INTRODUCERE

Transformarile intervenite in Republica Moldova dupa prabusirea imperiului sovietic in plan politic, economic si social, au determinat in mod firesc schimbari de substanta si in planul concret al organizarii si functionarii administratiei statului.

Mutatiile survenite in cadrul sistemului de administrare sunt cu atat mai pregnante, cu cat transformarile induse la nivelul acestuia, au capatat consistente, in urma adoptarii Constitutiei republicii Moldova la 29 iulie 1994[1].

Atat in plan structural-organizatoric, cat si cel material-functional, administratia publica a capatat o noua filosofie, dobandind o configuratie inedita in sistemul global al administratiei din Republica Moldova. Fiind chemata sa satisfaca interesul general exprimat prin lege, administratia publica constituie activitatea prin care se exercita legea, ea fiind foarte strans legata de puterea executiva. Si daca activitate de stat este o activitate de organizare a relatiilor sociale, ideea de organizare fiind punctul-cheie in administrarea publica, in sens larg "administratia publica este o activitate de organizare a anumitor relatii sociale, mai concret a legilor si a celorlalte acte ale organelor statului"[2].

O organizare optima nu poate fi rezultatul intamplarii, orice organizare trebuie fundamentata stiintific. Deci, functionarea rationala si eficienta a administrarii publice cere implimentarea metodelor stiintifice de organizare a activitatilor administrative. Aceasta este cu atat mai important pentru Republica Moldova, unde stiinta adminisratiei dace primii pasi si elaborarile teoretice in acest domeniu sunt actuale si tin sa fie urmate de indrumari practice pentru organele administratiei publice.

Administratia tarii este incredintata unor autoritati statale, ele fiind administratia centrala si unitatile sale teritoriale precum si administratia locala, chemata sa administreze interesele colectivitatilor locale, in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova.

Pornind de la acest rationament putem mai bine sa ne dam seama care sunt deosebirile dintre autoritatile administratiei publice locale si diferitele servicii publice ale administratiei publice centrale de specialitate (ministere, departamente) care actioneaza intr-un anumit teritoriu, dar sunt structuri exterioare ale anumitor autoritati administrative centrale. E necesar de precizat ca in cadrul structurii teritoriale a organelor administratiei locale si centrale, relatiile dintre ele sunt foarte variate si, in fine, ele trebuie sa colaboreze reciproc, deoarece au un scop comun - organizarea serviciilor publice pentru cetatenii din teritoriu. Organele administratiei publice pot activa eficient in conditiile cand toate transformarile din societate se efectueaza intr-o consecutivitate bine determinata si au un suport legislativ adecvat, care le-ar permite nu numai sa dirijeze aceste procese, dar sa se reformeze ele insele, pornind de la cerintele inaintate de evolutia societatii.

Consultand literatura de specialitate existenta si analizand, in particular, conlucrarea serviciilor publice desconcentrate in teritoriul judetului Chisinau si autoritatile publice locale in chestiunile de interes comun, am ajuns la concluzia ca prea putin se studiaza in republica noastra relatiile dintre diferite nivele ale administratiei publice, aceste considerente determinand alegerea temei abordate in lucrarea de fata.

Structurat teza a fost conceputa in patru capitole. In introducere s-au facut precizari terminologice extrase din literatura de specialitate, utile, dupa parerea noastra, in elucidarea de mai departe a temei. Capitolul unu vine cu o prezentare generala a administratiei publice, in special a administratiei publice centrale si locale.

Reiesind din considerentul ca experienta altor tari in problema data ne-ar ajuta sa depasim situatia in care ne aflam in prezent si tinand cont de directiile proprietare ale politicii externe la etapa actuala, am analizat in capitolul trei raporturile si relatiile dintre autoritatile administratiei publice in tarile Europei Centrale si de Est.

S-a facut o incursiune in istoricul evolutiei relatiilor dintre organul administratiei publice in plan istoric in Moldova, urmand ca in capitolul trei sa urmarim raporturile dintre autoritatile publice in Moldova dupa declararea suveranitatii.

Ultimul capitol, patru este axat pe observatii   practice recente si anume conlucrarea serviciilor publice desconcentrate in teritoriul judetului Chisinau si autoritatile publice locale in chestiunile de interes comun.

Sursele bibliografice de baza au servit Constitutia Republicii Moldova, legile si alte acte normative referitoare la activitatea autoritatilor publice cat si literatura stiintifica de specialitate editata in republica noastra si strainatate.

Amploarea schimbarilor intervenite in ultimul deceniu in structura organelor (autoritatilor) statului au produs, in mod obiectiv, transformari de esenta si in planul administrarii publice, in general, si al organizarii si functionarii sale, in special. O colectivitate umana, aflata pe un anumit nivel de dezvoltare si de coeziune, nu poate exista decat dispunand de o administratie, care are ca obiect general satisfacerea nevoilor importante ale vietii acestei colectivitati, viata implicand administrarea. In acest sens, unii autori straini si autohtoni, subliniaza importanta crescuta a administratiei in contextul statului modern. Astfel, Georges Burdeau aprecia ca implicatiile "revolutiei stiintifice si tehnice amplifica prerogativele administratiei" . Un alt autor, Eull, considera ca functia statului tehnocrat, functie plurivoca, consta in a ordona si a administra .

In opinia lui Eric Weil, doua elemente sunt specifice statului modern: faptul ca legea este formala si universala, ca ea se aplica deopotriva tuturor cetatenilor, fara exceptie, si faptul ca pentru deliberare si executie guvernarea se sprijina pe administratie. De altfel, este foarte clar - afirma Weil, ca statul modern n-ar putea exista fara administratie, dar n-ar putea fi pura administratie[5].

O administratie publica este, sustine pr. Univ. Dr. Mihail Platon, "procesul de implimentare a deciziilor politice si ale aparatului autoritatilor publice centrale si locale, precum si ale personalului implicat in acest proces". "Orice oranduire sociala dintr-un stat suveran nu are un scop mai nobil decat a folosi toata puterea si toate resursele ca in tara sa sa domneasca ordinea, sa asigure inviolabilitatea frontierelor si securitatea statului; sustine cultura, invatamantul si stiinta natiunii, libertatea si drepturile cetatenilor, a contribui la circularea veniturilor banesti necesare acoperirii cheltuielilor de functionare a organelor sale; a stimula administrarea domeniului public si alte branse pentru buna functionare a statului"[6].

Legea republicii Moldova nr. 186-XIV din 06.11.98 "privind administratia publica locala" stipuleaza urmatoarea definitie de administrare publica - "forma de organizare si executare nemijlocita a puterii executive a statului, factor esential de care depinde in mare parte exercitarea rolului statului in organizarea si conducerea societatii". Este interesanta, in aceasta ordine de idei, afirmatia Mariei Orlov care sustine ca administratia publica nu este "forma de organizare si executare" ci "este o activitate (sau activitati) exercitata de autoritatile publice (prin functionarii sai) in scopul realizarii sarcinilor si functiilor statului in interesul general al societatii" .

Termenul de administratie deriva din latinescul administer, care are sensul de a sluji, de a aduce la indeplinire o misiune comandata[8].

In acelasi context, literatura de specialitate mai precizeaza etimologia acestui termen ca fiind din minister - servitor, are legatura cu magister ce il desemneaza pe stapan caruia i se subordoneaza servitorul si pe care trebuie sa-l slujeasca; aceasta este o administratie particulara, distincta de administratia publica, ambele reprezentand genuri ale administratiei, fiecare, la randul lor, avand mai multe specii[9].

Astfel, pornind de la sensul etimologic al cuvantului, constatam ca notiunea de a administra este considerata o activitate subordonata ce se indeplineste la ordinele cuiva, apreciindu-se in acest sens, ca insusi ministrul este in primul rand un servitor, desigur in sensul de servitor al cetatenilor pe care acesta trebuie sa-i serveasca .

In limbajul curent, termenul de administratie se utilizeaza in mai multe sensuri si anume:

continutul principal al activitatii executive a statului;

sistem de autoritati publice care infaptuiesc puterea executiva;

conducerea unui agent economic sau institutii social-culturale;

un compartiment (directie, sectie, sector, serviciu, birou) din unitatile direct productive sau institutii social-culturale, care nu desfasoara nemijlocit o activitate direct productiva[11].

In acelasi timp, printre alte sensuri ale termenului de administratie, pe cel de administratie publica il regasim ca o sintagma explicata, in unele dictionare si lucrari de specialitate de specialitate americane (traducerea apartine lui Ioan Alexandru), prin:

functia executiva in guvern; executarea (aplicarea) politicii publice;

organizarea si conducerea poporului si a altor resurse pentru atingerea obiectivelor guvernarii;

arta si stiinta aplicata la sectorul public;

activitate prin care se realizeaza scopurile si obiectivele guvernului;

domeniu de activitate care, in principal, se preocupa de mijloacele pentru implimentarea valorilor politice, ramura executiva a guvernarii.

Potrivit acestor opinii, rezulta ca administrarea publica este o activitate determinata de vointa politica si realizata, in cea mai mare masura, de executiv pentru organizarea aplicarii si aplicarea in concret a legii¹¹.

Un alt autor, Ioan Vida, impartaseste opinia ca "a administra reprezinta o activitate executiva, pusa sub semnul comenzii sau al delegarii de atributii, iar cand aceasta activitate realizeaza obiectivele slujindu-se de puterea publica prin derogarea (abaterea) de la regulile dreptului comun, ea dobandeste atributele administratiei publice"[12].

O alta notiune cu care opereaza legile tarii noastre este cea de autoritate publica[13]. In context constitutional, aceasta notiune desemneaza orice organ sau functionar care are prerogative de putere publica si in sens restrans, clasicele puterii (organe) prin care se exercita functiile statului. De altfel, in opinia lui Antonie Iorgovan, sensul principal de autoritate publica este de "organ public", colectivitate de oameni care exercita prerogativele de putere publica, fie intr-o activitate statala, fie intr-una de administratie locala autonoma .

In sfarsit apare si necesitatea de a explica si notiunea de organ al administrarii publice cu care vom finaliza acest paragraf apeland iarasi la opinia exprimata in literatura de specialitate de catre un autor potrivit caruia, notiunea de organ, ca si cea de autoritate a administratiei publice, reprezinta "o categorie de autoritate publica, care, potrivit Constitutiei si legilor, este chemata sa execute legea sau, in limitele legii sa presteze servicii publice, uzand, in acest scop, de prerogativele specifice puterii publice"[15].

CAPITOLUL I

ADMINISTRATIA PUBLICA - NOTIUNI GENERALE

§ 1. Conceptul de administratie publica centrala

Conform "Legii privind Administratia publica locala" din noiembrie 1998 administratia publica este forma de organizare si executare nemijlocita a puterii executive a statului, factor esential de care depinde in mare parte exercitarea rolului statului in organizarea si conducerea societatii.

Continutul administratiei publice este determinat de doua categorii de activitati:

activitati cu caracter de dispozitie;

activitati cu caracter prestatal (de a presta servicii publice).

In baza structurii administratiei publice stau doua criterii:

teritorial;

functional.

Aceste doua criterii ale sistemului administrativ se completeaza reciproc.

Structura functionala a sistemului administratiei publice este inseparabil legata de structura teritoriala a acestuia, deoarece existenta sa este de neconceput fara o buna organizare teritoriala a statului.

Procedand la organizarea administratiei publice prin Constitutie si legi, statul stabileste, pe de o parte, organizarea administrativa a teritoriului, iar pe de alta parte, determina functiile autoritatilor publice in aceste unitati administrativ-teritoriale.

Pornind de la aceste criterii, administratia publica poate fi impartita in administratie publica centrala si administratie publica locala, in administratie publica generala si administratie specializata (anexa nr. 1).

Administratia publica centrala, conform art.1 din Legea privind Administratia publica locala, este totalitatea autoritatilor de specialitate ale administratiei publice pentru satisfacerea, sub conducerea Guvernului, a intereselor generale ale societatii la nivelul intregii tari.

Administratia publica centrala este realizata de autoritatile puterii executive cu competente generale, in primul rand de Guvern si Seful statului, in masura in care ele exercita functii administrative, de rand cu cele publice, si de administratie publica centrala de specialitate. Aceasta se compune din administratie ministeriala, departamentala si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale organizate in subordonarea Guvernului si conduse de el.

Presedintele Republicii Moldova, potrivit art. 77 p.2 al Constitutiei R. Moldova, "reprezinta statul si este garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii." Pornind de la aceste prevederi constitutionale, putem contura doua functii prezidentiale: functia de reprezentare si functia de garant al statului si al Constitutiei. Ca sef al statului, Presedintele e chemat sa asigure buna functionare a tuturor ramurilor puterii de stat: legislativa, executiva si judecatoreasca. Iata de ce, in realizarea functionarii sale, Presedintele Republicii Moldova indeplineste un sir de atributii in raporturile cu celelalte autoritati publice.

