Factorii politici joaca un rol major in marketingul international. Raportul dintre guvernele diferitor tari pot influenta pozitiv sau negativ climatul afacerilor. De aceea este necesar sa se cunoasca mai intai tipul guvernarii din acea tara si sistemul de partide politice. Guvernele tarilor lumii pot fi grupate in trei categorii: republici democratice, dictaturi si monarhii. In fiecare categorie este un spectru larg de variatie. Republica Moldova este un stat independent, suveran, democratic. Republicile democratice se refera la acea guvernare in care conducatorul obtine puterea prin alegeri democratice si exista sisteme partiinice diferite. Desi politice economice reprezinta o problema importanta in democratie, partidele au vederi diferite despre modul cum poate fi intarita economia unei tari. O tara poate fi o republica cu adevarat democratica (republica parlamentara), ca in cazul RM sau mai putin democratica, daca presedintele este investit cu puteri mai mari (republica prezidentiala), spre ceea ce tinde in prezent RM. Mediul politic al RM e reprezentat de un sistem multipartid, in care nici un partid nu este suficient de puternic pentru a detine controlul guvernului, acesta fiind format prin coalitiile diferitor partide. In contrast cu sistemul bipartid, in sistemul multipartid se inregistreaza modificari frecvente si continue ale coalitiilor partiinice de oarece durata unei coalitii este dependenta de cooperarea fiecaruia dintre parteneri – in mod normal, cu divergente de opinie. Cadrul legislativ si institutiile de drept La baza economiei de piata se afla activitatea indivizilor si organizatiilor care sunt independenti in adoptarea deciziilor Dezvoltarea lor in calitate de subiecti economici activi depinde, in mare parte, de modul in care vor fi adoptate nenumaratele acte legislative, de autoritatea si increderea de care se bucura in societate judecatoriile si alte institutii ale economiei de piata. In conditiile sistemului de comanda, legea este, in primul rand, o parghie de exercitare a controlului de stat. In conditiile economiei de piata, insa, legile determina „regulile jocului" si toti partenerii pietei sunt investiti cu drepturile si instrumentele necesare pentru realizarea lor. Astfel, legile economice indeplinesc, intr-o masura oarecare, patru functii: stabilesc si apara drepturile asupra proprietatii; stabilesc regulile de anulare a acestor drepturi; determina modalitatea de intrare pe piata si de incetare a activitatii de productie; stimuleaza concurenta, exercitand supravegherea asupra structurii si comportamentului pietei si inlatura deficientele mecanismului de piata. In primii ani de transformari, in republica s-a constituit o baza juridica destul de solida, mai ales in domeniul reorganizarii economiei. Unul dintre primele acte normative, care determina modul de trecere la noi forme organizatorico-juridice in domeniul economiei, a fost Legea cu privire la activitatea de antreprenoriat si la intreprinderi, adoptata in ianuarie 1992. Mai apoi, un pas important in dezvoltarea economiei de piata 1-a constituit adoptarea in februarie a aceluiasi an a Legii cu privire la limitarea activitatii monopoliste si la dezvoltarea concurentei libere. Aceasta lege le-a interzis organelor de stat, tuturor organelor administrarii publice sa intreprinda orice actiuni de limitare a independentei agentilor economici sau de constrangere a concurentei. Apoi a devenit extrem de necesara adoptarea Legii cu privire la investitiile straine, care a fost elaborata in comun cu experti germani si completata in 1994. Dupa parerea expertilor straini, aceasta este una din cele mai reusite legi din tarile C.S.I. Destul de anevoios a decurs activitatea in vederea adoptarii Legii cu privire la faliment in noua redactie. indeosebi, in Parlament se impotrivea cu ravna fractiunea partidului democrat-agrar, care avea temeri ca legea in cauza va duce la lichidarea in masa a unitatilor agricole colective. Cu toate ca a fost adoptata in 1996, ea nu a functionat pana in 1997, cand, in sfarsit, au fost introduse amendamentele necesare. La momentul actual, pe baza ei s-au desfasurat deja cateva procese judiciare. Totusi, unele stipulari ale acestei Legi mai raman a fi nebuloase si necesita precizari. O importanta deosebita are elaborarea si adoptarea Codului fiscal. Munca asupra acestuia s-a desfasurat cu concursul Agentiei SUA pentru dezvoltare internationala. Primele doua capitole deja au fost adoptate de Parlament, in prezent