Societatile de investitii
Societatile de investitii au luat o amploare deosebita prin faptul ca satisfac cererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului sau economiilor sale disponibile .
Micul investitor a fost din totdeauna victima variatiilor cursurilor bursiere , fiind neavizat si incompetent in a aprecia prognoza dezvoltarii economice si a pietei . Societatile de investitii dispunand de personal specializat , analisti si economisti cu experienta , sunt in masura sa desfasoare a selectie eficienta a hartiilor de valoare si sa asigure astfel venituri optime . Asemenea societati exista in toate tarile dezvoltate .
O expresie tipica a existentei lor o gasim sub forma Societatii de Investitii cu Capital Variabil (SICAV) , care functioneaza in Franta . Aceste societati sunt considerate ca deschise intrucat posibilitatea de participare este libera pentru toti prin achizitia de actiuni la ghiseele societatii la pret de emisie . Pe de alta parte , detinatorii de actiuni pot renunta la ele prin returnarea la ghiseele societatii la pretul de rascumparare . Asa se face ca , de la zi la zi , numarul actiunilor se modifica , si implicit , capitalul este diferit , deci este variabil , de unde si denumirea specifica a acestei societati .
Actiunile SICAV nu sunt cotate la bursa . Cursul acestora se determina zilnic avand in vedere activul net (respectiv suma hartiilor de valoare detinute ponderate cu cursul fiecareia) si numarul de actiuni SICAV existente . Cursul unei actiuni SICAV se determina dupa formula :
in care nrA
nrB - numarul hartiilor de valoare
. detinute de tipul A , B , . , Z
nrZ
si cA
cB - cursul hartiilor de valoare detinute
. de tipul A , B , . , Z
cZ
Cursul actiunilor SICAV reprezinta si pretul de rascumparare platit actionarilor care se retrag din SICAV in ziua respectiva .
Pretul de emisie al actiunilor SICAV se stabileste prin adaugarea la cursul SICAV a unui supliment de 4,75 % reprezentand cheltuielile de emisie si partea ce se constituie ca fond indivizibil . Deci :
Societatile de investitie cu capital variabil , numeroase in fiecare tara , pot sa se specializeze in cateva tipuri de plasament . Astfel , unele SICAV urmand rezultate immediate , se vor orienta spre achizitia de hartii de valoare de un randament ridicat pentru a asigura obtinerea unor venituri cat mai ridicate din dobanzi sau dividente care se distribuie in totalitatea membrilor la sfarsitul exercitiului (trimestru , semestru , etc.) .
Alte societati se orienteaza spre achizitia de actiuni ale intreprinderilor noi , in dezvoltare , urmand un castig de capital . Prin cresterea in cativa ani a valorii la bursa a acestor actiuni , vor creste si dimensiunile cursului actiunii SICAV si astfel pretul de rascumparare a acestuia , cuvenit detinatorului se va majora .
In sfarsit , alte SICAV se orienteaza catre hartii de valoare emise in valuta sau mai recent in ECU , urmand astfel stabilitatea investitiilor efectuate si obtinerea de castiguri din diferentele eventuale ce decurg din evolutia discrepanta a cursurilor valutare intre tara respectiva si alte tari sau media tarilor europene exprimate in ECU .
Asa cum s-a subliniat , activitatea SICAV se bazeaza pe mentinerea plasamentelor pe timp indelungat , pentru ca numai detinerea actiunilor sau obligatiunilor timp de un exercitiu (trimestru , semestru sau an) permite incasarea venitului respectiv (dobanzi sau dividende) . Bineinteles ca SICAV-urile sunt libere sa-si modifice plasamentele , sa vanda unele , sa cumpere altele , in aplicarea politicii proprii de optimizare a plasamentelor .
In conformatia generala a plasamentelor , SICAV-ul trebiue sa respecte anumite proportii minime stabilite prin lege in scopul asigurarii lichiditatii , protejarii sau pentru a evita deturnarea scopului functional .