Din acest punct de vedere deosebim atributii prezidentiale exercitate in raporturile cu Parlamentul si atributii prezidentiale exercitate in raporturile cu autoritatile judiciare. Un rol aparte ocupa atributiile Presedintelui Republicii Moldova in sfera puterii executive, in special in raporturile cu Guvernul, cu autoritatile administratiei publice centrale de specialitate si autoritatile administratiei publice locale.

Presedintele Republicii Moldova este secundat in activitatea sa de un aparat de functionari dirijat de conducatorul administratiei prezidentiale care se afla in subordine directa Presedintelui. Structura aparatului prezidential si resursele financiare ale lui se aproba la propunerea Presedintelui de catre Parlament.

In sistemul autoritatilor publice centrale Guvernul ocupa un rol deosebit. Lui ii revine, in conformitate cu principiul separatiei puterilor in stat, alaturi de seful statului, puterea executiva. Reprezentand puterea executiva, Guvernul indeplineste doua functii principale: asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.

In conformitate cu art.97 al Constitutiei Republicii Moldova[16], Legea privind administrarea publica locala Guvernul este alcatuit din Prim-ministru, prim-viceprim ministru, viceprim-ministru, ministri si membri stabilisi prin lege organica.

Activitatea Guvernului se organizeaza in corespundere cu cerintele republicii Moldova, legii cu privire la Guvern, Regulamentului Guvernului Republicii Moldova[19].

In exercitiul functiunii Guvernul se conduce de Programul sau de activitatea pentru perioada de guvernare, acceptat de Parlament. Cel putin o data pe an Guvernul tine in fata Parlamentului o dare de seama ampla despre activitatea sa.

Guvernul isi exercita functiile sale aflandu-se in sedinte cu participarea tuturor membrilor sai. La sedinta Guvernului se discuta probleme majore de interes statal, care privesc desfasurarea politicii social-economice si politice a statului, prevazute de programul de guvernare. Prin programul sau de activitate, el propune Parlamentului directiile politicii interne si externe. Acesta este rolul sau politic. Dar, in stransa legatura cu acest rol, apare si pozitia Guvernului de autoritate publica centrala, de competenta generala a administratiei publice. In virtutea acestui rol, Guvernul desfasoara o activitate executiva, principalul sau atribut fiind organizarea executarii legilor de catre autoritatile administratiei publice.

Guvernul este asigurat in rezolvarea atributiilor sale de catre Cancelaria de Stat, care este condusa de Ministrul de Stat, aflat la randul sau in subordonare directa prim-ministrului.

Structura Cancelariei de Stat este stabilita de Guvern. In baza programului de activitate a Guvernului si la propunerea ministrilor, ministerelor, departamentelor, comisiilor departamentale, a altor organe ale administratiei publice, Cancelaria de Stat intocmeste lista chestiunilor principale care urmeaza sa fie examinate de catre Guvern si exercita controlul asupra indeplinirii deciziilor adoptate de Guvern.

Administratia publica centrala este compusa in afara de autoritatile publice cu competenta generala de administratiile ministeriale si neministeriale de specialitate. Autoritatile administratiei publice centrale de specialitatile, spre deosebire de cele cu competente generale, sunt in putere sa exercite atributii numai intr-un anumit domeniu sau ramura de activitate. Din acestea fac parte ministerele, alte organe centrale de specialitate, precum si ramificarile teritoriale ale acestora. Organul central al administratiei publice de specialitate este o asa autoritate, care, fiind o parte componenta a aparatului de stat, are competenta, structura, dimensiuni teritoriale, se formeaza in ordinea stabilita de lege, foloseste anumite metode de activitate, este imputernicit cu dreptul de a efectua din numele statului o activitate economica, social-culturala, politico-administrativa.

Ministerul este un organ central de specialitate al statului, infiintat si organizat in conditiile legii, pentru a traduce in viata politica Guvernului, hotararile si dispozitiile lui intr-un anumit domeniu de activitate. In aceasta calitate, ministerul este o autoritate a administratiei publice centrale de specialitate condus de Guvern.

Practica administrativa contemporana demonstreaza ca administratia ministeriala trebuie sa fie flexibila la sarcinile care pot fi amplificate de mediul social in care functioneaza Republica Moldova. Conform Decretului Presedintelui Republicii Moldova activeaza 15 ministere si 9 departamente.

Conducerea administratiei ministeriale este infaptuita de ministru. Ministrul are o functie dubla: in calitate de membru al Guvernului el indeplineste o functie politica, iar in calitate de conducator al ministerului, indeplineste functie administrativa. Structura ministerelor depinde de complexitatea, importanta si specificul activitatii fiecaruia.

Din studiul acestor normative de organizare si functionare a ministerelor, rezulta ca structura organizatorica este prezentata ca o anexa la actul de infiintare. Ea cuprinde urmatoarele subdiviziuni:

departamentul;

directii generale;

directii;

sectii.

Departamentul reprezinta o subdiviziune a unui minister care desfasoara o activitate stricta de specialitate, de natura celei care constituie obiectul de activitate a ministerului din care face parte.

Directia generala este un compartiment din structura ministerelor, departamentelor din cadrul ministerelor care desfasoara activitatea cu privire la un domeniu functional distinct, in masura in care importanta acestor activitati impune o astfel de structura organizatorica.

Directia este un compartiment organizatoric in structura ministerelor, departamentelor din cadrul ministerelor, directiilor generale care coordoneaza activitatea a doua sau mai multe sectii cu atributii independente.

Sectia este un compartiment organizatoric in structura directiei care indeplineste activitati ce necesita o conducere unitara. In cadrul sectiei ce organizeaza functii administrative independente, subordonate sefului de sectie.

Cel de-al doilea component al autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate sunt departamentele de pe langa Guvern. Posibilitatea crearii unor astfel de organe de specialitate ale administratiei publice centrale in afara ministerelor sunt prevazute de art. 107 (2) al Constitutiei Republicii Moldova.[20] Norma constitutionala cum este si firesc, admite posibilitatea crearii unor astfel de autoritati administrative fara a preciza care sunt. Departamentele ca autoritate a administratiei publice centrale de specialitate sunt formate de Guvernul Republicii Moldova, sunt conduse de directori generali numiti in functie de catre Guvern. Ei exercita numai functii administrative.

Structura departamentelor, ca si a ministerelor, este stabilita de catre Guvern, care aproba numarul personalului scriptic si marimea fondului de retribuire a muncii. Actualmente in Republica Moldova pe langa Guvern functioneaza noua departamente.

Al treilea compartiment al autoritatilor administratiei publice de specialitate il alcatuiesc diferite servicii de stat, asociatii, concerne, companii, consilii, inspectorate, comisii care nu intra in primele categorii de autoritati.

Aceste autoritati, avand o anumita autonomie in activitatea lor, nu pot face, tot odata, abstractie de activitatea Guvernului, nu pot activa fara a tine seama ce s-a decis la acest nivel; aceste autoritati nu pot actiona in contradictie cu hotararile si dispozitiile Guvernului.

Fiecare dintre aceste organe ale administratiei publice centrale enumerate mai sus exercita anumite atributii concrete in dependenta de locul pe care il ocupa in acest sistem. Fiind prin natura lor organe ale puterii executive, ele indeplinesc functii de organizare si dirijare, executare si dispozitie. Aceasta activitate se efectueaza in baza si in scopul executarii legilor si are ca obiectiv asigurarea functionarii puterii de stat.

La dispozitia acestor organe sunt atat resursele materiale, financiare, potentialul uman, cat si resursele informationale. De aceea problema organizarii activitatii autoritatilor date este problema-cheie in asigurarea functionarii statalitatii.

§2. Conceptul de administratie publica locala

Administratia publica locala este totalitatea autoritatilor cu competenta generala sau speciala, constituie pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unitati administrativ-teritoriale.

Conform Constitutiei Republicii Moldova[21] administratia locala tine sa fie realizata prin vointa poporului, exercita prin forme ale democratiei directe si reprezentative, adica prin participarea populatiei la discutarea si rezolvarea celor mai importante problem, alegerea organelor reprezentative, participarea la rezolvarea hotararilor adoptate si exercitarea controlului asupra activitatii organelor administrarii locale.

Administratia publica locala ofera infrastructura fizica si politica care sprijina eforturile comunitatii si cetatenilor in domeniul economic, politic, social si cultural.

Rolul administratiei publice locale se schimba si va continua sa se schimbe pe masura ce problemele economice si sociale pe care le intampina continua sa creasca.

Conform Legii privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova, art. 4 (1) "Teritoriul Republicii Moldova este organizat sub aspect administrativ de judete, orase si sate. Organizarea administrativa a teritoriului Republicii Moldova se efectueaza pe doua niveluri: satele (comunele) si orasele (municipiile) constituie primul nivel, iar judetele, unitatea teritoriala autonoma Gagauzia si municipiul Chisinau constituie nivelul al doilea".[22]

Satul este o unitate administrativ teritoriala care cuprinde populatia rurala unita prin teritoriu, conditiile geografice, relatii economice, social-culturale, traditii si obiceiuri. Doua sau mai multe sate se pot uni, formand o singura unitate administrativ-teritoriala numita comuna.

Municipiul este o localitate de tip urban cu rol deosebit in viata economica, social-culturala, stiintifica, politica, si administrativa a republicii, cu importante structuri edilitar-gospodaresti si unitati din domeniul invatamantului, ocrotirii sanatatii si culturii.

Judetul este o unitate administrativ-teritoriala alcatuita din sate (comune) si orase (municipii) si reprezinta denumirea unitatii administrativ-teritoriale de nivelul doi.

Unitatile administrativ-teritoriale au personalitate juridica, dispun de patrimoniu, beneficiaza de autonomie financiara, au dreptul la initiativa in tot ceea ce priveste administrarea treburilor publice locale, exercitandu-si in conditiile legii, autoritatea in limitele administrativ-teritoriale stabilite.

Autoritati ale administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in sate (comune), orase (municipii) sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg conform codului electoral, Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati administrative autonome si gestioneaza treburile publice din sate (comune), orase (municipii) in conditiile Legii.

In fiecare judet si municipiul Chisinau este un consiliu, ca autoritate deliberativa a administratiei publice, care coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean sau, respectiv, municipal. In executarea atributiilor lor, autoritatile administratiei publice locale dispun de autonomie consfintita si garantata de Legea suprema a Republicii si alte legi.

Pentru asigurarea autonomiei locale, autoritatile administratiei publice locale elaboreaza si aproba bugetele unitatilor administrativ-teritoriale si au dreptul sa instituie impozite si taxe locale, in conditiile legii, deoarece o adevarata autonomie locala nu poate exista fara o autonomie financiara, care ar cuprinde o serie de principii reglementare prin acte juridice normative.

In Cartea Europeana "Exercitiul autonom al puterii locale" (art. 9) cat si in "Declaratia cu privire la autonomia locala" adoptata la Rio de Janero in 1985 , la compartimentele despre resursele colectivitatilor locale se mentioneaza ca ele au dreptul in cadrul politicii economice nationale, la resursele proprii suficiente, de care ele pot dispune in mod liber in exercitarea competentelor lor, distincte de cele ale altor esaloane administrative.

In conformitate cu prevederile art. 109 din Constitutia Republicii Moldova si art. 3 al Legii privind administratia publica locala, administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile:

autonomiei locale;

descentralizarii serviciilor publice;

eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;

consultarilor cetatenilor in problemele locale de interes deosebit.

Aceste principii constituie inceputul unei noi etape in dezvoltarea si organizarea administratiei publice locale in republica, fiind bazate pe cele mai inaintate teorii existente in acest domeniu in practica internationala.

Conceptul de autonomie locala, definit prin art. 3 din Cartea Europeana "exercitiul autonom al puterii locale",[25] prevede dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatilor locale de a realiza si de a gira in cadrul legii sub propria raspundere si in favoarea populatiei o parte importanta din treburile publice.

Realizarea autonomiei locale in Republica Moldova este unul din obiectivele esentiale ale reformei administrative. Resursele financiare ale colectivitatilor provin din:

impozite locale, in limitele stabilite de lege;

venituri realizate din activitati proprii (prin prestari de servicii descentralizate);

subventii pe e posibil neconditionate, acordate in conditii de repartizare justa;

taxe locale.

