Productivitate si eficienta-obiectiv al investitorului
Progresul oricarei societati depinde intr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale si financiare de care dispune.
Intotdeauna, oamenii s-au strçduit ca din fiecare unitate de muncç, de resurse umane sau de bani ce se cheltuieate, sç asigure o createre cÆt mai mare a volumului ai a calitçii productiei, sç obtinç cantitçti sporite de bunuri materiale ai servicii, deoarece numai pe o asemenea bazç poate fi asiguratç o createre economicç intensç, crearea unei economii avansate ai implicit conditii in vederea ridicçrii bunçstçrii materiale ai spirituale a populaiei
Pentru ca un investitor sç fie eficient, el trebuie sa aibe in vedere ca raportul rezultate -- cheltuieli sç fie echilibrat, adicç sç poatç fi sintetizat in urmçtoarele forme de exprimare:
Maximizarea atragerii populaiei in vÆrstç aptç de muncç ;
Maximizarea productivitçii muncii;
Maximizarea gradului de utilizare intensivç ai extensivç a tuturor capacitçilor de producie;
Maximizarea gradului de valorificare a resurselor naturale;
Maximizarea efectelor nou create la fiecare unitate de efort integral depus;
Minimizarea cheltuielilor de resurse pentru atingerea efectelor dorite;
Realizarea unei calitçi optime in raport cu exigenele consumului intern ai extern ai cu restriciile care se ridicç in alocarea ai repartizarea resurselor
AvÆnd in vedere clasificarea formelor eficienei economice in funcie de gradul de cuprindere a indicatorilor ce o exprimç (la nivelul economiei naionale, ramurii, intreprinderii, seciei) in eficienç sinteticç sau integralç, se considerç cç existç factori propriu-ziai de createre. Progresul tehnic, progresul organizatoric ai ridicarea calificçrii sunt considerai drept factori propriu-ziai, intrucÆt prin natura lor nu exprimç ci numai influeneazç folosirea raionalç sau economisirea fiecçrei resurse, precum ai eficiena finalç.
Calea de createre a eficienei reprezintç procesul de imbunçtçire a eficienei economiei de piaç.
Micaorarea costului materialelor pe produs, scçderea amortizçrii specifice, reducerea salariului ce revine pe un produs, cu alte cuvinte imbunçtçirea acestor rapoarte de eficienç constituie cçi de reducere a costurilor unitare, respectiv de createre a eficienei sintetice. Tot cçi de reducere a costurilor sunt considerate ai formele inverse ale rapoartelor menionate: sporirea randamentului materialelor, createrea productivitçii muncii, sporirea randamentului capitalului fix.
Factorii tehnico-organizatorici iau forma mçsurilor tehnico organizatorice concretizate in perfecionarea tehnicii, perfecionarea organizçrii (produciei, muncii ai conducerii) ai perfecionarea calificçrii cadrelor. ïn aceastç direcie acioneazç introducerea de tehnologii avansate de prelucrare, folosirea deplinç a tuturor capacitçilor de producie existente, imbunçtçirea ai ridicarea nivelului tehnic al produciei, a calitçii produselor, intçrirea ordinii ai disciplinei in producie, ridicarea calificçrii personalului muncitor. Totodatç, pe fondul existenei unor premize tehnice, organizatorice ai economico-financiare, nivelul eficienei este in dependenç directç de calitatea muncii. Aceasta inseamnç deopotrivç cunoatine la un nivel inalt ce se obin prin ridicarea gradului de pregçtire profesional-atiinificç, dar ai ordine ai disciplinç, iniiativç ai rçspundere pentru calitatea activitçii desfçaurate.
Ali factori direci sunt: modificçrile structurale privitoare la ponderea produselor, unitçilor sau ramurilor economice cu un nivel ai un ritm de cratere a eficienei mai mari decÆt cele medii; aciuna comerului exterior, care poate mçri sau micaora eficiena unei activitçi economice; modificarea condiiilor naturale, care se referç la schimbarea structurii terenului, modificarea fertilitçii pçmÆntului ai apelor, modificarea climei ai a mediului inconjurçtor.
Relaia cauzalç dintre nivelul de dezvoltare economicç ai eficiena cu care este cheltuitç munca socialç, exprimatç de legea productivitçii muncii are ai o formç materialç de manifestare, fiind intruchipatç complet in economia de muncç ce se obine. De fapt ea oglindeate un dublu aspect: pe de o parte mçrirea cantitçii de produse ai servicii ce se obin la fiecare unitate de efort, iar pe de altç parte micaorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecçrei unitçi de produs sau serviciu.
