibilitate o reprezinta majorarea capitalului social prin reevaluarea unor active sau prin incorporarea in capital a rezervelor, caz in care actionarii inregistrati la registrul actionarilor la data de referinta, pot primi actiuni gratuite.

Desigur asemenea evenimente in viata societatilor va duce la cresterea cursului inaintea datei de referinta si scaderea acestuia (uneori chiar dramatica) dupa aceasta data.

O alta operatiune care trebuie urmarita este lansarea unei oferte publice de cumparare de actiuni ale unor anumiti emitenti. Prin intermediul unei astfel de oferte, un investitor interesat intentioneaza cumpararea unui anumit procent din capitalul social al societatii vizate. De regula, el va oferi un pret de cumparare superior cursului din piata al actiunilor, in vederea cresterii atractivitatii ofertei sale.

Actiuni cotate - Capitolul 31:Indici bursieri

Analiza unei piete bursiere pe ansamblul sau se realizeaza, ca pentru orice alt sector al economiei nationale, cu ajutorul unor indicatori. Fiecare bursa de valori are sistemul sau propriu de indicatori, numiti indici bursieri. Indicele bursier este indicatorul statistic care reflecta evolutia in timp a pietelor de valori mobiliare si a cursului valorilor mobiliare de pe pietele respective. Acesta se calculeaza zilnic (sau chiar in timp real) pe baza cursurilor unor actiuni reprezentative pentru evolutia pietei respective. Indicii se pot calcula fie pentru ansamblul unei piete bursiere, fie dupa alte criterii, ca de exemplu indici calculati pe diferite domenii ale economiei: constructii de masini, industria alimentara, etc.

Indicii oficiali ai Bursei de Valori Bucuresti sunt:
- indicele BET (Bucharest Exchange Trading), ce a fost creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. In momentul de fata cateva din actiunile ce intra in calculul indicelui BET sunt: Alro Slatina, Antibiotice Iasi, Arctic Gaesti, Banca Transilvania, Electroaparataj Bucuresti, Oltchim Rm. Valcea, Otelinox Targoviste, Rafinaria Astra Romana, Terapia Cluj-Napoca si Banca Romana pentru Dezvoltare;
- indicele BET-C, ce a fost creat datorita necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor titlurilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, fiind calculat pe baza tuturor societatilor cotate la bursa;
- indicele BET-FI, ce monitorizeaza evolutia celor 5 SIF-uri listate la bursa de valori.

Indicele oficial al pietei Rasdaq este Rasdaq-C, calculat pe baza evolutiei cursurilor tuturor societatilor listate pe piata.

Pe langa cei mentionati, exista si o serie de indici neaprobati oficial de organismele pietei de capital, calculati de diferite societati de valori mobiliare, atat pentru Bursa de Valori cat si pentru piata Rasdaq (indicii Gelsor, indicii VAB, indicele ISIF, etc).

Urmarirea evolutiei valorilor acestor indici pe o anumita perioada poate evidentia tendinta genarala de evolutie a cursurilor pe piata bursiera.

Actiuni cotate - Capitolul 32:Concluzii

Investitia in actiuni cotate la Bursa de Valori si pe Piata Rasdaq reprezinta o alternativa pentru investitorii dispusi sa riste. Jocul bursier poate oferi, insa, rentabilitati ridicate si foarte ridicate. Pe pietele bursiere dezvoltate din alte tari, investitia in valori mobiliare cotate asigura o rentabilitate sporita fata de alte instrumente de investire (fonduri de investitii, instrumente bancare, etc), asociate unui risc corespunzator.

In tara noastra acest risc este mai mare, datorita conjuncturii economice actuale. De altfel, este binecunoscuta opinia conform careia bursa reprezinta un 'barometru' al economiei reale - in cazul in care evolutia acesteia din urma este slaba, si bursa va reactiona in mod corespunzator. Piata de capital a inregistrat perioada ei de glorie in primul semestru al anului 1997, cand preturile multor actiuni au crescut accelerat si au adus castiguri mari investitorilor. In continuare, a doua jumatate a lui 1997, 1998 si 1999 au fost ani de scadere a pietei de capital, fara foarte multe oportunitati de castig. Incepand cu anul 2000, insa, situatia s-a inversat. Anii 2001 si 2002 au adus castiguri interesante investitorilor care au analizat cu atentie oportunitatile ivite.