Principiul autonomiei locale nu presupune o independenta totala, o izolare a organelor administratiei publice locale de administratia publica centrala. Autonomia locala este o putere de decizie libera, in facultatea de a decide intr-o sfera de atributii locale, in care interesele locale trebuie reglate si gestionate, dar sub un control al unei autoritati superioare. Autoritatile autonomiei locale nu au putere de decizie majora, ele trebuie sa-si desfasoare activitatea in limitele si conditiile legii.

In art. 5 al Legii privind administratia publica locala[26] se mentioneaza ca autoritati ale administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in sate (comune), orase (municipii), sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative, si primarii ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de Codul electoral. In executarea atributiilor lor, autoritatile administratiei publice locale dispun de autonomie consfintita si garantata prin Constitutie si alte legi (art. 9).

Autoritatile administratiei publice locale sunt persoane juridice autonome si sunt investite cu prerogativele de putere publica. Unitatile administrativ-teritoriale ale administratiei publice locale constituie un sistem din doua niveluri:

primul -consiliile satesti (comunale), orasenesti (municipale);

doi - consiliile judetene.

Competenta cu care sunt investite autoritatile administratiei publice locale este deplina intreaga. Ea nu poate fi pusa in cauza sau limita de autoritate publica ierarhic superioara, decat in conditiile legii. Autoritatile administratiei publice locale se conduc in activitatea lor de Statutul unitatii administrativ-teritoriale si de regulamentele consiliului respectiv, elaborat in baza unui statut-cadru si regulament-cadru, elaborat de catre organul legislativ.

Autoritatile administratiei publice locale nu mai sunt supuse puterii ierarhice a autoritatilor centrale, ele fiind independente de acestea pentru ca nu sunt numite de la centru, ci sunt alese de cetatenii unitatilor administrativ-teritoriale.

Consiliul local este o autoritate colegiala a administratiei publice locale, se bucura de un statut autonom, in sensul ca el delibereaza asupra intereselor specifice ale colectivitatilor locale si decide cu privire la modul de realizare a acestora fara amestecul din partea autoritatilor administratiei de stat.

Fiind alesi dupa sistemul pluripartid, raspunderea lor politica este numai de ordin electoral, in sensul ca ele sunt inzestrate cu competenta specifica administratiei publice locale pentru a decide asupra modului de solutionare a problemelor administrative ale colectivitatilor locale.

Primarul este un organ executiv, ce deriva din faptul ca el este cel care raspundere de ducere la indeplinire a hotararii consiliului local si tot el trebuie sa realizeze in colectivitatile locale legile republicii si toate actele normative.

Conform noii legi privind administratia publica locala din 6 noiembrie 1998, Guvernul, prin hotarare, numeste in fiecare judet, in unitatea teritoriala autonoma cu statut special si in municipiul Chisinau cate un prefect, confirmat de Presedintele Republicii Moldova. Prefectul isi prezinta demisia odata cu demisionarea Guvernului care l-a numit.[27]

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. El conduce serviciile publice desconcentralizate ale ministerelor, departamentelor si ale celorlalte autoritati centrale ale administratiei publice, vegheaza respectarea, pe plan local, a legislatiei, a decretelor Presedintelui Republicii Moldova, a hotararilor Guvernului si actelor normative ale autoritatilor centrale de specialitate.

§ 3. EVOLUTIA RELATIILOR DINTRE ORGANUL ADMINISTRATIEI PUBLICE IN PLAN ISTORIC IN MOLDOVA

Fiecare popor, fiecare tara isi are propria sa istorie si particularitatile sale respective.

Constructia statala, precedata de formarea Statului in Moldova si a organelor centrale de administrare, este reprezentata de procesul constituirii sistemului integru central-local de conducere a tarii. Schimbarile radicale produse in toate structurile au condus la stabilizarea organelor centrale si locale. Conform surselor documentare si in baza suporturilor juridice, organizarea statului si sistemului politic in Moldova rezulta dintr-o istorie lunga de mai multe secole.

Institutia centrala a Statului Moldovenesc era Domnia, exercitata de catre un Mare Voievod (si domn), considerat stapan al intregii tari. Nominal Domnul avea intreaga putere. Considerat stapan al tarii, avand atributii legislative, executive, judecatoresti si militare, domnul manuia tara ca un autocrat. In realitate el de fapt nu lua aproape nici o hotarare fara a se sfatui cu marea boierime - Sfatul boieresc sau sfetnicii domnesti, care erau alesi din randurile familiilor stapanitoare ce formau nobilimea.

De rand cu administratia centrala a tarii, sistemul integru de dirijare a societatii medievale includea sistemul de administrare locala a tinuturilor, targurilor si comunelor. In special, nivelul doi, cel al administratiei locale, se forma si evolutiona in stransa dependenta de divizarea teritoriala a tarii.

Principiul esential de interactiune dintre autoritatile administratiei tarii in acea perioada era centralismul autoritar. Vointa Domnitorului si a Divanului domnesc era lege pentru toti.

La nivel local, tinuturile erau conduse de 2 parcalabi, care aveau si conducerea militara a garnizoanelor din cetati. Organizatia municipala era condusa dintr-un reprezentant al Domnitorului care se numea Vornic de Targ sau Ureadnic si din consiliul celor 12 pargari, prezidat de un Soltuz. Intre Vornic ti pargari erau relatii de supusenie, deoarece Vornicul reprezenta Domnitorul in teritoriu.

Incepand cu sec. XVIII, in organizarea administratiei statului are loc un oarecare progres, se infiinteaza unele servicii noi, printre care si asa-numitul vornic al obstilor, comparabil cu un minister din ziua de azi, condus de un vornic al obstilor, ajutat de consiliu de boieri si de negustori. Toti acesti reprezentanti care carmuiau tara nu primeau o plata speciala. Ei traiau pe contul populatiei, strangand in folosul lor anumite impozite si insusindu-si o parte din amenzi.

Incepand cu sec. XIX, cand Basarabia devine o gubernie ruseasca, forma de administrare se schimba, schimband si unele tipuri de relatii intre reprezentantii puterii de stat. Administratia de stat se compunea din doua departamente si din adunarea lor comuna. Departamentul avea in subordine sa ispravnici, sefi de politie si alti functionari ai administratiei locale.

In aceasta perioada organizarea administrativa constituia o subordonare exclusiva fata de comandamentul armatei care inlocuia organele centrale de conducere.

Sub influenta administratiei ruse, dup[ anul 1818 Administratia Basarabiei se modifica din nou. Organul suprem de conducere a tarii devine Consiliul Suprem, care avea prerogative administrative si judecatoresti. Consiliul suprem nu depindea de organele imperiale, de consiliul de ministri, iar in chestiuni secundare avea putere hotaratoare. El era supus direct al imparatului si Consiliului de Stat.

Anul 1828 pune inceputul altei etape de administrare a Basarabiei. A fost adoptata si publicata "Legiunea relativa la administrarea Basarabiei". In articolele introductive ale noii Legi exista o dispozitie importanta, conform careia, asupra provinciei se extindea legislatia rusa de administrare.

Prin aceasta dispozitie se introduce in Basarabia organizarea administrativa rusa. Basarabia devine o provincie a tinutului Novorosia, administratia careia era formata din urmatoarele institutii:

Sfatul oblastei;

Directia oblastei;

Palatul Haznalei;

Tribunalul Corectional;

Tribunalul Civil;

Tribunalul Constiintei.

Intre aceste institutii de reprezentare erau independente una fata de alta si toate se supuneau Sovietului Suprem al Guberniei.

Totodata au fost formate institutii care erau subordonate direct ministerelor: Directia postelor; Directia Carantinelor; Directia Vamilor; Directia Lacurilor. In tinut au fost instituite tribunale si introdusi noi functionari: administratul financiar, procurorul judetean, medicul.

Directia oraseneasca se ocupa de chestiuni judecatoresti, politienesti si gospodaresti. Referitor la institutiile noi introduse in Basarabia, in lege se mentiona ca ele trebuie sa se conduca de dispozitiile comune ale imperiului. Intre ministerele imperiului si directiile noi formate in Basarabia s-au stabilit relatii de autoritate ierarhica si de control.

§ 4. Raporturile dintre autoritatile administratiei publice in

Moldova in perioada sovietica.

Atitudinea fata de stat, fata de puterea oficiala in societate a constituit intotdeauna piatra de temelie a oricarui sistem politic. Deosebit de dramatic si cu cele mai tragice consecinte acest fenomen s-a manifestat pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, parte componenta a careia a fost si Moldova, unde statul avea la baza sa sovietele concepute de Lenin ca niste organe "atotcuprinzatoare".

Esenta principala a sistemului sovietic, supranumit de autoritati "forma organizatorica a dictaturii proletariatului" consta intr-un regim rigid de totalitarism politic si ideologic de comanda si administrare birocratica a societatii.

Fiind o parte componenta si indisolubila a intregului sistem ce domnea in Uniunea Sovietica, sovietele din Moldova au avut intru totul acelasi caracter. Continutul si esenta Actelor emise erau in acte peste tot teritoriul controlat de Administratia sovietica. Factorul determinat consta in caracterul totalitarist al noului sistem politic bazat pe soviete si inchistat "cortinele de fier" ale ideologiei comuniste.

Fiind destul de consecvent, partidul comunist a reusit sa monopolizeze puterea politica in stat, devenind un partid nu numai de guvernamant, ci practic si statal, care a instituit sistemul monopartiinic. Conducerea totala a statului se efectua indirect prin intermediul executivelor sovietelor, a guvernului si structurilor lui. Desi organele sovietice erau formal dezintegrate de cele de partid, in realitate ele constituiau un tot intreg, deoarece sovietele erau alcatuite din comunisti. Aceasta situatie favorabila acorda partidului de guvernamant posibilitatea de a adopta decizii proprii, fara a-si asuma o responsabilitate concreta pentru consecintele lor. Legea fundamentala descria in detaliu principiile constituirii si functionarii organelor sovietice, dar totalmente nu facea nici o referinta la izvorul puterii de stat - la partidul de stat, forta principala a statului.

Sovietele, in perioada interbelica se formau in baza unor principii de inegalitate intre alegatori si diverse paturi sociale, in mod indirect - doar in esalonul local erau alegeri directe, apoi urmau congresele esalonate ale diferitor unitati administrativ-teritoriale. In mod abuziv partidul comunist extindea cota parte a populatiei lipsite de drepturi politice, inclusiv a dreptului de vot, pe motiv ideologic, se ocupa de atribuirea arbitrata in "clasa exploatatorilor" a comersantilor, a slujitorilor clerului etc. Aceste manipulari politice permiteau izolarea unui grup considerabil de populatie, suspectata ostila puterii sovietice. Regimul totalitarist folosea diverse metode in scopuri politice determinate de ideologia dogmatica. Aparatul sovietelor se conducea de principiul ca scopul final scuza mijloacele realizarii lui. Caracteristic e pentru istoria sovietelor din perioada respectiva era neuniformitatea si neconsecventa in realizarea formulelor teoretice. In practica sociala cele mai frecvente erau formele de conducere autoritar-birocratice.

Practic se manifestau vadit contradictii reale si neuniformitati reale ale dezvoltarii politice. Fiindca sovietele reprezentau baza politica a statalitatii existente, esenta lor in fond ramanea a fi totalitara. Desi se vorbea permanent despre aceea ca eligibilitatea trebuia sa fie sursa puterii, ca fiecare om are dreptul la opinia proprie, ca minoritatea trebuie sa se supuna majoritatii, in realitate totul era invers. Practica constructiei si activitatii nici pe departe nu corespundea acestor declaratii in constiinta sociala anume ele au devenit expresie a idealurilor si normelor democratice.

Intr-o asemenea atmosfera contradictorie de falsuri grosolane si fatarnicie politica, sovietele au devenit niste simboluri abstracte. Regimul totalitar comunist a legiferat locul si rolul determinat al partidului comunist in societatea sovietica, incluzand art. 6 in Constitutia U.R.S.S. din 1997. Puterea politica reala apartinea structurilor partidului comunist. Aceste organisme in centru si pe teren dirijau toate aspectele procesului formarii si activitatii sovietelor. In acest cop periodic se editau instructii cu privire la activitatea sovietelor.

Analiza surselor istorice si statistice demonstreaza ca practic activitatea sistemului sovietic de administrare n-a evoluat. Organul suprem al republicii era Sovietul Suprem. El era organul ce emitea legile. Aceste legi mai intai de toate erau adoptate de Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice, iar mai apoi erau primite "unanim" de catre organele legiuitoare ale republicilor unionale "surori".