e in stadiu de pregatire al treilea. Acest Cod va cuprinde peste 20 de acte legislative, el va permite tuturor agentilor economici sa se descurce mai bine prin labirinturile politicii fiscale a statului, sa aplice in practica multe componente noi ale activitatii economice a intreprinderilor. Nu putem sa nu remarcam ca la noi au mai fost adoptate multe legi ce tin de domeniul institutiilor financiare, de sfera pietei de capital, de piata de asigurare. A fost adoptat de asemenea un set de documente cu privire la realizarea reformelor funciare si agrare. In republica s-a infaptuit reforma judiciara. in locul arbitrajului de pe timpuri s-au constituit judecatoriile economice, dar increderea fata de judecatorii se cultiva foarte greu. Calificarea multor juristi inca nu corespunde cerintelor actuale, multe legi Sunt imperfecte, servind drept pretext pentru manifestarea unor interese nesanatoase. Creste nemultumirea antreprenorilor fata de calitatea legilor si a nivelului lor de executare. Ei doresc sa devina siguri ca toate litigiile vor fi solutionate obiectiv, in instantele de judecata. Avand in spate experienta anilor traiti in perioada de tranzitie, ne dam bine seama care este importanta calitatii si obligativitatii legii. Multi businessmani straini se tem sa incheie contracte cu antreprenorii autohtoni pana nu sunt siguri ca aceste acorduri vor fi realizabile. Si totusi, crearea bazei judiciare ramane o problema destul de serioasa. Multe legi adoptate se contrazic. La elaborarea lor ne ajuta specialisti din diferite tari, care reprezinta niveluri si sisteme diferite. Unele legi corespund dreptului anglosaxon, altele dreptului european. De aceea contradictiile sunt evidente la implementarea legilor. Parlamentul a adoptat in ultimii ani un numar mare de legi, dar, cu parere de rau, multe proiecte isi asteapta de ani de zile randul ca sa fie puse in lumina. Pana in prezent nu avem o constitutie economica — Codul civil. Lipsa acestei importante legi se rasfrange negativ asupra realizarii reformelor economice, mai ales in domeniul relatiilor de proprietate si antreprenoriat. Timp de 2 ani se afla in discutie proiectul Legii cu privire la Camera de Comert si Industrie, elaborat impreuna cu specialisti din Germania. Este de prisos sa mentionam insemnatatea acestui institut in economia de piata. O lacuna esentiala in acest domeniu este practica modificarii permanente a legilor si actelor normative. Aceasta vorbeste, in primul rand, de calitatea lor imperfecta, lipsa unui mecanism eficient de pregatire a proiectelor de legi si lipsa controlului asupra realizarii lor. O prima conditie ca legile sa fie respectate si aplicate este ca ele sa fie cunoscute de toti cetatenii. in acest sens se cere subliniat gradul destul de scazut de cunoastere a legilor de catre masele largi ale populatiei. Sistemul de informare si lamurire practic lipseste. Publicarea legilor si actelor normative doar in „Monitorul oficial" nu poate acoperi cerintele mereu crescande in acest sens. Este necesara crearea unui sistem bine chibzuit de informare si talmacire a legilor, de prestare a serviciilor in acest domeniu. O alta conditie este ca legile sa fie intelese de toti. Limbajul lor trebuie sa fie clar nu numai pentru juristi, dar si pentru majoritatea celor care n-au studii speciale in domeniu. Acest compartiment lasa inca mult de dorit. Legile trebuie sa fie acceptate de toti. Adica cetatenii sa fie de acord cu cerintele si concluziile formulate in legi, sa inteleaga ca ele sunt necesare si chibzuite si nu admit nici o exceptie in ceea ce priveste executarea lor. O importanta deosebita revine activitatii judecatorilor. increderea cetatenilor in aceste institutii va creste atunci cand ei vor fi convinsi ca practica aplicarii legilor nu poarta un caracter selectiv, dar este egala pentru toti. Increderea vine o data cu garantia ca hotararile Judecatoriilor vor fi realizate neconditionat. Cu regret, realitatea este departe de aceste cerinte. De aceea multe companii private straine nu apeleaza la judecatoriile din republica din lipsa de incredere fata de ele. Cu toate problemele existente, institutiilor judecatoresti le revine un rol deosebit de important in tranzitia la economia de piata. Au fost create si functioneaza diferite organe specializate, cum ar fi Comisia de Stat pentru Piata Hartiilor de Valoare, structurile antimonopol, alte servicii, care de asemenea supravegheaza realizarea cadrului legislativ. Legile si institutiile de drept