Piete la termen - Capitolul 33:Piete la termen si valori mobiliare derivate

Pe langa valorile mobiliare primare (actiuni si obligatiuni), pe marile piete financiare ale lumii se tranzactioneaza si valori mobiliare derivate (contracte futures, optiuni, etc - tranzactii la termen), numite in acest sens intrucat acestea reprezinta contrate ce au ca suport titlurile de valoare clasice. De regula, valorile mobiliare derivate se tranzactioneaza la bursele de valori (in cazul contractelor avand ca suport indici bursieri sau valori mobiliare) sau la burse de marfuri sau burse specializate (in cazul contractelor avand ca activ suport marfuri sau active financiar-bancare). Activitatea burselor de marfuri in Romania este reglementata prin Ordonanta de Urgenta nr. 27/2002 (ce inlocuieste OG nr. 69/1997 si legea 129/2000).

In prezent nu se tranzactioneaza valori mobiliare derivate la Bursa de Valori Bucuresti, ci numai la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu - BMFMS (contracte futures si options pe valute, pe indicele BET, pe rata dobanzii BUBOR si pe actiuni SIF) si, cu o frecventa mai redusa a tranzactiilor, la Bursa Romana de Marfuri - BRM (contracte futures pe valute) si la Bursa Maritima si de Marfuri Constanta - BMMC (insa pentru aceasta din urma tranzactiile se realizeaza numai la nivel experimental).

Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu a fost infiintata in anul 1994, fiind prima bursa din Romania la care a inceput tranzactionarea contractelor futures (din data de 11 iulie 1997) si options (din decembrie 1998). In prezent, BMFMS inregistreaza un volum zilnic apreciabil al tranzactiilor, ca dovada a increderii investitorilor in aceste instrumente noi pentru piata financiara romaneasca. Pentru detalii suplimentare privind tranzactiile futures si specificatiile contractelor, putem consulta pagina de internet a BMFMS de la https://www.bmfms.ro.
Bursa Romana de Marfuri si-a deschis portile in anul 1992. Tranzactionarea contractelor futures la BRM a inceput din data de 18 noiembrie 1998, in prezent acestea inregistrand o frecventa si un volum mai reduse ale tranzactiilor, in comparatie cu BMFMS. Pentru detalii suplimentare cu privire la Bursa Romana de Marfuri putem consulta pagina oficiala a acesteia de la https://www.brm.ro.
Tranzactionarea instrumentelor derivate si activitatea burselor de marfuri sunt reglementate prin legea 129/2000. Conform acesteia, activitatea burselor de marfuri se supune reglementarii, supravegherii si controlului CNVM, insa departamentul specializat din cadrul Comisiei precum si normele pentru acest segment se afla inca intr-un stadiu incipient la acest moment.

Pe pietele bursiere dezvoltate ale lumii, tranzactionarea instrumentelor derivate cunoaste dimensiuni apreciabile (atat din punct de vedere al volumului tranzactiilor, cat si din punct de vedere al tipurilor de instrumente disponibile), existand premise pentru o dezvoltare continua a acestora si in tara noastra. Astfel, tranzactionarea instrumentelor derivate trebuie considerata o alternativa viabila, ce prezinta riscuri mult mai mari fata de alte tipuri de investitii, insa poate asigura rentabilitati pe masura riscurilor asumate.

Piete la termen - Capitolul 34:Contracte futures

Cele mai utilizate valori mobiliare derivate la noi in tara in prezent sunt contractele futures. Un contract futures reprezinta o obligatie pentru a vinde sau a cumpara la un moment viitor (numit scadenta) o cantitate determinata dintr-o marfa, un activ financiar sau monetar (numit activ suport), la un pret si conform unor specificatii standardizate stabilite in momentul incheierii contractului (in prezent). La scadenta are loc o operatiune inversa celei initiale (de cumparare sau vanzare), castigandu-se sau pierzandu-se diferenta dintre preturile celor doua operatiuni. Activul suport poate fi: o marfa ale carei caracteristici sunt standardizate (petrol, cereale, cacao, etc), o valuta, un indice bursier, o rata a dobanzii, etc. Contractele futures pe marfuri sau valute se pot executa fie cu, fie fara livrarea fizica a activului respectiv. La noi in tara toate contractele futures se deruleaza fara livrarea fizica a activului. Prin tranzactionarea la bursa, contractele futures au un curs pe piata, rezultat din cerere si oferta.
Concret, vom lua exemplul contractului futures pe cursul leu/dolar, tanzactionat la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu. Scopul celor care incheie (tranzactioneaza) contracte futures este obtinerea unui castig in bani. Partile contractante sunt orice persoane fizice sau juridice care au un cont deschis la o societate de brokeraj care tranzactioneaza la bursa (asemanatoare societatilor de valori mobiliare care tranzactioneaza la Bursa de Valori, dar diferite de acestea). Cursul in piata al contractului futures pe dolar din prezent (de azi) reprezinta estimarea facuta de catre cei care il tranzactioneaza cu privire la valoarea cursului oficial al BNR din ziua scadentei (de la sfarsitul lunii, spre exemplu). Astfel, cursul futures este influentat de evolutia cursului oficial leu/dolar dar si de cererea si oferta pentru aceste contracte futures.