Createrea productivitçii muncii reflectç direcia progresistç a miacçrii economice. Practic aceasta oglindeate un dublu proces: pe de o parte mçrirea cantitçii de produse ai servicii ce se obin la fiecare unitate de efort, ai pe de altç parte, micaorarea cheltuielilor cerute de producerea fiecçrei unitçi de produs sau serviciu . Astfel, sporirea productivitçii muncii dç expresia concentratç perfecionçrilor ce au loc in condiiile de producie.
La sporirea productivitçii muncii concurç un numçr variat de factori.
Prin factori inelegem condiiile sau procesele care influeneazç productivitatea muncii care in de de imprejurçri obiecticve, aflate la un moment dat.
Principalele categorii sunt:
Factorii tehnici care au in vedere nivelul atins de atiinç, tehnicç, tehnologie la un moment dat
Factorii economici ai sociali sunt cei legai de organizarea produciei ai a muncii atÆt la nivel micro cÆt ai la nivel macroeconomic, condiiile de muncç ai viaç.
Factorii umani ai psihologici, cei legai de pregçtirea acolarç, nivelul de culturç, adaptabilitate la condiiile de muncç, satisfacia pe care le-o oferç aceasta, viaa de familie, influena religiei ai a tradiiei in alegerea meseriei.
Factori naturali referitori la condiiile de climç, fertilitatea solului, accesibilitatea resurselor naturale.
Factori de structurç care influeneazç nivelul productivitçii muncii prin schimbçrile survenite in structura pe ramuri ai subramuri a economiei naionale.
Dintre cçile de mçrire a productivitçii muncii mai importante sunt: automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi, innoirea produciei, perfecionarea organizçrii produciei ai a muncii, pregçtirea ai perfecionarea resurselor umane, cointeresarea materialç a muncii.
Automatizarea robotizarea, promovarea tehnicilor noi - coordonate eseniale ale progresului tehnic contemporan. Acestea atrag dupç sine sporirea productivitçii deoarce asigurç obinerea unei productivitçi mai mari cu aceleaĺi cheltuieli de muncç, favorizeazç diminuarea celorlate cheltuieli pe produsĺi in general, realizarea de economii, cerĺterea eficienei, in condiiile obinerii unor produse de calitate superioarç.
In aceastç direcie o mare importanç o are conducerea automatç ĺi robotizarea proceselor de producie, realizarea de sisteme cu grade diferite de libertate ĺi complexitçi din ce in ce mai mari ĺi generalizarea prelucrçrii automate a informaiilor. Prin aceasta se realizeazç combinarea sistemelor electronice cu cel informatice. Dar intensificarea acestor lucruri nu e posibilç fçrç angajarea puternicç a cercetçrii ĺtiinifice. Numai ĺtiina ĺi tehnica avansatç, pçtrunse adĆnc in toate activitçile impulsioneazç intreaga miĺcare, asigurç un ritm rapid ĺi comprimarea etapelor, reducerea inegalitçilor la nivelul productivitçii muncii.
Modernizarea capacitçilor de producie existente, prin imbunçtçirea parametrilor sçi tehnico funcionali, in vederea reducerii consumului de materii prime ĺi energie electricç, ridicarea gradului de siguranç in exploatare, creĺterea vitezei de lucru.
Avantajele modernizçrii capacitçilor de producie existente in raport cu construirea de noi asemenea capacitçi derivç din faptul cç prima aciune, modernizarea, porneĺte de la o bazç tehnico- materialç existentç, pe care o dezvoltç ĺi o reinnoieĺte, punĆnd astfel mai bine in valoare, pe cĆnd cea de-a doua opiune, construirea de noi capacitçi porneĺte de la 0. Fiecare echipament, utilaj, instalaie tehnologicç necesarç, trebuind sç fie construitç de la inceput, ceea ce reclamç eforturi mari, atrage cheltuieli sporite. In plus, modernizarea capacitçilor de producie existente se efectueazç intr-un timp mai scurt, in comparaie cu situaia in care intregul obiectiv trebuie construit de inceput, fapt care permite ca prin modernizare sç poatç fi acceleratç aplicarea in practicç a celor mai noi mai noi cuceriri ale ĺtiinei ĺi tehnicii contemporane. Construirea unui obiectiv nou se poate desfçĺura pe intervale de cĆiva ani, timp in care soluiile tehnice adoptate, deĺi iniial erau perforamte, fiind in concordanç cu cele mai noi realizari pe plan mondial, pĆnç sç se materializeze, pot deveni veduste. In plus modernizarea se concentreazç, de regulç asupra pçrii active a utilajului, influenĆnd deci elementele care realizeazç direct producia materialç. Datoritç acestor avantaje, in çrile dezvoltate atenia principalç e acordatç investiiilor de modernizare.