sunt si vor fi o veriga de mare importanta in tranzitia la economia de piata. Ele trebuie sa devina garantul principal al statului in realizarea legilor si protejarea intereselor tuturor participantilor la acest proces. Pentru deciziile de marketing in ceea ce priveste mediul politic o mare insemnatate prezinta sistemul de administrare teritoriala a statelor. Actualul sistem de administrare teritoriala in Republica Moldova sufera de multe lacune. in primul rand prevede o divizare teritoriala excesiva, din care cauza consiliile locale si organele lor executive nu pot fi investite cu functii si drepturi mai largi, precum si cu mijloace financiare mai solide. De asemenea starea de lucruri existenta nu creeaza posibilitatea canalizarii resurselor materiale, de materii prime si de munca pe directiile principale de dezvoltare din care cauza se profileaza diferentele economice si sociale intre teritorii. Pana nu demult, in republica functionau mai bine de 1000 unitati administrativ teritoriale, investite cu structuri executive ale autonomiei locale. Totusi problema teritoriala a fost solutionata in felul urmator. S-a prevazut crearea a 9 judete pe baza comasarii celor 35 existente in dreapta nistrului si a municipiului Balti. De rand cu ele in republica functioneaza sub forma de autonomii locale municipiul Chisinau, Transnistria si Gagauzia – in total 12 formatiuni administrativ-teritoriale. Conform adoptarii recente a parlamentului, fostului raion Taraclia, intens populat de bulgari de asemenea i-a fost acordat statului de judet. La elaborarea reformei teritorial administrative au fost discutate si alte variante. Una din propuneri era reducerea numarului judetelor pana la 15, pana la 2-a autonomii si municipiile Chisinau si Balti. Si totusi a fost apreciata ca mai eficienta prima varianta. Dar problema nu este in numarul de unitati. Principalul consta in descentralizarea echilibrata a puterii si functiilor organelor administrarii locale. Formatiunile politice din RM In prezent in RM se cunosc peste 33 de miscari, formatiuni, organizatii si partide politice. Alte formatiuni care activeaza pe teritoriul RM nu prezinta un interes deosebit deoarece sfera de influenta a acestora este minima. In continuare voi descrie unele din cele mai importante partide politice cu o influenta majora in viata politica a RM: Partidul Democrat Agrar din Moldova. Congresul de constituire al PDAM la care au participat 370 de delegati din 34 de orase si raioane ale republicii a avut loc pe 19 octombrie 1991. In functie de presedinte al PDAM a fost ales D.Motpan. In ianuarie 1993 a fost fondat organul de presa al partidului – ziarul Pamant si Oameni. PDAM este o organizatie social politica benevola de o larga orientare democratica. El tinde spre reorganizarea tarii in conformitate cu principiile pluralismului democratic, ale economiei de piata, cu diverse forme de gospodarie, ale statului de drept, ale societatii civice. Asociatia Femeilor din Republica Moldova. AFRM ca formatiune social politica non-guvernamentala s-a constituit 19 ianuarie 1992, din initiativa unui grup de femei de diferite nationalitati si confesiuni religioase, care si-au pus drept scop antrenarea tot mai activa a femeii in viata economica si politica, contribuind astfel in mod hotarat la rezolvarea problemelor ce preocupa orasul si satul. AFRM a elaborat cateva programe de activitate in diverse domenii. Unul dintre acestea, programul „Echitate, Demnitate, Progres“, prevede incadrarea plenara a femeilor in proceselor economice, sociale, si politice, spre a-si realiza drepturile umane si constitutionale, a-si asigura o protectie sociala adecvata cadrului economiei de piata. Frontul Popular Crestin Democrat. FPCD a luat nastere in valtoarea evenimentelor politice din anii 1988-1989, evenimente ce au culminat in 1991 cu prabusirea imperiului sovietic si cu dobandirea independentei de stat a RM. Ca succesor al miscarii democratice aparuta la 3 iunie 1988, FPCD devine o alternativa a regimului sovietic de ocupatie. Fiind constituit la 20 mai 1989 si recunoscut oficial de catre Guvern abia la 25 octombrie a aceluiasi ani. Principale obiective de program ale FPCD sunt: depasirea orientarii predominante spre spatiul ex-sovietic; reorientarea politicii externe spre integrarea RM in structurile europene si euro-atlantice; deblocarea reformelor economice si democratice. Miscarea pentru Egalitate in Drepturi Unitate-Edinstvo. Grupul de initiativa a miscarii in componenta a 17 