Ca exemplu, un investitor estimeaza cresterea cursului oficial (BNR) al dolarului in urmatoarele saptamani si apreciaza ca pretul de tranzactionare al contractului futures pe dolar la BMFMS este redus in comparatie cu anticiparile sale. El cumpara contracte futures astazi, la cursul de pe piata futures.

In cazul in care previziunile sale s-au adeverit si cursul oficial a crescut, inseamna ca si cursul in piata al contractelor futures a crescut. Acum, el are doua variante:
1. sa vanda in piata contractele futures cumparate, vanzarea efectuandu-se la un curs superior celui de cumparare. In acest caz el castiga diferenta: (curs de vanzare - curs de cumparare) x multiplicator x numar contracte. Multiplicatorul este 1000 pentru acest tip de contract;
2. sa astepte pana la scadenta (sfarsitul lunii), cand are loc lichidarea obligatorie contractelor printr-o operatie de vanzare. In acest caz el castiga diferenta: (curs BNR la sfarsitul lunii - curs de cumparare) x multiplicator x numar contracte.

In cazul in care previziunile sale nu se adeveresc si cursul scade, atunci investitorul inregistreaza o pierdere determinata de diferenta negativa dintre cursul futures de cumparare si cel de vanzare (sau dintre cursul futures de cumparare si cursul BNR de la scadenta, in cazul in care asteapta pana la scadenta).

Daca investitorul estima de la inceput o scadere a cursului si nu o crestere, cum am detaliat in exemplul de mai sus, el putea incepe cu o operatie de vanzare, urmand ca ulterior, in momentul in care cursul a scazut, sa efectueze operatia inversa de cumparare, castigand diferenta.

Scopul acestor tranzactii este fie obtinerea unor castiguri speculative, fie acoperirea agentilor economici la deprecierea leului. Pentru acest din urma caz, luam exemplul unui importator: acesta incheie un contract de import si plateste 1000$ astazi la un curs de 30.000 lei/dolar (spre exemplu), dar marfurile ii sosesc peste 2 luni, cand cursul este 34.000 lei/dolar (de exemplu), si el inregistreaza o pierdere (incasand pe aceleasi bunuri mai putini bani, in dolari, decat a platit). In acest caz, pentru a se acoperi, in momentul incheierii contractului de import el cumpara contracte futures, iar dupa 2 luni el le vinde si inregistreaza un castig din aceste contracte futures, castig ce-i diminueaza pierderea la import.

Pretul contractului futures pe dolar este numit marja si reprezinta numai o fractiune din valoarea contractului futures. Astfel, pretul unui contract futures de 1000$ (in valoare de 1000$ x aprox. 30000 lei/$ = aprox. 30.000.000 lei) este de numai 750.000 lei. Practic acesta nu este un pret (nu se pierde) ci numai o garantie depusa de unde se pot scade eventualele pierderi. In cazul in care se obtine un castig, acesti bani se conserva.
Valabilitatea unui contract (la Bursa de la Sibiu) este de 1 luna (acesta fiind cel mai tranzactionat), 3 luni, si 6 luni. Pentru fiecare tranzactie se plateste un comision agentiei de brokeraj.

In mod asemanator se deruleaza si contractele futures pe indicele BET, in acest caz activul suport este indicele bursier BET iar valoarea contractului este data de valoarea indicelui BET x 10.000.