Despre ce fel de relatii se poate de vorbit intr-o asa societate? Principiul de interactiune intre organele administrarii publice in perioada sovietica era principiul centralizarii totale. Organele administratiei publice erau asezate te scara ierarhica si organele superioare dictau celor aflate pe o scara ierarhica mai inferioara. Sistemul sovietic instituit arbitrar pe verticala (de sus in jos), avea un caracter centralizat pana la fanatism. Autoritatea venea intotdeauna exclusiv de sus. Puterea de decizie formal apartinea guvernului central, insa in realitate monopolul il detinea partidul comunist totalitar. Atributiile tuturor autoritatilor inferioare erau reduse la minimum si avea o esenta pur formala.

De exemplu, in Legea RSSM din 8 decembrie 1971 "Cu privire la sovietul raional de deputati ai oamenilor muncii din RSSM"[28], in art. 4 se mentiona ca "sovietul raional de deputati ai oamenilor muncii coordoneaza si controleaza activitatea tuturor intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, situate pe teritoriul, in domeniul constructiei de locuinte si obiecte comunale, de menire social-culturala si de trai, productiei marfurilor de consum popular si a materialelor locale de constructie elaborarii si infaptuirii masurilor de amenajare, comertului si alimentatiei publice, al invatamantului public, ocrotirii sanatatii, culturii si alte domenii legate de deservirea populatiei raionului; exercita in limitele drepturilor acordate Sovietului, controlul asupra activitatii colhozurilor si altor asociatii cooperatiste, precum si a colhozurilor, intreprinderilor, institutiilor si altor organizatii de subordonare ierarhic superioare, care se afla pe teritoriul raionului, precum si controlul asupra respectarii legislatiei de catre ele in cazurile necesare prezenta propunerile sale organelor respective ierarhic superioare.

Sovietul raional de deputati ai oamenilor muncii, in limitele drepturilor acordate de lege, exercita conducerea activitatii sovietelor satesti de orasel si orasenesti de deputati ai oamenilor muncii".

Aceasta se mentioneaza in lege. In realitate era cu totul altfel: Primul secretar al comitetului raional de partid dicta tuturor intreprinderilor si organizatiilor din raion planul de lucru si tot procesul de activitate. Colhozurilor le indica unde si ce sa semene, ce cultura sa cultive. Iar presedintii de colhozuri, directorii de intreprinderi erau numaidecat membri de partid si raspundeau in fata biroului de partid raional.

In ceea ce priveste sovietele satesti ele nu aveau activitate de sine statatoare si indeplineau directive de partid, fara ca sa aiba o initiativa cat de mica in procesul de activitate. Astfel, pe parcursul anilor 80, in istoria sovietelor nu s-au produs schimbari radicale. Dimpotriva, inviorarea lor relativa din primul deceniu ce a urmat dupa moartea lui Stalin a fost stopata definitiv. Stagnarea economica completamente s-a rasfrant si asupra raporturilor si relatiilor intre organele administratiei publice de diferite niveluri, intre autoritati si populatie, careia ii prestau servicii. Sovietele, de rand cu celelalte verigi ale sistemului politic au ramas incrustate, in viata politica predomina conservatismul.

Doar mijlocul anilor 80, cand in URSS a inceput Restructurarea gorbaciovista, a adus primele schimbari de esenta. S-a inceput o miscare de la democratia declarativa la cea adevarata, Restructurarea sistemului public a dus la schimbarea formei si continutului sovietelor, la restructurari principale ale sistemului existent. Dupa o perioada de 7 decenii de situatie intacta a sovietelor vine perestroica, care a adus inceputul unei noi relatii intre organele administratiei publice. Dar aceasta situatie legata de psihologia oamenilor nu se schimba peste noapte. Procesul de democratizare s-a produs acum cativa ani, iar elementele sovietice mai exista si in prezent. Dupa alegerile din primavara anului 1990, alegeri democratice, majoritatea deputatilor care erau din partea Frontului Popular, Sovietul Suprem al RSSM s-a transformat in Parlamentul Republicii Moldova si sovietele au disparut de pe arena politica. Sistemul sovietic cu modul sau de activitate s-a autolichidat imediat dupa proclamarea independentei R. Moldova din 27 august 1991.

Capitolul II

RAPORTURILE SI RELATIILE DINTRE AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE IN TARILE

EUROPEI CENTRALE DE EST

§ 1. Tipurile de relatii in administrarea publica in unele tari din Europa Centrala si de Est

Reiesind din perspectiva cerintelor si nevoilor societatii, dar si a exigentilor europene in materie, regandirea si reconsiderarea organizarii si functionarii administratiei publice a condus la transformarea radicala a intregului sistem de relatii intre autoritatile administratiei publice si in statele Europene.

De exemplu, cu pasi siguri s-a produs procesul reinnoirii formele de administrare in Slovacia. Actualmente in aceasta tara exista doua nivele de administratie: Guvernul central cu sediul in capitala Bratislava si administratia locala, reprezentata de municipalitati. In legatura cu adoptarea Legii privind autoadministrarea locala in teritoriu a fost instituit si nivelat de jos, fiind create organele descentralizate ale Guvernului central. S-a realizat si o diferentiere intre administratia de stat la nivel local si respectiv, autoadministrarea locala.

Republica Slovacia este impartita in 38 de districte care formeaza principalul nivel al autoadministratiei descentralizate a statului si 121 de subdistricte. Structura ierarhica a administratiei centrale si locale din Slovacia este reprezentata de aceste 2 nivele. Administratia de district exercita functiile statului conform legii. Intre administratiile de district si cele municipale exista relatii de cooperare in chestiuni legate de dezvoltarea districtului, alocarea inventiilor de capital ale statului, implimentarea politicii regionale, mutarea resedintilor de sub district s. a.

In problema relatiilor intre administratiile centrale si locale putem mentiona ca ele sunt strict delimitate prin lege. Autoritatile municipale sunt primarul si consiliul municipal. Primarul este autoritate executiva a municipalitatii. El conduce administratia municipala si reprezinta municipalitatea in relatiile cu exteriorul. Pe langa primar, principalul organ autorizat ce ia decizii este consiliul municipalitatii. In municipalitatile mai mari consiliul municipalitatii alege un comitet al reprezentantilor. Acest comitet este organul executiv si de control al consiliului municipalitatii si actioneaza ca organ consultativ pentru primar. Dar opinia comitetului nu este obligatorie pentru primar. Intre primar si consiliul municipalitatii exista relatii de cooperare. Relatiile de control apar intre organele administratiei publice de specialitate.

O alta tara ce a trecut de curand la o forma noua de organizare a autoritatilor administratiei publice este si Ungaria. In consecinta au disparut vechile relatii si raporturi dintre organele administratiei publice de diferite nivele si in baza reformelor politice efectuate s-a creat in Ungaria urmatorul sistem de administrare:

primul tip de structuri este reprezentat de organele guvernului central si agentiile lui. Ministerele si celelalte organe centrale cu autoritate la nivel national au diverse organe teritoriale subordonate lor

al doilea tip de structuri este reprezentat de sistemul administratiei locale, ea fiind de doua niveluri:

a)    municipalitatile ce asigura si administrarea in fiecare localitate;

b)    administratiile judetene ce asigura administrarea si servicii specifice la nivel judetean.

Autoritatile administratiei publice locale sunt autonome in formarea si activitatea lor. In Ungaria exista un singur mod prin care Guvernul poate controla activitatea municipiilor. Acesta-i Oficiul comisarilor republicii, ce are statut de organ regional specific, cu subordonare centrala si cu autoritate generala.

In Ungaria s-au constituit si functioneaza relatii de cooperare intre organele administratiei publice. De exemplu, satele invecinate ce au mai putin de o mie de locuitori infiinteaza un oficiu administrativ al districtului rural pentru realizarea sarcinilor administrative comune. Circa 280 municipalitati coopereaza intre ele in scopul administrarii in comun a unui sau mai multor institutii similare (de exemplu, scoli, spitale). Se mai practica si diverse forme de cooperare financiara intre administratiile locale. Bugetul central incurajeaza administratiile locale sa coopereze. De exemplu, o anumita subventie este mai mare daca autoritatile locale decid sa coopereze.

La nivel local, pe langa primar, care este seful politic si administrativ al municipalitatii, consiliul local numeste pe o perioada nedeterminata un administrator-sef. Intre administratorul-sef si primar se stabilesc relatii de colaborare, deoarece administratorul este numit de consiliu dar indeplineste si pregateste ordinele si hotararile primarului, participa la sedintele consiliului si il avertizeaza atunci cand acesta ia o hotarare ce incalca legea.

Sistemul de guvernare din Bulgaria consta din doua grupe majore de institutii; institutiile Guvernului central si institutiile autoadministrarii locale. Intre aceste grupuri de organe administrative exista un sir de raporturi si relatii stabilite prin lege . in primul rand exista relatii de control. Cu toate ca municipalitatile sunt libere sa actioneze in limitele stabilite de lege, Guvernul central controla modul in care aceste standarde sunt respectate. De exemplu, Ministerul Mediului poate controla nivelul de poluare al apelor reziduale revarsate in rauri, iar Ministerul Sanatatii poate controla puritatea apei potabile.

Exista domenii in care administratia centrala si administratiile locale isi impart responsabilitatile in exercitarea anumitor functii. De exemplu, in invatamant. Ministerul invatamantului elaboreaza programe scolare si stabileste anumite standarde care trebuie respectate de scoli. De asemenea ministerul stabileste bugetele scolilor si numeste directorii acestora. In acelasi timp, administratia locala raspunde de intretinerea cladirilor, de asigurarea asistentei medicale pentru elevi s.a. in asa caz apar relatii de cooperare dintre organele administratiei centrale si cele locale.

O relatie de control functioneaza si in domeniul verificarii legalitatii.

Primul poate contesta o hotarare a consiliului municipalitatii prin exercitarea dreptului de veto. Cand consiliul insista in hotararea respectiva, primarul are dreptul de apel in instantele judecatoresti.

Consiliul municipal poate anula dispozitiile primarului in cazul daca ultimele contrazic hotararile consiliului.

Guvernatorul regional, in calitatea lui de organ descentralizat al guvernului poate suspenda hotararile consiliului municipalitatii daca acestea contravin legilor si are dreptul sa le supuna instantei judecatoresti.

Consiliul municipalitatii are autoritate de a anula actele primarului ce contravin deciziilor consiliului. Dar si primarul are dreptul sa contesteze deciziile consiliului in cazul in care acestea contravin intereselor municipalitatii sau contravin legii. Astfel, la nivel local este o corelatie intre organele administratiei locale, ele aflandu-se intr-o interdependenta unul fata de celalalt (adica intre consiliul si primar). Acestea nu sunt relatii de ierarhie ci relatii de coordonare, conlucrare. Intre administratiile centrale si municipale mai exista relatii de prestari si servicii. Prin activitatea lor, atat municipalitatile, ca organe centrale, cat si directiile municipale ca organe locale, presteaza servicii populatiei municipalitatilor. Rapoartele dintre organele administratiei publice de diferite niveluri in tarile din Europa sunt bazate pe principiul descentralizarii administrative.

§2. Raporturile dintre autoritatile administratiei publice

in unele state din spatiul ex-sovietic

Procese profund revolutionare in sistemele de administrare in tarile Europei s-au produs si in spatiul ex-sovietic la hotarul anilor 1980 - 1990.

Sistemul sovietic de administrare si al asa zisei "democratii populare" s-a autolichidat. In vacuumul creat a inceput un proces intens de formare a noului sistem democratic de administrare publica, conform celor trei modele contemporane din lume.

Daca in tarile Europei Centrale si de Sud-est trecerea la relatii democratice intre autoritatile administratiei publice este realizat, atunci in tarile ex-sovietice, multe afirmatii democratice raman numai pe hartie si in lozincile lansate de oratori astfel, in Belorusia, organele administrative au ramas sovietele. Sovietele locale sunt construite in 3 niveluri. Deoarece tara este impartita in regiuni, in fiecare unitate administrativa de acest tip cea mai inalta autoritate publica este sovietul regional, care conduce si coordoneaza activitatea sovietelor de district. La randul lor, sovietele de district unifica, conduc si coordoneaza activitatea sovietelor satesti. Organul reprezentativ suprem si singurul organ legislativ al puterii de stat in Belorusia este Sovietul Suprem. Principalul organ al puterii executive este Consiliul de Ministri. Astfel sistemul de administrare in Belorusia a ramas a fi extracentralizat.

Guvernul si organele administratiei centrale oficial nu au autoritate de a da directive institutiilor reprezentative ale administratiei locale si nu pot emite ordonante ministeriale adresate acestora.