Astfel , capitalul mobilizat de SICAV trebuie plasat in proportie de cel putin 30 % in obligatii ale statului , respectiv , bonuri de tezaur pentru ca astfel SICAV-ul sa-si asigure lichiditatea . Eventualele solicitari ale membrilor privind rascumpararea vor fi astfel usor satisfacute si fara efecte negative pentru societate , intrucat obigatiile de stat , bonurile de tezaur au cursuri deosebit de stabile , astfel ca de regula nu apar pierderi mari din diferente de curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediat vandabile , deci au lichiditate imediata .
Remarcam cu aceasta ocazie ca se statueaza prin lege obligativitatea acestui plasament si prin aceasta se creaza debusee garantate pentru obligatiile sau bonurile de tezaur ce reprezinta datoria publica , canalizandu-se astfel in acest sens , o buna parte din plasamentele de capital din economie .
Pentru restul plasamentelor , legea urmareste o dispersare a participantilor in scopul de a evita pierderile importante pentru investitorii angajati in SICAV (atunci cand vreo intreprindere a carei actiuni sunt detinute de catre SICAV ar da faliment sau ar avea timp indelungat rezultate nefavorabile) . Astfel , se prevede ca SICAV sa nu angajeze mai mult de 10 % din titlurile emise de o singura intreprindere.
Aceste prevederi au si o alta utilitate . Ele actioneaza pentru pastrarea propriei functionalitati a SICAV si impiedica transformarea ei intr-o societate holding de control asupra pachetului de actiuni majoritar si prin acesta de influentare a conducerii activitatii intreprinderii respective .
Un asemenea procedeu ar insemna de fapt folosirea de catre un grup din conducerea SICAV a capitalului comun apartinand numerosilor membri ai societatii , in scopuri personale , fapt care nu intra in atributiile SICAV si care , prin rezultate , nu se pot rasfrange asupra tuturor membrilor .
Se poate spune , in concluzie , ca aceste reglementari de amanunt dau mecanismului SICAV o functionalitate concentrata asupra atributiilor statutare si contribuie in atragerea in continuare a micilor sau marilor detinatori de capital disponibil , pe calea unei asemenea valorificari .
Fondurile comune de plasament sunt institutii care actioneaza , de asemenea in domeniul detinerii de hartii de valoare si obtinerii de venituri din acestea . In fondurile comune de plasament se reunesc deopotriva , trasaturile fondului comun de creante si ale SICAV .
Astfel , fondurile comune de plasament preiau de la fondurile comune de creante urmatoarele caracteristici :
fondurile reprezinta o forma de coproprietate asupra detinerii unei valori mobiliare ;
efectiv fondurile sunt incredintate unui depozitar (societate financiara) sub supravegherea unui girant , care trebuie sa fie si el interesat in rezultatele fondului detinand parte din acesta);
in scopul asigurarii obiectului plasamentului ce implica mobilizarea capitalului pe un timp dat , retragerea , respectiv rascumpararea partilor , este interzisa un numar de ani (de la 3 la 10 ani) .
De la SICAV fondul comun de plasament preia prescriptiile privind regulile de plasament care trebuie sa actioneze si aici pentru protejarea asociatilor .
De precizat ca , suplimentar , se accepta angajarea acestui fond si in hartii de valoare necotate la banca , deci aferente unor socitati de importanta mai redusa , sau recent infiintate , in dezvoltare .
Asemenea detineri mai pot fi reduse (20%) in forma "clasica" a fondului comun sau mai ample (40%) in forma de "risc" , declarata ca atare .
In sfarsit , cluburile de investitii au drept scop initierea in tehnica bursiera si atragerea de economii , cu regularitate , in vederea fructificarii , pe baza achizitiei de valori mobiliare .
Pornind de la aportul initia relativ modest , membrii cluburilor se obliga a cotiza lunar in vederea dezvoltarii activitatii de acest gen a micului colectiv format ca atare (maxim 20 de mambri) .
Un element comun tuturor acestor forme de atragere la fructificarea capitalului , prin achizitia de valori mobiliare , este transparenta finala . Veniturile obtinute de aceste forme de plasament nu sunt supuse impozitarii la sursa . Persoanele beneficiare le include insa in veniturile lor , dar aici , in cadrul sistemului de impozitare , aceste segmente de venit sunt de regula favorizate .