Piete la termen - Capitolul 35:Contracte options

Un contract options reprezinta un drept (dar nu si o obligatie) de a cumpara (optiune de tip CALL) sau de a vinde (optiune de tip PUT) un activ financiar (o actiune, un contract futures, etc) la un moment viitor si la un pret prestabilit in prezent (numit pret de exercitare). Cumparatorul contractului options poate decide daca isi va exercita sau nu optiunea de cumparare sau vanzare a activului, in functie de propriile interese si previziuni. Pentru acest drept de optiune cumparatorul trebuie sa plateasca vanzatorului in momentul incheierii tranzactiei o suma de bani numita prima. Valoarea primei este cea care se negociaza la bursa si face obiectul cererii si a ofertei.

Astfel, pierderea cumparatorului este limitata la prima pe care o plateste vanzatorului contractului. Daca previziunile sale nu se confirma, cumparatorul nu este obligat sa-si exercite optiunea, pierzand numai prima. Daca previziunile sale se confirma, cumparatorul va exercita optiunea. In ceea ce priveste vanzatorul, castigul sau este prima incasata de la cumparator; vanzatorul nu are nici o putere de decizie cu privire la exercitarea optiunii, el asteptand decizia cumparatorului in acest sens.

In tara noastra contractele options au fost introduse pentru prima data la BMFMS, aceasta fiind la acest moment singura piata din Romania unde se tranzactioneaza optiuni. Acestea confera cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde un contract futures la un pret prestabilit, pe perioada de valabilitate a contractului.

Piete la termen - Capitolul 36:Concluzii

Riscul tranzactiilor cu instrumente derivate este foarte mare, datorita faptului ca se lucraza in marja (nu se plateste valoarea integrala a contractului, ci numai o fractiune a acesteia, dupa cum am amintit in capitolele anterioare). Lucrul in marja nu este insa un dezavantaj pentru acest tip de operatiuni, intrucat castigurile obtinute pot fi de asemenea foarte mari:

Presupunem o operatiune de cumparare a unui contract futures pe cursul de schimb leu dolar. Valoarea unui astfel de contract este de 1.000 USD, deci 1.000 x 30.000 lei/USD (spre exemplu) = 30.000.000 lei. Lucrand in marja, nu se va plati valoarea integrala a contractului, ci numai o marja initiala de 750.000 lei. In cazul in care previziunile se adeveresc, iar tranzactia aduce un castig de 250.000 lei, atunci rentabilitatea operatiunii va fi de 250.000/750.000 = 33%, mult mai mare decat 250.000/30.000.000 = 0,83%, obtinuta in cazul in care s-ar fi platit valoarea integrala a contractului. Acest rationament este valabil insa si in sens invers. Daca s-ar fi pierdut 250.000 lei, atunci pierderea ar fi fost de 33% din suma investita.

Operatiunile cu contracte futures pot aduce castiguri spectaculoase, cu conditia ca aceste operatiuni sa se deruleze in urma unui studiu atent si unei analize riguroase. Retinemi ca gradul de risc este foarte mare - se pot pierde toti banii investiti in numai cateva zile, existand cazuri in care pierderea poate depasi suma investita. Operatiunile cu contracte options pot limita aceste riscuri, insa, lichiditatea acestui tip de contract este foarte mica in prezent. Diversificarea in viitor a acestor operatiuni (prin introducerea optiunilor pe actiuni, spre exemplu) va creste gradul de atractivitate a acestora.

Alte investitii - Capitolul 37:Investitii directe in societati necotate

Societatile comerciale pe actiuni se pot imparti in doua categorii, dupa modul de atragere a capitalului. Astfel, societatile care efectueaza o oferta publica de vanzare (de actiuni sau obligatiuni), oferta ce se adreseaza oricaror persoane interesate si care urmareste atragerea de capitaluri pentru infiintarea sau dezvoltarea societatii, se numesc societati deschise. Societatile care nu au efectuat o oferta publica se numesc societati inchise.

Actiunile societatilor deschise pot fi tranzactionate pe piete organizate (Bursa de Valori Bucuresti si Piata Rasdaq), in acest caz societatile numindu-se societati cotate (iar actiunile lor, actiuni cotate). Nu este obligatoriu,insa, ca societatile deschise sa fie tranzactionate la bursa de valori sau pe alta piata reglementata, in acest caz societatile numindu-se societati necotate (iar actiunile lor, actiuni necotate).