Relatiile dintre diferite organe ale sistemului administrativ din aceasta tara continua in fond sa ramana identice regimului totalitar comunist, aspectele lor democratice purtand un caracter formal. In cadrul CSI se evidentiaza in plan pozitiv noile relatii democratice in Ucraina, Estonia, Lituania, Letonia.

Pe parcursul anului 1994 in Ucraina a fost elaborata o noua lege a administratiei locale. Sub aspectul structurii ierarhice Autoritatile de Guvernare se impart in trei niveluri. Distributia functiilor intre Administratia centrala si cea locala se efectueaza in baza legii. Consiliile regionale si de district nu au autoritate ierarhica asupra nivelului inferior. Administratiile locale au responsabilitatea generala de a oferi servicii, sa asigure satisfacerea tuturor nevoilor publice locale. Administratiile regionale si de district indeplinesc servicii publice de semnificatie regionala. O directie prioritara in functionarea sistemelor administrative actuale sunt relatiile dintre administratiile locale si Guvern si modul in care este supervizata activitatea administratiilor locale. Insa in Ucraina nu exista o institutie care sa supravegheze modul in care autoritatile locale se conformeaza legii.

Legea nu prevede forme obligatorii de cooperare intre administratiile locale. Cu toate acestea au existat cazuri de cooperare dintre diferite regiuni in ce priveste politica economica a acestora. Pe langa cooperarea geografica, intre administratiile locale exista si cooperare politica. In activitatea practica exista unele forme de cooperare financiara intre administratiile locale. Insa pana in prezent ea nu este prea dezvoltata, deoarece administratiile locale au retineri in finantarea comuna a unor lucrari, preferand sa obtina subventii suplimentare din partea statului. Relatiile de control continua practica din trecut. Aici principiile democratice intampina riposta conservatismului.

In Estonia, administratia centrala numai supravegheaza legalitatea activitatilor autoritatilor locale. Se utilizeaza si diverse forme de cooperare intre administratiile locale. Autoritatile administratiilor locale pot decide independent asupra infiintarii unor institutii comune.

In Letonia principala relatie dintre organele autoritatilor publice este cea de supraveghere. Autoritatile administratiei ierarhice superioare supravegheaza indeplinirea legilor de catre autoritatile locale, iar in ce priveste supravegherea din punct de vedere financiar, propunerea pentru legea bugetelor locale prevede ca " institutiile administratiei de stat nu au dreptul sa se amestece in elaborarea si executarea bugetelor locale", dar in acelasi proiect de lege se arata ca "legitimitatea cheltuirii fondurilor primite de administratia locala de la bugetul de stat va fi controlata de Controlul de Stat si de Ministerul de Finante".[29]

Legea administratiei locale prevede ca Guvernul trebuie sa se consulte cu reprezentantii ai administratiei locale inainte de adoptarea unor hotarari care afecteaza administratiile locale, dar administratia locala nu are putere de decizie in fata Cabinetului de Ministri. Negocierele intre administratiile locale si Guvern sunt inregistrate pe banda si legea prevede ca Guvernul trebuie sa "reconsidere" domeniile in care pot aparea divergente de pareri.

Legea permite administratiei regionale sa adopte decizii care sunt obligatorii pentru toate administratiile locale din regiune in circumstantele specificate in lege. In acest sens, poate aparea cooperarea obligatorie intre administratiile locale.

O descentralizare foarte distincta a organelor administratiei publice este si in Lituania. Exista o autonomie reala intre diverse sisteme centrale si locale. Guvernul, de exemplu, are 12 reprezentanti fara portofoliu in municipalitati. Principala lor sarcina este supravegherea activitatilor locale. Majoritatea ministerelor, departamentelor si inspectoratelor isi au diviziuni regionale cu care se afla in raporturi de colaborare.

Desi consiliile locale sunt independente de Guvernul central, organele executive ale municipalitatii totusi trebuie sa implimenteze deciziile Guvernului. Guvernul are autorizatia sa anuleze decizia organelor executive ale municipiilor, daca acestea au incalcat legislatia in vigoare. Parlamentul poate sa dizolve un consiliul local, daca acesta a incalcat Constitutia sau legea, un decret al Guvernului.

Consiliile locale au si ele dreptul sa se adreseze instantei judecatoresti cand considera ca le-au fost incalcate drepturile de Guvern.

In Lituania exista un sir de forme obligatorii si neobligatorii de cooperare intre administratiile locale. Cooperarea nu este stipulata prin legile tarii, deci Legea principiilor fundamentale permite administratiilor locale sa se asocieze, principala restrictie asupra cooperarii administratiilor locale constituind-o decizia Parlamentului asupra asociatiilor de administrari locale.

Cooperarea voluntara dintre administratiile locale este sporadica. Anumite servicii sunt asigurate de mari intreprinderi, sfera de activitate a acestora acoperind teritoriul mai multor municipii. Aceasta situatie a fost mostenita din perioada regimului sovietic si nu este creata prin acordul municipiilor in vecinatate.

La ora actuala in toate tarile din Europa se intensifica procesul de descentralizare, care consta in remanieri ale functiilor de stat in dependenta de evolutia mediului economic si politic. Conducatorii politici reformatori si elita administrativa aplica reforme si hotarari care largesc drepturile si obtiunile populatiei, indica real asupra beneficiarilor si asigura politicienilor prerogativ corespunzatoare. Analizand situatia din mai multe tari, putem constata ca in ultimii ani conducatorii politici previzibili au realizat obtiunile popoarelor lor prin aplicarea reformelor decisive.

Reforma institutiilor statului faciliteaza cooperarea tuturor categoriilor sociale. Recompensarea avantajoasa a persoanelor fizice si juridice afectate de reforma poate contribui la cooperarea si sprijinul acestora.

§3. Practica Romaniei privind raporturile dintre autoritatile administratiei publice

in procesul de edificare a unei administrari moderne in Republica Moldova o insemnatate deosebita o are cunoasterea sistemului de activitate administrativa a altor tari. Un interes aparte pentru noi il reprezinta tarile vecine si in special Romania cu care ne leaga multe lucruri comune.

Administratia la general reprezinta un sistem de masuri organizatorice, politice ti sociale menite de a asigura in consecinta obtinerea unor efecte optime in activitatea practica. Sistemul administratiei publice inglobeaza in sens larg structurile organizatorice si functionale ale administrarii la nivel central si local, precum si mecanismele de executare de catre acestea a puterii executive in stat. Administratia publica in ansamblu a evoluat de la cele mai embrionare forme pana la dezvoltarea moderna de azi din cele mai democratice state.

Modelul continental francez de administrare, dupa care activeaza majoritatea tarilor europene, inclusiv si Romania, se deosebeste de celelalte modele printr-un regim de tutela a statului in teritoriu. Astfel in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul I (comuna) exista numai organe elective de administrare. In cadrul unitatilor de gradul 2 (districte, departamente, regiuni, provincii) de rand cu autoritatile elective, functioneaza de asemenea si organe de administrare numite de autoritatile centrale, care exercita pe langa functiile de administrare si functii de tutela.

Insa aceasta tutela nu trebuie inteleasa ca un amestec in activitatea organelor locale din partea organelor centrale, fiindca in acest mod controlul, ca forma de relatie intre autoritatile centrale si cele locale este exercitat doar intr-un cadru restrans, strict stabilit de lege.

In diferite tari organele statului in teritoriu sunt cunoscute sub diferite denumiri; fie de prefect sau comisar, fie ministru de stat sau delegat al guvernului, guvernator etc.

Prevederile Cartii Europene "Exercitiul autonom al puterii locale" (adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985) evita conceptia clasica a tutelei administrative si o subtituie prin cea de control administrativ. In acest sens activitatea organelor administrative publice este absolut autonoma de activitatea organelor teritoriale ale statului. Astfel, bazandu-se pe principiul descentralizarii administrative, intre diferite autoritati ale administratiei publice s-au stabilit diferite tipuri de relatii: de control, cooperare, reprezentare, prestari servicii etc. Aceste relatii au suport juridic prin Legile privind administrarea publica din diferite tari.

Sistemul administratiei publice, completamente bazat pe modelul francez, functioneaza eficient si in tara vecina Romania.

In dependenta de divizarea administrativ-teritoriala a tarii s-a constituit actualul sistem de administrare publica locala. Conform Constitutiei Romaniei, ea se bazeaza pe autonomie locala si descentarlizarea serviciilor publice. Conform codului legislativ adecvat, in Romania exista doua niveluri de administrare.

Primul nivel este reprezentat de Guvern in calitate de organ executiv central. Guvernul conduce ti supravegheaza functionarea ministerelor si a altor organe ale administratiei centrale si locale, avand grija ca activitatea lor sa se desfasoare conform legislatiei in vigoare. Se controleaza in special administratia publica locala, implimentarea politica interna si externa a statului. Guvernul isi are reprezentantul sau in fiecare dintre cele 40 de judete si municipiul Bucuresti, aceasta fiind prefectul. Totodata prefectul este si seful serviciilor publice ale ministerelor si celorlalte autoritati centrale organizate la nivel local. In calitate de reprezentant al centrului, prefectul vegheaza ca activitatea administratiei locale sa se conformeze cu legea. Foarte important este faptul ca nu exista relatii ierarhice intre prefect si organele locale.

Al doilea tip de administrarea este autoguvernarea locala. Exista doua niveluri de administrare publica locala:

a)    administratia la nivelul judetului;

b)    administratia le nivelul oraselor si comunelor.

La nivel judetean, consiliul respectiv coordoneaza activitatile consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Autoritatile administratiei publice locale in comune si orase sunt consiliile locale si primarii alesi de tot electoratul. Consiliile comunale si orasenesti, precum si primarii, actioneaza ca autoritati administrative autonome si solutioneaza afacerile publice de interes local conform legii. Relatiile dintre administratia judeteana si administratiile orasenesti si comunale se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in solutionarea problemelor comune. Nu exista relatii de subordonare intre administratiile orasenesti si comunale si administratia judeteana. Principala atributie a primarului comunelor si oraselor este de a implimenta deciziile consiliilor comunale si orasenesti.

Supravegherea activitatilor autoritatilor administratiei locale se efectueaza de catre Departamentul Administratiei Publice Locale, care este un organ administrativ central. Departamentul respectiv face propuneri Guvernului pentru numirea prefectilor, precum si secretarilor consiliilor judetene si a municipiului Bucuresti. Prefectii numiti de Guvern in fiecare judet si in municipiul Bucuresti supravegheaza ca autoritatile locale sa se conformeze legislatiei in vigoare. Insa perfectii nu exercita relatii de subordonare intre consiliile locale si primari, pe de o parte, si prefect, pe de alta parte. Guvernul poate decide sa dizolve un consiliul local la propunerea argumentata a prefectului in cazurile stabilite de lege.

In consecinta, raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale exclud subordonarea administrativa, iar controlul actelor in instante judecatoresti speciale vizeaza numai legalitatea nu si oportunitatea acestora. Autonomia locala este asigurata prin faptul ca autoritatile administratiei publice locale elaboreaza si aproba bugetele locale si au dreptul sa stabileasca si sa perceapa impozite si taxe locale, in conditiile legii.

Orice control administrativ asupra colectivitatilor locale nu este exercitat decat conform formelor si cazurilor prevazute de Constitutie si alte legi. Orice control administrativ al actiunii colectivitatilor locale cuprinde si un control de oportunitate exercitate de autoritatile de nivel superior in ceea ce priveste sarcinile, a caror executie este delegata colectivitatilor locale. Controlul administrativ se exercita reprezentand raportul intre amploarea interventiei autoritatii care exercita controlul si importanta intereselor pe care le prezinta.

Unitatile economice si institutiile social-culturale cu capital de stat ca subiecti ai raporturilor de drept administrativ realizeaza acele activitati ale administratiei publice care au in principiu caracter de prestatii.

Atat regiile autonome si societatile comerciale, cat si institutiile publice in diverse domenii de activitate de interes national sau local, care sunt infiintate si organizate prin decizia organelor administratiei publice centrale sau locale si inzestrate de catre acestea cu mijloace materiale si financiare necesare, sunt subordonate organelor care le-au infiintat si care au drept de control asupra activitatii lor. Acest control se realizeaza in conditiile existentei unei autonomii functionale, implicand prin aceasta unele particularitati care difera uneori de la unele din ele la altele.

Totodata in judete functioneaza in subordinea ministerelor sa altor organe centrale, servicii de specialitate care, prin activitatea lor, realizeaza administrarea publica in unitatile administrativ-teritoriale.