persoane a fost ales la 8 ianuarie 1989. Sa obtinut fixarea in constitutie a dreptului persoanei de a-si alege limba de educare si instruire, au respins momentele vicioase ale proiectelor „Conceptia Dezvoltarii Invatamantului in RM“ si „Legea Invatamantului“ Partidul Popular al Gagauzilor din Republica Moldova. El a fost format si inregistrat la 23 august 1993. Prin unirea eforturilor oamenilor cu un mod lucid de gandire si care impartasesc aspiratiile de intronare a atitudinii constructive fata de problemele vietii cotidiene, a reglementarii societatii in conditiile democratizarii. Partidul Renasterii si Reconcilierii. La 15 iulie, 1995 a avut loc adunarea de constituire a PRCM, obiectivele acestui partid sunt urmatoarele: afirmarea politicii renasterii si concilierii ca o conditie primordiala de combatere a saraciei, aderarea la sistemul de valori european. Studii de caz Din 1 ianuarie 1998 Guvernul RM a interzis comercializare productiei care nu contine informatie in limba de stat. Aceste prevederi se refera si la documentele insotitoare. Organele vamale nu au dreptul sa permita trecerea frontierei unor asemenea produse. Anterior hotarari analogice au fost primite in Rusia, Ukraina, si Belarus. Deoarece in relatiile comerciale internationale un rol important il joaca interesele politice interguvernamentale, reuniunile sefilor de state si de guverne au un rol determinant in promovarea exporturilor si importurilor. In luna iulie curent o delegatie a RM in frunte cu Pentru Lucinschi a participat la reuniunea sefilor de state si guverne in Spania sub auspiciile NATO. Anexa: Legea despre privatizare Nr. 627-XII din 4 iulie 1991 (ultima modificare in 25-06-99 ). Aceasta lege defineste formele si continutul transformarii proprietatii de stat in proprietate privata. Scopul acestei legi este regularea procesului de modificare a relatiilor de proprietate. Legea despre partide si alte organizatii social politice Nr. 718-XII din 17 septembrie 1991 (ultima modificare 29-04-99). Dreptul la formarea uniunilor reprezinta un drept al cetatenilor care se prevede in declaratia mondiala a drepturilor omului intarita si garanta de constitutia Republicii Moldova. Aceasta lege determina conditiile si principiile de formare, functionare si incheiere a activitatii partidelor si altor organizatii social politice. Legea despre societatile pe actiuni Nr. 1134-XIII din 2aprilie 1997 cu ultima modificare din 13-05-99. Prezenta lege determina regulile de formare si cadrul juridic al societatilor pe actiuni, drepturile si obligatiunile actionarilor si asigura protectia drepturilor si intereselor legale a creditorilor si a actionarilor acestor societati. Legea despre limitarea monopolului si dezvoltarea concurentei Nr.906-XII din 29 februarie 1992 (cu ultima modificare din 26-03-96). Prezenta lege determina bazele organizatorice si de drept de dezvoltare a concurentei, masurile de sanctionare si limitare a activitatii de monopol si este orientat spre asigurarea conditiilor de functionare a economiei de piata a RM. Decret despre transformarea intreprinderilor de stat in intreprinderi private autonome si societati pe actiuni din 9 decembrie 1991. Legea despre antreprenoriat si intreprinderi Nr. 845-XIII din 3 ianuarie 1992 (cu ultima modificare din 13-05-99). Aceasta lege determina subiectii care au dreptul din nume propriu de a se ocupa cu activitatea de antreprenoriat in RM si stabileste bazele de drept si economice ale acestei activitati. Aceasta lege nu se rasfrange asupra persoanelor juridice si fizice care au o alta activitate in afara de cea de antreprenoriat. Legea despre investitiile straine Nr. 998-XII din 1 aprilie 1992. Prezenta lege are ca scop atragerea si protejarea investitiilor straine si stabileste bazele si formele juridice, organizatorice si economice ale activitatii investitorilor straini si ale intreprinderilor cu investitii straine in RM. Conform articolului 35 bunurile ce constituie aportul la formarea si majorarea capitalului social sunt scutite de taxe vamale Bibliografie: Ion T. Gutu, Republica Moldova: Economia in tranzitie, Ed. Litera, Chisinau 1998. Formatiuni Politice din Moldova (1991-1998), Moldpres, Chisinau, 1998. Constantin Sasu, Marketing international, Ed. Polirom, Iasi, 1998. Moldova si Lumea Nr 7-8, 1997 \\ Moldova si NATO Moldova si Lumea Nr 9-10, 1997 \\ Despre informatia de pe ambalajul produselor importate. 16667cem25hyk7l Legi ale Republicii Moldova, Baza de date SUPER-LEX, tel 43-80-03.