Despre investitia in actiuni cotate am discutat la capitolul consacrat Bursei de Valori Bucuresti si pietei Rasdaq. Investitia in actiunile unei societati necotate, inchise sau deschise, presupune riscuri mai mari, dar poate asigura rentabilitati pe masura acestor riscuri.

In cazul unei asemenea investitii se impune o informare cat mai cuprinzatoare cu privire la planul de afaceri, activitatea si rezultatele societatii. In cazul unei oferte publice initiale realizata de catre o societate comerciala, este necesara studierea cu atentie a prospectului de oferta (document de prezentare a parametrilor ofertei publice si a societatii emitente), ce este obligatoriu in astfel de situatii.

Alte investitii - Capitolul 38:Investitii imobiliare si plasamente alternative

Investitiile imobiliare (terenuri, case sau alte constructii) precum si o serie de alte plasamente in obiecte de arta, antichitati, obiecte din metale pretioase, etc (cunoscute sub numele de plasamente alternative) sunt realizate de regula pe termen lung si presupun sume insemnate de bani.

Intrucat nu exista piete organizate si reglementate pentru aceste investitii, tranzactiile realizandu-se in mod direct intre persoanele interesate, valoarea acestor investitii poate fluctua in timp, astfel incat este bine sa ne informam in legatura cu evolutia preturilor pe perioade mai lungi, sa acordam atentie caracteristicilor specifice fiecarei investitii in parte si, in general, sa luam decizii informate.

Este recomandat ca tranzactiile imobiliare sa se realizeze prin intermediul unor societati specializate numite agentii imobiliare. Agentiile imobiliare din Romania sunt organizate in Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare (ARAI). Pentru detalii suplimentare despre aceasta, se poate consulta pagina ARAI de la adresa https://www.arai.ro.

Desi se considera ca, pe termen lung, preturile proprietatilor si ale obiectelor de arta inregistreaza cresteri, situatia economica dificila a Romaniei din prezent, determina stagnari si chiar scaderi ale preturilor unora dintre aceste investitii.

Concluzii - Stabilirea unei strategii proprii de investitii

In vederea stabilirii unei strategii proprii de investitii va trebui ca in prealabil sa raspundem la o serie de intrebari despre 'caracterul' nostru de investitor. In abordarea investitiei in actiuni fiecare persoana isi stabileste o anumita strategie de investitii, in functie de posibilitatile, asteptarile si necesitatile proprii. Astfel, o investitie in actiuni Banca Transilvania ar reprezenta o varianta foarte buna pentru un investitor pe termen mediu, ce isi asuma un grad de risc relativ redus. Un investitor mai 'agresiv', ce urmareste obtinerea unor castiguri mari asumandu-si riscuri mai mari ar alege probabil actiunile Antibiotice Iasi si ar castiga mai mult decat investind in actiuni ale Bancii Transilvania. Acelasi investitor agresiv ar fi si-ar fi putut asuma riscuri mari mizand si pe actiunile Maillis, de exemplu, caz in care ar fi pierdut o parte insemnata din bani.

Strategiile de investitii sunt foarte diverse, iar o investitie excelenta pentru o anumita persoana poate fi nesatisfacatoare pentru alta, cum am vazut in exemplele de mai sus. Parametrii pe care trebuie sa ii luam in calcul sunt:
- Durata investitiei: suntem un investitor pe termen scurt sau pe termen lung? Urmarm obtinerea unor castiguri rapide, pe termen de cateva zile sau cateva saptamani sau suntem dispusi sa asteptam cateva luni sau chiar cativa ani?
- Suma disponibila pentru investitie: vom fi un investitor de talie mica, medie sau mare? Sumele mici aduc castiguri mici (chiar daca rata de rentabilitate este buna) in timp ce sumele mari pot aduce castiguri (dar si pierderi) mai mari.
- Gradul de risc pe care doriti sa ni-l asumam: suntem dipsusi sa ne asumam un risc mai mare cu speranta obtinerii unor castiguri mai mari sau preferam un risc mai redus si un castig mai mic dar putin mai sigur?
- Care este timpul pe care il veti aloca informarii si analizei actiunilor? Dispunem de suficient timp pentru un studiu amanuntit al optiunilor disponibile, evolutiei si performantelor actiunilor? Sau preferam initierea unor investitii cu o frecventa mai redusa?
- Diversificare: urmarim plasarea banilor in mai multe actiuni sau numai in cateva, poate chiar numai intr-una singura?