Organele administratiei publice in Romania, ca subiecti ale raporturilor juridice de drept administrativ, sunt constituite intr-un sistem, ceea ce insemna ca intre acestea sunt statornicite, in conformitate cu legea, anumite raporturi: de subordonare, de participare, de colaborare; in orice caz aceste raporturi se statornicesc si se realizeaza numai in interesul sistemului, fapt ce asigura functionarea lui ca sistem. Totalizand aceasta analiza vrem sa mentionam, ca, acest sistem administrativ in Romania functioneaza din anul 1992 si in prezent se simte necesitatea completarii cadrului legislativ cu legi ce ar asigura cresterea autonomiei autoritatilor locale, reglamentarea relatiilor dintre prefecti si consiliile locale, sporirea controlului pe care prefectii il exercita asupra gestiunii problemelor de interes local.

Capitolul III

RELATIILE DINTRE AUTORITATILE ADMINISTRATIVE PUBLICE IN MOLDOVA DUPA DECLARAREA SUVERANITATII

§1. Relatiile dintre diferite niveluri de administrare

in procesul de democratizare

Perioada de dupa 1990 pentru Republica Moldova poate fi definita ca timpul implementarii democratiei si independentei, a stabilirii suveranitatii noului stat, recunoscut de multe tari din lume. In societate au loc multe schimbari rapide si radicale, care au facut sa dispara sistemul totalitar centralizat.

Conform Constitutiei Republicii Moldova "Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil".[30] Alaturi de celelalte state ex-sovietice, Republica Moldova isi croieste o viata noua. De rand cu intreaga societate din tara se schimba si administratia publica. Ea trebuie sa serveasca relatiilor sociale pornind de la dinamica lor concreta. Fiecare popor trebuie sa-si faureasca o administratie publica proprie, iar limitele si caracterul acestei administratii vor depinde de regimul politic al statului respectiv, de relatiile ce exista intre organele administratiei publice de diferite niveluri, de istoria si traditia poporului, de principiile de organizare si functiile exercitate de administratia publica. Autoritatile administratiei publice in procesul realizarii functiilor sale, stabilite de lege, sunt implicate in diferite relatii in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice cat si cu elementele exterioare acestui sistem.

Aceasta reiese din faptul ca autoritatile publice activeaza si sunt influentate de mediul social, politic si juridic.

Mediul social al administratiei este ansamblul factorilor externi care ii influenteaza structura, formele si continutul actiunii ei. Activitatea si structura administratiei publice evolueaza in concordanta cu dinamica exigentilor mediului social.

O mare influenta asupra administratiei publice o are mediul politic. Aceasta se intampla din cauza ca autoritatile administratiei publice sunt cele mai importante instrumente de care dispune puterea politica pentru satisfacerea necesitatilor societatii. Administratia trebuie sa se sprijine pe o putere politica, a carei autoritate fata de cetateni este un factor principal al eficientei sale. Activitatea administratiei publice este influentata si difera in dependenta de mediul juridic in care se exercita. Indeplinind sarcinile primite de la puterea politica, autoritatile administratiei politice asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice. Pe de alta parte, insasi structura administratiei, functiile ei, sunt stabilite si reglementate prin lege, influenta mediului juridic asupra administratiei fiind destul de evidenta.

In activitatea organelor administrative accentul se deplaseaza tot mai frecvent si mai pronuntat de la administrarea directa spre dirijarea indirecta, de la solutionarea problemelor curent spre exercitarea managementului strategic.

Modificarea functiilor are influenta directa si asupra mecanismului practic de lucru al organelor administratiei publice. Tendinta predominata in prezent este descentralizarea functiilor administratiei publice. Exercitandu-si functiile, autoritatile administratiei publice se afla in anumite raporturi atat cu elementele interne ale sistemului administratiei publice care activeaza sub influenta mediului social, politic si juridic, cat si cu institutiile ce reprezinta aceste medii.

Sistemul administratiei publice cuprinde, pe de o parte, autoritatile administratiei centrale si locale, iar pe de alta parte autoritatile administratiei publice cu competente generale si speciale. Intre aceste autoritati ale administratiei publice se cunosc mai multe tipuri de raporturi.

Cunoasterea si aprofundarea relatiilor structurale interne ale administratiei publice si institutiile administrative, autoritatile administrative cu colectivitatile locale, regulile juridice sau nejuridice, mijloacele materiale si umane nu se pot realiza in bune conditii daca nu stabilim mai intai care sunt relatiile, de pe o parte, intre administratia publica centrala sau administratia publica locala, ca subsisteme ale sistemului social global, si celelalte elemente ce formeaza sistemele distincte si care, impreuna, compun mediul sau cadrul social inconjurator al administratiei publice.

Conform Legii privind administrarea publica locala avem doua nivele:

Primul nivel il formeaza consiliile satesti (comunale), orasenesti si primariile satelor, comunelor, oraselor. Fiind mai aproape de cetateni, anume aceste organe se confrunta zilnic cu necesitatile solutionarii a zeci de probleme ce apar in comunitatea data. De faptul cum activeaza aceasta veriga a administratiei publice locale, depinde foarte mult opiniile oamenilor despre administratia publica in general.

Al doilea nivel al autoritatilor administrative ale administratiei publice locale il constituie consiliile judetene.

Fiind o veriga intermediara intre organele administratiei centrale si organele administratiei publice locale de nivelul intai, consiliile judetene si municipale coordoneaza activitatea consiliilor (comunale). Este important de mentionat ca raporturile lor se intemeiaza pe principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in rezolvarea problemelor comune.

La etapa actuala, cand Republica Moldova tinde sa fie un stat bazat pe drept, administratia publica e preocupata de executarea nemijlocita a prevederilor Constitutiei, a tuturor actelor normative si celorlalte acte juridice emise de autoritatile statului de drept.

Sa precizam, insa, care sunt relatiile dintre autoritatile publice si perspectivele realizarii acestor relatii, cunoasterea si aprofundarea relatiilor structurale, interne, ale administratiei publice si institutiile administrative. Autoritatile administrative, regulile juridice sau nejuridice, mijloacele materiale si umane ale administratiei publice nu pot fi realizate in bune conditii fara stabilirea relatiilor dintre administratia publica centrala si cea locala ca elemente ale unui sistem.

Tara noastra se confrunta cu mai multe dificultati in rezolvarea acestei probleme legate de mostenirea sa istorica. In Republica Moldova procesul de reformare a administratiei publice a inceput mai tarziu decat reforma economica. Au fost cauze atat obiective cat si subiective, ca de exemplu, situatia social-politica, lipsa bazei juridice etc.

Distingem mai multe categorii de relatii de care avem actualmente nevoie pentru a obtine o administratie efectiva. Mai intai insa sa analizam raporturile ce apar intre autoritatile administratiei publice.

Din primul grup fac parte raporturile autoritatile administratiei publice centrale de competenta generala si autoritatile administratiei publice locale de competenta generala si speciala. Aceste relatii sunt determinate de raportul de subordonare si dupa continutul lor sunt relatii de autoritate ierarhica, care se exprima prin dreptul organelor administratiei publice centrale de competenta generala de a controla activitatea celorlalte organe si de a emite acte juridice obligatorii pentru acestea. Din alt grup fac parte relatiile dintre organele administratiei publice locale de competenta generala si speciala de pe alta parte.

Aici este important de mentionat ca organele administratiei publice locale de competenta generala nu sunt subordonate organelor administratiei publice centrale specializate. Anume din aceasta cauza raporturile dintre ele sunt raporturi de cooperare. In unele cazuri acestea pot fi relatii de control, determinate de delegarea pe care o au anumite ministere si departamente de a controla o anumita activitate a organelor administratiei publice locale cu competente generale. De asa drepturi beneficiaza, de exemplu, Ministerul Finantelor si alte ministere. Cat priveste raporturile dintre organele administratiei publice centrale de specialitate si serviciile publice desconcentrate, acestea sunt relatii de autoritate de natura functionala, dat fiind faptul ca ele sunt subordonate vertical celor centrale de specialitate.

In cadrul sistemului administratiei publice, in dependenta de locul si rolul organelor respective, autoritatile administratiei publice centrale pot fi in raport cu aceste organe in relatii de subordonare, de cooperare ori de control,

Dar, in afara de relatii interne, autoritatile administratiei publice sunt implicate in procesul de realizare a functiilor ce le au si in multiple relatii cu elemente exterioare acestui sistem.

Vorbind despre relatiile autoritatilor administratiei publice centrale cu mediul politic mentionam ca, desi administratia publica exercitata prin puterea executiva este chemata sa execute decizia politica, partidele si formatiunile politice ca elemente ale sistemului politic nu se subordoneaza administratiei publice. Teza apolitismului administratiei publice, in sensul subordonarii ei fata de partidul de guvernamant, presupune ca vointa partidelor politice nu poate fi impusa administratiei publice decat gasindu-si reflectarea in normele juridice care, fiind raportate la organul legislativ al tarii, devin obligatorii pentru administratia publica.

Autoritatile administratiei publice centrale realizeaza relatii cu puterea legislativa, in primul rand, in conformitate cu principiile separatiei puterilor in stat. Deci nu se poate afirma ca intre autoritatile administratiei publice si Parlament exista relatii de autoritate ierarhica. Acestea sunt in primul rand relatii de cooperare, dar si relatii de control exprimate prin controlul parlamentar al activitatilor organelor administratiei publice.

Legislativul este autorizat sa stabileasca structurile organizatorice si modul de functionare a administratiei publice centrale, sa elaboreze unele reglamentari directe, interdictii si recomandari pentru ele. Experienta statelor democratice a demonstrat ca intarirea si consolidarea puterii legislative constituie o conditie esentiala a realizarii unei administratii publice eficiente.

Autoritatile administratiei publice centrale intretin relatii si cu autoritatile publice care exercita puterea judecatoreasca. Jurisprudenta este chemata sa stabileasca modul de derulare a actiunii administratiei publice, cadrul normativ ce determina tehnologiile, procedurile potrivit carora administratia publica actioneaza in vederea realizarii functiilor sale. Intre organele administratiei publice centrale si autoritatile publice care exercita puterea judecatoreasca pot fi relatii de cooperare, de exemplu in domeniul activitatii de asigurare a legislatiei. Pot fi si relatii de control, atunci cand o autoritate a administratiei publice controleaza autoritatea judecatoreasca (control financiar), sau invers, cand o autoritate judecatoreasca exercita controlul asupra anumitor activitati a autoritatilor administratiei publice.

Relatiile autoritatilor administratiei publice cu organizatiile neguvernamentale sunt, de regula, relatii de cooperare sau relatii de reprezentare. Astfel de relatii se stabilesc, de exemplu, cu sindicatele pentru realizarea unor obiective in domeniul protectiei muncii, somajului, cat si cu alte organizatii neguvernamentale.

O gama larga de relatii se stabilesc si intre autoritatile administratiei publice si cetateni. Aceste relatii pot fi de cooperare, de prestari servicii, de autoritate sau de subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice. Din ultima categorie fac parte, spre exemplu, achitarea diferitor impozite, satisfacerea serviciului militar, executarea altor cerinte obligatorii prevazute de legislatie.

Analizand relatiile cu cetatenii, se cere de evidentiat necesitatea democratizarii administratiei publice in scopul stabilirii unei legaturi permanente intre cetateni si administratie. Autoritatile administratiei publice centrale activeaza intr-un mediu, care presupune o multitudine de relatii cu elementele componente ale administratiei publice, cat si cu elementele exterioare acestui sistem, care in totalitatea lor formeaza sistemul politic al societatii.

In conformitate cu Legea privind Administratia publica locala autoritatile administrative constituie un sistem de doua niveluri si intre ele sunt stabilite un sir de relatii. Consiliile judetene si municipale coordoneaza activitatea consiliilor satesti (comunale) si orasenesti. Raporturile lor se intemeiaza pe principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in realizarea problemelor comune. Pentru confirmare citam art.8 din Cartea Europeana: Exercitiu autonom al puterii locale: "Orice control administrativ asupra colectivitatilor locale nu poate fi exercitat decat potrivit cu formele si in cazurile prevazute de Constitutie sau de lege. Orice control administrativ al actiunii colectivitatilor locale nu trebuie in mod normal sa aiba in vedere decat a asigura respectul legalitatii si principiilor constitutionale. Controlul administrativ poate, totusi, sa cuprinda un control de oportunitate exercitat de autoritatile de nivel superior in ce priveste sarcinile a caror executie este delegarea colectivitatilor locale.

Controlul administrativ al colectivitatilor locale trebuie sa fie executat respectand raporturile intre amploarea interventiei autoritatii care o exercita consiliul si importanta intereselor pe care ea le intentioneaza a le prezenta". Unitatile economice si institutiile social-culturale cu capital de stat, ca subiectii ai raporturilor de drept administrativ, realizeaza acele activitati ale administratiei publice care au in principiu caracter de prestari. In judete functioneaza in subordinea sa sau alte organe centrale, servicii de specialitate care, prin activitatea lor, realizeaza administrarea publica in unitatile administrativ-teritoriale.

