TEMA: Organele de conducere si control a activitatii formelor organizatorico-juridice existente in Republica Moldova cu personalitate juridica.
Elemente introductive.
Adunarea generala a asociatiilor.
Administrarea societatilor comerciale.
Controlul activitatii societatilor comerciale.
elemente introductive.
Vointa societatii comerciale se manifesta prin organele sale care sunt: adunarea generala, organul executiv sau de gestiune, si organul de control.
Mai intai si intai vointa sociala se formeaza in organul de deliberare, care de obicei este adunarea generala a asociatiilor, respectiv a actionarilor, in societatea pe actiuni. Adunarea generala este un organ colectiv format din totalitatea asociatiilor.
In al doilea rand, vointa sociala este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv, de gestiune, care este administratorul sau administratorii societatii.
In sfarsit, controlul gestiunii administratorului se realizeaza de catre asociati sau, in anumite cazuri, de organ specializat, adica de cenzorii societatii.
Ca atare organele oricarii societatii comerciale apar mai mult sau mai putin conturate, adica in dependenta de functia si de forma organizatorico-juridica a societatii comerciale. In cazul societatii in nume colectiv si al societatii in comandita, datorita numarului mic de asociati nu exista institutionalizata adunarea generala si cenzorii.
In aceste situatii, adunarea generala se constituie de fapt si nu de drept. In ceea ce priveste controlul gestiunii a administratorului se realizeaza de catre asociati, nefiind necesari cenzorii societatii.
In cazul societatii pe actiuni, care este forma cea mai evoluata, exista institutionalizae toate trei organe mentionate. Societatea cu raspundere limitata are aceleasi organe ca si societatea pe actiuni, dar cu unele particularitati.
Deoarece formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme imperative, asociatii nu pot deroga de la ele, cu execptia cazurilor prevazute de lege. Asociatii nu pot conveni, de exemplu, asupra existentei altor organe ale societatii decat cele prevazute de lege pentru forma juridica aleasa de societate.
La fel, intrucat organele societatii au atributii diferite si prin urmare, puteri specifice, asociatii nu vor putea sa confere unui organ anumite atributii, cu incalcarea separatiei atributiilor reglementate de lege.
Adunarea generala a asociatiilor.
Adunarea societatilor permite elaborarea si exprimarea prin decizii a vointei societatii. Potrivit legii, adunarea generala exprima vointa societatii care decide in toate problemele esentiale ale activitatii societatii.
Adunarea generala se considera si de fapt este cel mai important organ de conducere al oricarii societati, din urmatoarele motive:
Are plenitudinea de competenta si atributii;
Numeste celelalte organe ale societatii sau le revoca;
Fixeaza limitele de competenta ale organelor numite de ea; exercita controlul asupra activitatii organelor subordonate; decide modificarea actului constitutiv al societatii in concordanta cu necesitatile decurgand din scopul urmarit.
In cazul societatii pe actiuni legea reglementeaza urmatoarele adunari generale: adunarea ordinara, adunarea extraordinara, si adunarile speciale.
Convocarea adunarii generale.
Adunarea generala este convocata de catre administratori sau de catre asociati, daca ei constata pasivitatea administratorilor. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 15 zile de la convocare.
Pentru cazul societatilor pe actiuni legea prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala, la cererea actionarilor, reprezentand a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.
Daca administratorii nu se conformeaza acestor obligatii legale, asociatii se pot adresa instantei de judecata de la sediul asociatiei. Care, dupa audierea partilor va putea ordona convocarea si va desemna unul dintre actionari care sa prezideze adunarea.
In cazul societatii cu raspundere limitata, un asociat sau un numar de asociati care reprezinta cel putin o patrime din caoitalul social vor putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari.
Sedinta adunarii generale.
Calitatea de asociati le confera acestora dreptul de a participa la adunarea generala. Acest drept se exercita personal de catre fiecare asociat. Legea permite reprezentarea asociatului la adunarea generala prin alti asociati, in baza unei procuri speciale.