Acesti factori sunt interdependenti. Odata stabiliti parametrii strategiei noastre, dupa chestionarul de mai sus, putem merge mai departe prin prezentarea unor principii de baza ce trebuie urmarite, principii de baza in elaborarea unei strategii de investitii

- Primul si cel mai important principiu este tocmai stabilirea unei strategii de investitii, sau, cel putin, a unor repere de urmarit in plasarea banilor in actiuni. Intotdeauna inainte de a investi intr-o anumita actiune trebuie sa ne intrebam care sunt motivele pentru alegerea actiunii respective. Care sunt perspectivele sale? Care este momentul estimat pentru vanzarea sa? Care este castigul pe care anticipati ca il putem obtine? Un investitor priceput nu se gandeste numai la ce castig va obtine prin cumpararea unei actiuni ci si la care sunt pierderile pe care acea investitie i le poate aduce: care sunt elementele care pot determina o evolutie descendenta a cursului, cat de mult poate continua o potentiala evolutie descendenta, etc. In cazul in care am stabilit o anumita strategie, sa nu ezitam sa o imbunatatim si sa o perfectionam in timp. Orice tranzactie, reusita sau nereusita, este o lectie invatata. Un element important in aceasta etapa este o informare si documentare cat mai completa despre piata de capital, care ne va permite sa luam decizii informate. Pe langa analiza propriu zisa a pietei de capital si a actiunilor listate, despre care vom vorbi mai jos, aceasta documentare trebuie sa cuprinda domenii precum organizarea institutiilor pietei de capital, functionarea societatilor de valori mobiliare si modul concret de lucru cu acestea, date despre trendul general al economiei nationale, etc.

- Un alt principiu important este evaluarea riscurilor si castigurilor potentiale ale unei actiuni. In aceasta directie, o abordare interesanta este stabilirea unor praguri maxime pentru castiguri si piedere. O tentatie a investitorilor incepatori este de a amana indefinit momentul vanzarii, atat in caz de pierdere (cand se spera la o revenire a cursului) cat si in caz de castig (cand se spera la un castig mai mare). In ambele cazuri rezultatul final este negativ, in lipsa unor repere clare legate de momentul vanzarii. Renuntarea la o actiune pierzatoare este dificila. Insa in lipsa unor elemente care sa arate o eventuala redresare a cursului, vanzarea unor actiuni in pierdere este cea mai buna solutie. O pierdere de 15% din suma investita poate parea mare la un anumit moment; cand pierderea se amplifica in fiecare zi si devine 40%, vanzarea la timp cand pierderea era de numai 15% va parea o ocazie ratata. Preturile pe piata de capital se formeaza si evolueaza in functie de foarte multe elemente. Sa nu mizam pe faptul ca la un moment dat pretul unei actiuni este prea jos pentru a scadea si mai mult: el o poate face.

- Pierderea din tranzactii are o influenta negativa asupra oricarui investitor, dar aceasta este inevitabila, astfel incat este bine sa fim pregatit. Vanzarea unor actiuni in pierdere reprezinta o posibilitate pe care trebuie sa o luam permanent in calcul, iar aceasta vanzare este utila (desigur, intr-o anumita proportie) intrucat ne va permite o evaluare mai buna a riscurilor. Un investitor mai norocos ce nu a inregistrat pierderi isi va asuma riscuri excesive pe viitor. In aceasta directie a influentei pierderilor asupra investitorilor, o regula buna de retinut este ca banii pe care ii alocam tranzactiilor sa nu fie esentiali pentru activitatea noastra sau a firmei noastre; sa nu alocam toti banii disponibili pentru investitii pe piata de capital. Pierderea va fi mai greu de suportat daca am investit in actiuni bani ce ar fi fost alocati unor proiecte personale sau de investitii ale firmei. In schimb, sa alocam pentru investitii in actiuni numai banii care nu ne sunt strict necesari pentru alte activitati. Chiar daca suma este mai mica, aceasta ne va permite o abordare mai relaxata a investitiei;