§2. Evolutia formelor de relatii dintre autoritatile

administratiei publice de diferite niveluri

In conditiile de drept puterea apartine poporului care o exercita suveran prin organele sale reprezentative si prin referendum. Organul suprem reprezentativ si unica autoritate legiuitoare a tarii este Parlamentul, astfel din punct de vedere functional putem aprecia ca administratia publica se subordoneaza autoritatilor legiuitoare, administratia publica fiind chemata sa exercite legea nemijlocit sau sa organizeze exercitarea acesteia. In acest sens, legislativul este autorizat sa stabileasca structurile organizatorice si modul de functionare pentru toate autoritatile administratiei publice, in masura de a corespunde scopurilor pentru care fiinteaza administratia aceasta. Astfel puterea legislativa se comporta ca un element prin care se realizeaza integrarea tuturor sferelor administratiei publice. Actiunea legislativului asupra administratiei se pot exprima in diverse forme, cum ar fi stabilirea unor reglementari directe, introducerea unor interdictii, recomandari etc. Ceea ce se poate constata este faptul ca intarirea puterii legislative constituie o conditie esentiala a realizarii unei administrari eficiente a treburilor statului si societatii.

Potrivit criteriilor de constituire in sistem autoritatile administratiei publice si corespunzator tipurile de structuri analizate, se considera ca in administratia publica actuala avem urmatoarele tipuri de relatii intre diferite autoritati: relatii ce au evoluat in urma reformelor statale,

a)    Relatii de autoritate, care pot fi: relatie ierarhica, determinata de structura ierarhica si relatii functionale, determinate de structura dupa competenta specifica, si care, de regula, se realizeaza in sprijinul celor dintai.

b)   Relatii de cooperare, care pot fi: formalitate (obligatorii prin acte normative, sau neformalizate (facultative).

c)    Relatii de reprezentare(iaz nastere in special in raport cu elementele exterioare sistemului autoritatilor administratiei publice).

d)    Relatii de control, determinate de delegarea (deci nu relatii de control, consecinta a subordonarii ierarhice sau functionale).

e)    Relatii de prestari servicii (cu pondere in raporturile cu cetatenii).

Sumar, referindu-ne la responsabilitatile determinate de aceste tipuri de relatii, remarcam si diferentierea tipurilor de responsabilitati. De exemplu, relatiile ierarhice care au la baza o autoritate directa, determina o responsabilitate generala totala; relatiile functionale, care au la baza o autoritate indirecta, potrivit competentei specifice, determina o responsabilitate specifica, specializata.

Inainte de a proceda la analiza detaliata a evolutiei tipurilor de relatii in care sunt implicate autoritatile administratiei publice in procesul realizarii functiilor ce le au, reamintim un aspect important al relatiilor dintre administratie si mediul public, si anume acela, ca desi administartia, constituind substanta puterii executive, este chemata sa execute decizia politica; partidele si formatiunile politice, ca elemente ale sistemului politic, nu se subordoneaza administratiei publice decat intr-un regim totalitar.

Vointa partidelor politice nu se poate impune administratiei publice decat filtrata prin prevederile Constitutiei si a celorlalte legi care precizeaza cu exactitate tehnologia transformarii obtiunilor politice in decizii politice, iar apoi in norme juridice, care sunt singure obligatorii pentru Administratia publica.

Relatii in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice

In cadrul acestei grupari distingem mai multe categorii de relatii si anume:

Relatii dintre autoritatile de varf a administratiei publice si celelalte autoritati ale administratiei publice:

a)    relatiile intre autoritatile de varf ale administratiei publice si ministere sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sunt determinate de raportul de subordonare orizontal intre Guvern - ca autoritate de varf si ministere sau alte organe centrale de specialitate ale administratiei publice centrale, potrivit caruia Guvernul, conform programului sau de guvernare acceptat de parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice, iar ministerele si organele de specialitate ale administratiei publice centrale, fiecare in ramura sau domeniul sau specific de activitate, traduce in practica aceste masuri. Aceasta subordonare orizontala (avand in vedere ca atat Guvernul cat si ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale actioneaza pe acelasi teritoriu), determina totusi relatii de autoritate ierarhice, care se exprima prin competenta Guvernului de a controla activitatea ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice si de a emite acte juridice obligatorii pentru acestea.

b)    Relatii intre organul de varf al administratiei publice si autoritatile ocale ale administratiei publice cu competenta generala - consilii locale si primarii - sunt tot in relatii de autoritate ierarhice, generate de competenta generala pe care o are Guvernul de a conduce intreaga administrare publica la nivel national. Expresia acestui tip de relatii este dreptul de control al legalitatii pe care il are Prefectul ca reprezentant al Guvernului in teritoriu, precum si dreptul Guvernului de a emite acte juridice obligatorii pentru aceste autoritati locale. Este de remarcat insa ca autoritatea Guvernului asupra consiliilor locale trebuie exercitata strict in limitele legii si cu respectarea autonomiei functionale a acestora, principiul autonomiei administrative si al descentralizarii serviciilor publice fiind inscrise in Constitutie.

c)    Relatii intre autoritatile de varf ale administratiei publice si autoritatile locale de specialitate ale administratiei publice sunt relatii de autoritate-ierarhice, determinate de structura unitara a subsistemului autoritatilor administratiei publice de stat. Acest tip de relatii rezulta din dreptul de control general pe care il are Guvernul. In practica administrativa, relatiile de autoritate-ierarhice de tip general, nu se realizeaza intotdeauna direct, avand in vedere ca intre Guvern si serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice exista o treapta ierarhica intermediara - Prefectul sau Ministrul de resort. Relatii de autoritate ierarhice se stabilesc doar atunci cand autoritatea de varf a administratiei publice - Guvernul - adopta masuri generale privind functionarea acestora (acte normative). Guvernul in virtutea pozitiei si rolului sau, este chemat sa arbitreze si sa solutioneze abaterile ce se produc in sistemul de relatii intre autoritatile administratiei publice cu componenta generala (consiliile judetene) si ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, in ideea respectarii stricte a Constitutiei si a celorlalte acte normative, in scopul evitarii centralismului excesiv si al asigurarii autonomiei functionale a autoritatilor administratiei publice locale.

3. Relatii intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile locale sau teritoriale ale administratiei publice:

a)    Relatii intre ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei publice cu competenta generala (consilii locale) sunt determinate de pozitia acestor autoritati in sistemul general al administratiei publice. Ele sunt situate in subsisteme diferite, determinate de criterii fundamentale ale competentelor. Pornind de la aceasta observatie, putem deduce ca autoritatile administratiei publice locale cu competenta generala (consiliile locale) nu sunt subordonate ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.

Deci nu suntem in posesia unor relatii de cooperare in cea mai mare parte formalizate pentru diverse acte normative. De asemenea, intre unele ministere sau organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale cu competenta generala se nasc relatii de control, determinate de delegarea pe care o au anumite ministere si organe ale administratiei publice centrale de a controla o anumita activitate si nu de subordonare ierarhica sau functionala. De exemplu, in toate tarile Ministerul Finantelor, prin agentii sai de control, are competenta de a controla in domeniul respectiv toate autoritatile administratiei publice, indiferent de subordonare, intrand cu aceasta in relatii de control. E de remarcat, de asemenea, ca Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, realizand conducerea de ramura sau domeniu, emit acte juridice normative care sunt obligatorii pentru autoritatile administratiei publice locale cu competenta generala. Acest lucru nu determina insa stabilitatea unor relatii de autoritate intre acestea.

b)    Relatii intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si serviciile publice descentralizate ale acestora sunt relatii de autoritate de natura functionala, determinate de structura si specificul de activitate (functionala). Deci, serviciile publice descentralizate, ca autoritati ale administratiei publice de specialitate, sunt subordonate vertical organelor centrale de resort, care au competenta sa le suspende dispozitiile ilegale si sa le dea indicatii obligatorii, dar, in acelasi timp functioneaza sub directa conducere a Prefectului. Un alt tip de relatii ce se nasc intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale descentralizate, ca autoritati ale administratiei publice din teritoriu, sunt relatiile de control determinate de delegare si nu pe structura sau specific de activitate.

c)    Relatii intre autoritatile publice locale. Acestea patrund intre consiliul local si primari si pot fi apreciate pornind de la aceea ca conform Legii privind Administratia publica locala din 6 noiembrie 1998, primarii sunt autoritati executive si nu deliberative, ceea ce inseamna ca dintr-un anumit punct de vedere ar exista o relatie de autoritate intre consiliu si primar. In acelasi timp, din punct de vedere al modului de formare, ambele autoritati sunt constituite prin votul direct al cetatenilor, ceea ce confirma in egala masura legitimitatea, deosebirea dintre ele nefiind de natura juridica (ambele autoritati apartin administratiei publice). Putem vorbi deci de existenta, in primul rand, a unor relatii de cooperare si de control prin delegare, atat consiliul local avand competente de control asupra primarului, cat si aceasta, la randul sau, asupra consiliului local prin competenta pe care le are in virtutea dublului sau rol de autoritate administrativa locala si in acelasi timp, reprezentant al statului (controlul de legalitate si dreptul de a sesiza Prefectul).

.Reorganizarea administrativ-teritoriala si implementarea noilor

tipuri de raporturi intre autoritatile administratiei publice

In conditiile etapei de tranzitie, cant o mare parte a populatiei intampina mari dificultati materiale, se cere imperios ca si autoritatile publice locale, de rand cu organele centrale, sa efectueze masuri pentru redresarea situatiei economico-financiare si sa asigure protectia sociala a populatiei. Organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova si stabilirea cadrului juridic pentru sate (comune) si orase (municipii) s-a efectuat potrivit art.110 si 111 din Constitutia R.M. si se realizeaza in conformitate cu necesitatile reale economice, sociale si culturale, precum si cu respectarea traditiilor istorice, in scopul asigurarii unui nivel adecvat de civilizatie tuturor localitatilor rurale si urbane.

Aceasta reorganizare administrativ-teritoriala a fost necesara pentru infaptuirea in general a reformei administratiei publice. Sistemul de administrare publica nu-si putea asuma macar sarcina dezvoltarii unor puternice centre regionale, eficiente din punct de vedere economic si social, inzestrate cu servicii publice moderne, adecvate satisfacerii necesitatilor firesti ale colectivitatilor locale. Reforma sistemului de organizare teritoriala s-a impus printr-o serie de considerente de ordin economic, social si politic.

In Republica Moldova procesul de reformare al administratiei publice a inceput odata cu organizarea administrativ-teritoriala si se schimba in timpul reorganizarii teritoriului. Distingem mai multe categorii de relatii de care avem actualmente nevoie pentru a obtine o administratie eficienta:

a)    relatiile dintre autoritatea de varf si celelalte autoritati ale administratiei publice:

Ele sunt determinate de raportul de subordonare dintre Guvern, ministere si alte organe centrale de specialitate ale administratiei publice centrale, raport autoritar-ierarhic, care se exprima prin competenta Guvernului de a controla activitatea ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice precum si de a emite acte juridice obligatorii pentru acestea.

Relatii dintre Guvern cu competenta de a conduce administrarea publica la nivel national si autoritatile locale ale administrarii. Expresie a acestui tip de relatii este dreptul de control al legalitatii pe care il au autoritatile locale, ca reprezentanti ai Guvernului in teritoriul dat, precum si dreptul Guvernului de a emite acte juridice obligatorii pentru aceste autoritati locale. Este de remarcat, insa, ca autoritatea Guvernului asupra consiliilor locale trebuie exercitata strict in limitele legii, cu respectarea autonomiei functionale a acestora si a principiului autonomiei administrative si al descentralizarii serviciilor publice.