ďnnoirea produciei prin perfecionarea carcateristicilor constructive, funcionale, estetice, ergonomice, in vederea satisfacerii la un nivel inalt calitativ are implicaii ĺi asupra creĺterii productivitçii muncii. Maĺinile ĺi utilajele se innoiesc la 5-6 ani in medie. Meninerea in fabricaie a unor produse cu un nivel tehnic scçzut, realizate cu tehnologii invechite conduce la scçderea gradului de competitivitate.
Perfecionarea organizçrii produciei ĺi a muncii reprezintç un proces complex, cu caracter dinamic ĺi de continuitate, care presupune adaptarea de cçtre conducerile unitçilor economice a unui ansamblu de mçsuri ĺi folosirea de metode ĺi tehnici stabilite pe baze de studii ĺi calcule tehnico-economice, care in seama de noile descoperiri ale ĺtiinei, in cadrul asigurçrii unui cadru optim funcional, de folosire de cçtre personalul ocupat a factorilor de producie, in astfel de producii cantitative ĺi calitative care sç asigure utilizarea maximç a lor ĺi creĺterea pe aceastç bazç a productivitçii muncii. Asigurarea unnor fluxuri continue de fabricaie, , sincronizarea efectuçrii in timp a diferitelor activitçi, incçrcarea optimç a utilajelor, folosirea raionalç a timpului de lucru, organizarea in condiii optime a activitçilor cu caracter auxiliar, imbunçtçirea activitçii de reparaie ĺi intreinere, asigurarea energiei necesare, aprovizionarea cu scule ĺi dispozitive a locurilor de muncç, perfecionarea activitçii de transport inetrn ĺi depozitare, pregçtirea de noi produse sau perfecionarea celor existente (conceperea unor modele superioare atĆt in faza de proiectare ĺi execuie a produselor, cum ar fi extinderea informaticii in proiectare), prograamarea produciei, (folosirea unor metode eficiente de lansare a produselor in fabricaie, de urmçrire ĺi control calitativ al realizçrii programelor de producie), imbunçtçirea organizçrii muncii (adoptarea unor mçsuri ĺi metode care sç asigure reducerea volumului de muncç, folosirea raionalç a acestuia, precum: cooperarea in producie, organizarea locurilor de producie, normarea muncii, condiii optime sub raport ergonomic ĺi al tehnicii securitçii muncii).
Pregçtirea ĺi perfecionarea pregçtirii resurselor umane Valenele pregçtirii se manifestç concomitent, cumulat ĺi propagat, pe tremen lung ĺi pe mai multe palnuri. In primul rĆnd prin ridicarea nivelului de culturç ĺi cunoastere a populaiei, a pregçtirii ei tehnico-profesionale in corelaie cu nevoile de muncç ale sistemului de economic ĺi cu aptitudinile resurselor umane ale societçii. Formareaprofesionalç ĺi perfecioanrea continuç, a acesteia, reprezintç principala cale de autovalorificare ĺi dezvoltare a factorului uman, de valorificare superioarç a potenialitçilor creative ĺi anticipative ale omului. De aceasta depinde receptivitatea ĺi viteza de adaptare la nou, reintegarea rapidç a resurselor umane in alte activitçi utile societçii. Tot el condiioneazç ritmul, proporiile ĺi eficiena creativitçii tehnico-ĺtiinifice. Studii de economie a invççmĆntului au pus in evidenç contribuia importantç pe care instrucia ĺi pregçtirea o aduc la la creĺterea produciei, aport ce variazç intre 20-20%.
Cointeresarea materialç condiioneazç veniturile populaiei de rezultatele lor in muncç. In aceastç direcie, o importanç deosebitç o are aplicarea uneui sistem de repartiie care, pe de o aprte, sç determine cĆt mai corect mçrimea salariului fiecçrui lucrçtor, adicç ceea ce i se cuvine dupç munca depusç ĺi, pe de altç aprte, sç asigure un sistem de norme de muncç in pas cu progresul, prin care sç se stabileascç aportul fiecçruia la activitatea socialç. Orice neglijare in acest domeniu se reflectç nefavorabil, mai devreme sau mai tĆrziu, in sensul unei insuficiente cointeresçri, atunci cĆnd veniturile nu cresc corespunzçtor muncii depuse ca ĺi in cazul insuĺirii unor venituri mai mari decĆt activitatea desfçĺuratç, atrçgĆnd dupç sine nerespectarea unei corelaii economice fundamentale, anume accea dintre creĺtrea productivitçii muncii ĺi creĺterea salariului.
Bibliografie:
Economie politica, Vol. I