- Pentru a putea selecta cele mai rentabile investitii pe piata de capital, trebuie sa ne formam o imagine de ansamblu a pietei financiare si a pietei de capital: sa urmarim nu numai evolutii individuale ale actiunilor ci si parametrii precum stadiul economiei, mediul de afaceri si cresterea economica; rata inflatiei si deprecierea monedei nationale; dobanzile acordate de banci la depozite si randamentele titlurilor de stat; performantele si evolutia fondurilor mutuale; evolutia de ansamblu a pietelor bursiere, exprimata prin indicii bursieri.
Aceste informatii sunt importante in aprecierea oportunitatii si rentabilitatii investitiilor. Daca rentabilitatea investitiei in actiuni nu depaseste rata inflatiei, atunci in termeni reali inregistram o pierdere; urmarirea fondurilor mutuale este importanta pentru a aprecia eficienta investitiilor proprii in actiuni: daca aceste actiuni aduc castiguri mai mici sau relativ egale cu cele oferite de fondurile mutuale, atunci probabil strategia aplicata este ineficienta; in loc de actiuni am fi putut plasa banii in fonduri mutuale si obtine aceleasi castiguri, dar in conditii de risc mai redus si efort mai mic. Urmarirea indicilor bursieri este importanta pentru a distinge trendul general al pietei: in perioada de crestere a pietei perspectivele pentru investitiile noastre devin favorabile, in timp ce in perioade de restrangere a pietei obtinerea unor castiguri este mai dificila.
In continuare, dupa ce ne vom fi format o impresie de ansamblu asupra pietei financiare, incepem studiul concret al pietelor de actiuni: Bursa de Valori si Piata Extraburisera Rasdaq. Desigur, nu vom urmari toate actiunile listate, ci numai o parte a lor. Trebuie insa sa ne informam despre un numar cat mai mare de actiuni, pentru a le putea alege pe acelea care prezinta interes pentru noi. Astfel, vom alege un numar de actiuni pe care sa le urmarim cu atentie in timp, culegand cat mai multe informatii despre acestea care sa va ajute in analiza lor. Vom prezenta mai multe idei despre sursele de informare in capitolele urmatoare. Pana atunci, retineti ca actiunile interesante trebuie urmarite chiar si atunci cand sunt in scadere, pentru a putea specula momentul in care pretul lor isi va reveni.

In finalul acestui capitol mai prezentam trei principii care ne vor ajuta in activitatea de investitor:
- Sa hotaram singuri ce actiuni vom cumpara; sa citim cu un ochi critic toate analizele, articolele, recomandarile, previziunile si declaratiile legate de o anumita actiune. Acestea nu trebuie neglijate, insa hotararea finala sa o luam singuri. Rolul analistilor, ziaristilor si angajatilor societatilor de valori mobiliare este de a va prezenta informatii, nu de a lua decizii in locul nostru, pe banii nostri. In mod deosebit sa nu ne luam dupa zvonuri si 'ponturi'. Daca nu se bazeaza pe o analiza concreta, de cele mai multe ori acestea sunt false, incomplete sau rau-intentionate.
- Sa nu cumparam actiuni cu orice pret. Exista perioade favorabile pentru a cumpara actiuni si perioade nefavorabile. Daca am vandut in castig o anumita actiune si aceastea ne-a adus un castig de 70% in trei luni, atunci nu trebuie reinvestiti banii in alte actiuni cu orice pret. Daca nu am identificat nici o oportunitate interesanta, atunci sa plasam banii intr-un fond mutual sau in alt instrument cu risc redus, pana la ivirea altor actiuni interesante. Sa tinem cont ca in exemplul de mai sus catigul de 70% obtinut in 3 luni este mult mai mare decat castigul adus de un depozit bancar pe un an intreg. Tentatia reinvestirii banilor in vederea multiplicarii facile a castigului este mare, dar rezultatele nu sunt intotdeauna bune in lipsa unei analize riguroase.
- Sa urmarim investitia in timp. Dupa ce am invetit banii in actiuni, sa nu uitam de ei, ci sa urmarim care sunt performantele acestei investitii. Daca acestea sunt nesatisfacatoare, atunci va trebui sa ne reorientam spre alte actiuni. O investitie pe piata de capital nu este un depozit bancar, unde dobanda se acumuleaza in fiecare zi si dupa 1 an de zile puteti merge sa o incasam. Daca nu urmarim evolutia actiunilor si nu actionam la timp, vom putea avea surpriza ca dupa un an am pierdut jumatate din suma initiala, dupa ce in prealabil am fi dublat suma investita daca vindeam la timp.