Administratorii si functionarii societatii pe actiuni nu au dreptul sa-i reprezinte pe actionari.
Dreptul de vot al actionarilor nu poate fi cedat, iar orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a dreptului de vot este nula.
La adunarea generala actionarii care poseda actiuni la purtator au dreptul de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunare: Cenzorii vor constata, printr-un proces verbal depunerile la timp al actionarilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.
In ziua si la ora aratata in convocare, sedinta adunarii generale se va deschide de catre presedintele consiliului de catre presedintele consiliului de administratie sau de catre acela care-i tine locul.
Presedintele va desemna dintre actionari doi sau mai multi secretari care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, aratand capitalul social pe care-l reprezinta fiecare.
Hotararile adunarii generale se iau prin vot deschis. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Un proces verbal semnat de presedinte si de secretari va constata indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege. De asemenea se vor consemna dezbaterile in rezumat, hotararile luate, ial la cererea actionarilor, declaratiiile facute de ei in sedinta.
La proces verbal se vor anexa actele referitoare la convocarea precum si listele de prezenta a actionarilor.
Procesul verbal va fi trecut in registrul adunarii generale.
Adunarea ordinara.
Se numeste cel putin o data pe an, la cel mai mult trei luni de la incheierea exercitiului financiar. Potrivit legii adunarea ordinara este obligata:
sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor si al cenzorilor si sa fixeze dividentele;
sa aleaga pe administratori si pe cenzori;
sa fixeze remuneratia cuvenita, pentru exercitiu in curs, administratorilor si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;
sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;
sa stabileasca budgetul de venituri si cheltueli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul urmator;
sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multora dintre unitatile societatii.
Pentru validarea deliberarii adunarii generale este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social. Hotararile sunt luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel.
In societatea cu raspundere limitata, asupra problemelor obisnuite, adunarea decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatiilor si a partilor sociale.
Adunarea extraordinara.
Se intruneste ori de cate ori este necesara pentru a se lua o hotarare in problemele care presupun modificarea actului constitutiv si anume:
schimbarea formei juridice a societatii;
mutarea sediului societatii;
schimbarea obiectului de activitate al societatii;
prelungirea duratei societatii;
marirea capitalului social;
reducerea capitalului social sau reintregirea sa prin emisiuni de noi actiuni;
fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
dezolvarea anticipata a societatii;
emisiunea de obligatiuni;
oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare;
pentru validarea deliberarii adunarii generale extraordinare, cand actul constitutiv nu dispune altfel, este necesara prezenta actionarilor, la prima convocare, reprezentand ¾ din capitalul social.
Administrarea societatii.
Hotararile adunarii generale sunt transpuse in practica de persoane numite administratori.
Administrarea societatii presupune exercitarea atributelor de posesie, folosinta si dispozitie asupra fondului de comert si a celorlalte elemente ale patrimoniului, cat si savarsirea de acte de conservare, gestiune sau dispozitie in legatura cu aceste bunuri. Administrarea este realizata de catre un organ distinct de gestiune permanenta - administratorii.
Administrarea societatii poate fi incredintata uneia sau mai multor persoane, care pot fi asociati sau neasociati, persoane fizice sau juridice.
Durata de functionare a administratorilor poate fi determinata sau nedeterminata. Administratorii societatii pe actiuni sunt alesi pentru o perioada de patru ani cu conditia de a putea fi realesi din nou.
Administratorului ii revin urmatoarele obligatii:
indeplinirea formalitatilor de publicitate cerute de lege pentru validarea constituirii societatii;
obligatia generala de a administra societatea;
obligatia de a tine la zi registrele cerute de lege si raspunde de corectitudinea inregistrarilor;
obligatia de a convoca adunarea generala ordinara sau extrordinara;
obligatia de a intocmi bilantul contabil si contul de beneficii si pierderi, reprezentandu-le adunarii generale. O copie va fi dipusa la administratia financiara iar un exemplar al bilantului, vizat de administratia financiara, va fi depus la Oficiul Registrului Comertului;
de a indeplini toate indatoririle prevazute de actul constitutiv;
de a colabora cu lichidatorii, in cazul dezolvarii si lichidarii societatii etc.
Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: realitatea varsamintelor efectuate de asociati, existenta reala a dividentelor platite, exacta indeplinire a hotararilor adunarii generale, stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun. Incetarea functiei administratorilor poate fi realizata prin revocarea acestora de carte adunarea generala prin demisie.
Administratorul raspunde pentru nerespectarea obligatiilor iyvorate din contractul de mandat. Aceasta este o raspundere civila contractuala. Nerespectarea unei obligatii legale poate fi si o fapta ilicita civila extracontractuala ori o infractiune.
Consiliul de administratie.
In societatile unde sunt mai multi administratori, acestia se organizeaza in consiliu de administratie, care este organul colectiv de conducere. Consiliul de administratie ea hotararile prin deliberari pe baza principiului majoritatii de voturi. El se intruneste o data pe luna la sediul societatii.
Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales dintre membrii consiliului, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
Consiliul de administratie are in structura functionala a societatii, aceleasi indatoriri si prerogative ca si administratorul unic.
Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie este necesara prezenta personala a cel putin jumatate din numarul administratorilor, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Deciziile se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti. Deciziile consiliului pot fi anulate sau considerate nule la hotararea adunarii generale.
Comitetul de directie.
Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membri alesi dintre administratori. Delegarea intervine cand este necesara existenta unui organ colegial care sa poata actiona operativ.
Presedintele consiliului de administratie este si director general sau director. In aceasta calitate conduce si comitetul de directie. Avand calitatea de administrator, presedintele consiliului de administratie este desemnat, in conditiile legii, reprezentant al societatii. Prin actele sale el angajeaza societatea in raporturile cu tertii.
Comitetul de directie este obligat sa prezinte la fiecare sedinta a consiliului de administratie registrul sau de deliberari.
Consiliul de administratie poate oricand revoca membrii comitetul de directie.
Directorii executivi.
Executarea operatiilor societatii poate fi incredintata unuia sau mai multor directori executivi, functionari ai societatii.
Directorii executivi nu vor putea fi membri ai consiliului de administratie a societatii. Ei sunt raspunzatori fata de societate si de terti, ca si administratorii, pentru neindeplinirea indatoririlor lor.
Controlul activitatii societatii comerciale.
Controlul gestiunii sociale reprezinta un element important in activitatea societatii comerciale. Controlul are menirea sa previna situatiile care pot provoca falimentul, reducerea capitalului social sau diminuarea patrimoniului, incalcarea actuluiconstitutiv, abuzurile in activitatea administratorilor si directorilor.
Dupa marimea si complexitatea societatii, controlul poate fi realizat fie ca o functie distribuita asociatiilor, fie ca o functie concentrata intr-un organ distinct, specializat.
Organizarea cea mai completa a functiei de control se realizeaza la societatea pe actiuni.
Cenzorii sunt stabiliti prin actul constitutiv, care prevede numarul, numele, prenumele si cetatenia cenzorilor. In cazul subscriptiei publice cenzorii sunt alesi de adunarea constitutiva. Ulterior cenzorii sunt alesi de adunarea generala.
Cenzorii au anumite drepturi ce le permit sa efectueze controlul gestiunii societatii, sa participe la adunarile administratorilor, fara sa aiba drept de vot, sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre evolutia activitatii comerciale.
Cenzorii aduc la cunattinta administratorilor neregulile in gestiune si incalcarea dispozitiilor legale sau prevederilor actului constitutiv. Cazurile de o deosebita gravitate le aduc la cunastinta adunarii generale.
In indeplinirea mandatului cenzorii lucreaza impreuna sau separat. Cenzorii vor intocmi impreuna raportul privind bilantul si contul de profit si pierderi, destinate adunarii generale a actionarilor. Cenzorii trebuie sa treaca intru-un registru deliberarile lor, precum si constatarile facute in timpul exercitarii mandatului.