Relatii dintre autoritatea de varf a administratiei publice locale de specialitate. Aici exista schema: Guvern - Ministru de resort - reprezentantii administratiei publice locale (la nivel de consilii judetene). Guvernul, in virtutea pozitiei si rolului sau, trebuie sa arbitreze si sa solutioneze abaterile produse in sistemul de relatii dintre autoritatile administratiei publice cu competenta generala, consiliile judetene si ministere, precum si celelalte organe centrale de specialitate ale administrarii publice in scopul respectarii stricte a legislatiei, in special pentru evitarea centralismului excesiv si a asigurarii autonomiei functionale a autoritatilor administratiei publice locale.

b)   relatiile dintre ministere, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile locale ale administratiei cu competenta generala (consilii locale). Acestea sunt niste relatii de cooperare. Relatiile dintre ministere si restul organelor de specialitate ale organelor administratiei publice centrale si serviciile lor descentralizate, care sunt relatii autoritare.

c)    Relatii dintre autoritatile administratiei publice locale: in conformitate cu statutul lor, potrivit Legii privind administrarea publica locala sunt autoritati executive, ceea ce ar insemna ca, dintr-un anumit punct de vedere, exista o relatie de autoritate intre consiliu si primarie. Este necesar, ca noua structura administrativ-teritoriala sa permita ridicarea multilaterala a eficientei, rolului si pozitiei organelor administratiei publice locale in baza urmatoarelor principii:

atribuirea organelor administratiei publice locale a unor functii exercitate actualmente de catre organele centrale, ca regula, orientate la manifestarea deplina a propriei initiative vizand orice chestiune ce nu este exclusa din competenta unui alt organ al puterii;

efectuarea consultatiilor prealabile cu organele administratiei publice locale atunci cand se fac unele modificari in delimitarile teritoriale, planificarea si adoptarea oricaror decizii ce se refera nemijlocit la aceste organe;

asigurarea corespunderii structurilor administrative locale cu sarcinile organelor administratiei publice locale, care consta, in primul rand, in posibilitatea de a determina, respectand prevederile generale ale legislatiei, structurile lor administrativ interne, tinand cont de necesitatile locale;

executarea oricarui control administrativ asupra organelor administratiei publice locale se admite numai in cazurile si formele prevazute de Constitutia Republicii Moldova sau alte legi ce se aplica numai pentru asigurarea si respectarea legislatiei si ordinii de drept constitutional in tara;

acordarea pentru organele administratiei publice locale a dreptului de a colabora si a se asocia (in limitele stabilite de lege) cu alte organe ale administratiei publice locale pentru a-si executa sarcinile cu interes comun;

investirea organelor administratiei publice locale cu dreptul de a fi protejate de instantele judiciare pentru asigurarea efectuarii libere a imputernicirilor lor si a respectarii principiilor gestionare publice, stipulate in Constitutia Republicii Moldova si alte acte normative.

In timpul reorganizarii teritorial-administrative, au avut loc si schimbari esentiale in viata social-economica si politica a tarii, care au adus si la unele schimbari in relatiile dintre organele administratiei publice.

In locul sistemului de gospodarie cu planificarea centralizata, a inceput sa se afirme in mod accelerat economia de piata social orientata evolutia careia, intr-o anumita masura, depinde de initiativa locala, de capacitatea organelor locale ale puterii de stat de a mobiliza si utiliza rational resursele interne pentru dezvoltare. Iar aceasta, la randul sau, depinde mult de organizarea teritorial-administrativa, conditiile pentru asigurarea descentralizarii functiilor administratiei publice.

In rezultatul adoptarii Legii privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova si a Legii privind administrarea publica locala, la nivelul doi apar doua puteri: pe de o parte Prefectul, care este reprezentantul Guvernului in teritoriu, iar pe de alta parte - Presedintele comitetului executiv. Care vor fi raporturile si relatiile dintre aceste doua organe ramane numai de vazut. Dar sa speram ca vor fi raporturi de colaborare si coordonare.

Descentralizarea teritoriala, principiu inscris in Constitutia Republicii Moldova si in Legea privind administrarea publica locala, are menirea sa permita colectivitatilor umane sau serviciilor publice sa se administreze ele insele, sub controlul organelor centrale de specialitate.

Esenta descentralizarii administrative consta in transferarea unor autoritati in unitatile administrativ-teritoriale pentru ca problemele care intereseaza populatia sa fie solutionate la nivelul acestor unitati de conditii de oportunitate si operativitate sporita.

Masurile intreprinse pana in prezent in privinta descentralizarii impun concluzia ca aceasta prevedere constitutionala nu este realizata in practica. Ar trebui ca serviciile publice locale sa fie inzestrate cu bugete proprii incluse in bugetul unitatii administrativ-teritoriale, conducatorii unitatilor subordonate serviciului public descentralizat sa fie numiti de unitatile administrativ-teritoriale, iar la nivel central sa se efectueze controlul de specialitate.

§4.Conlucrarea serviciilor publice desconcentrate in teritoriul judetului Chisinau si a autoritatilor publice locale in chestiunile de interes comun

Avand in vedere una din atributiile de baza ale Prefectului, reprezentant al Guvernului pe plan local, si anume conducerea de catre el a serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor si celorlalte autoritati centrale ale administratiei publice (art.12 (2) al Legii nr.186 - XIV din 06.10.1998 privind administratia publica locala), la moment in judetul Chisinau functioneaza 22 de servicii publice desconcentrate. In temeiul legii ele au fost constituite de catre 9 ministere si 4 departamente si subordonate Prefectului prin Hotararea Guvernului nr.674 din 22 iulie 1999 "Cu privire la serviciile publice ale ministerelor, departamentelor desconcentrate in teritoriu". Conform p.1 al hotararii in cauza, autoritatile centrale vizate, pe parcursul anilor 1999 - 2000 au elaborat si aprobat regulamente pentru toate structurile constituite in judet. Aceste acte au fost studiate minutios de catre specialistii Directiei de profil al Prefectului, s-a insistat ca in ele sa se tina cont de prevederile Legii privind administratia publica locala. In rezultat, Ministerele Economiei si Reformelor, Agriculturii si Industriei Prelucratoare, Apararii, Agentiei Nationale de Resurse Funciare, Cadastru si Geodezie, Departamentul Protectie Civila si Situatii Exceptionale au reexaminat regulamentele respective, operand modificarile necesare. In ele s-a tinut cont de ideea ca autoritatile centrale asigura realizarea sarcinilor sale prin agentii proprii, organizati si subordonati Prefectului pe principii teritoriale in limitele judetului. Insa organizarea si functionarea acestor servicii, care indeplinesc activitati specifice executivului central, nu exclude si promovarea interesului local, exponentul caruia sunt autoritatile din teritoriu (consiliile locale, primariile), obiectiv care nu este dominant, ci secundar.

In regulamentele serviciilor sunt prezente compartimente si articole, care exprima acest deziderat, specificand delimitarea atributiilor serviciilor vizate pe de o parte si ale autoritatilor publice locale pe de alta parte, formele si metodele de conlucrare.

Agentia Teritoriala de Privatizare

(aparatul de conducere in orasul Criuleni, cate un specialist principal

in celelalte centre raionale).

La cererea primariilor, emite ordine privind constituirea comisiilor de inventariere si estimare a fondurilor fixe, comisiile de cazare a patrimoniului, receptioneaza bilantul si formularele 2pp privind marimea si miscarea patrimoniului public, introduce datele respective in registru.

Reprezentantii Agentiei lucreaza in componenta comisiilor privatizare si reorganizare a intreprinderilor agricole.

In acelasi timp nu s-a insistat asupra prezentarii de catre toate comisiile a materialelor cu rezultatele concurselor la repartizarea cotelor de teren si cotelor valorice, fapt care perecliteaza lucrul cu petitiile si adresarile cetatenilor.

Prin contributia si cu eforturile Agentiei a fost deblocata implimentarea Programului National "Pamant" si restructurarea intreprinderilor agricole in primariile Corjova, Cocieri, Dorotcaia, Delacau, Voinova si altele.

Agentia de asemenea este organizator al licitatiilor concursurilor de comercializare a fondurilor fixe, a patrimoniului de stat, permanent se acorda ajutor metodologic si practic privind comercializarea prin negocieri directe, casarea fondurilor fixe.

Inspectoratul Fiscal de Stat

(sediul central - mun.Chisinau, are oficii fiscale in fostele centre raionale)

Conlucreaza la direct cu conducerea consiliului judetean, Directia generala a finantelor, trezoreria. Prezinta rapoarte trimestriale privind acumularea impozitelor in bugetul local, de stat si fondul social.

Cu concursul Prefecturii si Inspectoratului Fiscal principal de stat, al primarilor, au fost audiate rapoarte ale agentilor economici cu cele mai mari restante la buget in cadrul sedintei Comisiei judetene de examinare a situatiei economico-financiare. In rezultat, s-a schimbat mentalitatea factorilor de decizie din teritoriu fata de onorarea obligatiunilor fiscale. Din initiativa conducerii inspectoratului Prefectura a examinat situatia privind acumularea impozitelor in orasul Criuleni, Ialoveni, Anenii Noi, Straseni, comunele Holercani, Balabanesti, Cimiseni. In rezultatul actiunilor intreprinse in comun de catre primariile indicate si inspectorii fiscali, intr-o luna s-au incasat mijloace banesti la egal cu 10 luni precedente.

In anul 2001 incasarile in Bugetul public National au intrecut cu 130 la suta nivelul anului precedent. O crestere substantiala - de 150 la suta la acest compartiment a fost obtinuta in trimestrul unu al anului 2002, iar in fondul social - de 151 %. Intru familiarizarea contribuabililor si populatiei cu modificarile si completarile curente in legislatie, cat si pentru popularizarea legislatiei fiscale, mersul incasarilor la buget, Inspectoratul Fiscal in ianuarie - martie 2002 a organizat 56 de seminare cu diferite categorii de platitori si functionari publici. Colaboratorii Inspectoratului Fiscal au participat la 6 emisiuni TV, au publicat 17 materiale cu caracter informativ si explicativ in presa scrisa.

La posturile informationale din institutiile bancare din teritoriu sunt amenajate "Ungherase informative" in problemele de formare a contului trezorerial si modalitatea de intocmire a documentelor de plata cu afisarea modelului de intocmire a blanchetei in cauza.

Atat la oficiile fiscale, cat si in incinta primariilor, sunt amenajate "Ungherase ale contribuabililor", in care sunt expuse materiale instructive privind drepturile si obligatiunile fiscale ale contribuabililor, modul de completare a declaratiilor, precum si alte materiale privind legislatia fiscala a Republicii Moldova.

Pe parcursul al primului trimestru al anului 2002 au fost organizate seminare cu participarea primarilor, secretarilor si perceptorilor fiscali, in cadrul carora au fost ilucidate particularitatile incasarii impozitului pe bunurile imobiliare conform Legii pentru punerea in aplicare a Titlului 6 din Codul fiscal, cat si calcularea si achitarea contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii in anul 2001 de catre proprietarii de terenuri agricole si gospodariile taranesti (de fermier), care isi prelucreaza cotele in mod individual.

Directia de Control Financiar si Revizie (or.Ialoveni)

In anul 2000 si in cele patru luni ale anului 2001, directia a efectuat controale documentare si tematice respectiv in 17 si 11 primarii. Au fost depistate un sir de incalcari ale legislatiei in vigoare.

Revizia efectuata la primaria Dubasarii Vechi a stabilit incalcari ce tin de corectitudinea organizarii evidentei contabile, asigurarea integritatii mijloacelor financiare, utilizarea dupa destinatie a mijloacelor bugetare.

Prin diferite corectari falsificate in registrele de casa, contabilul-sef, dna Cernat Raisa in anii 1998 - 1999 a sustras din casa primariei suma de 7344 de lei, a permis cheltuieli nelegitime in valoare de 13,8 mii lei, utilizarea contrar destinatiei a mijloacelor bugetare - 20,6 mii lei.

Revizia la primaria Costesti a constatat ca decizia privind procurarea automobilului "Audi 100" in valoare de 33,9 mii lei n-a fost adoptata de consiliul local Costesti, dar personal de catre primarul dl. C.Mereacre. in devizul de cheltuieli pe anul 2000 procurarea mijloacelor fixe n-a fost prevazuta. Mijloacele banesti in suma de 14,220 lei de la acordarea serviciilor pentru treierat n-au fost inregistrate in casieria primariei.

Cheltuieli nelegitime a mijloacelor bugetare in suma de 20,7 mii lei au fost stabilite in primaria Straseni. In primaria Pascani s-au admis cheltuieli de surse bugetare fara anexarea darilor de seama si a documentelor justificatoare in suma de 988,85 lei.

La solicitarea Prefectului s-a efectuat controlul indeplinirii Hotararii Guvernului nr.759 din 31.07.00 privind utilizarea semintelor de porumb destinate reinsamantarii terenurilor agricole afectate de seceta din anul 2000.

Au fost controlate 20 de primarii si s-a stabilit ca cantitatea de seminte primita nu a fost utilizata dupa destinatie. Nici la o primarie din cele controlate primire si eliberarea semintelor de porumb n-a fost inregistrata in evidenta contabila, lipsesc actele de reinsamantare si datele despre recolta obtinuta de pe terenurile reinsamantate.

Totodata controalele efectuate contribuie la depistarea si lichidarea neajunsurilor pe de o parte si de asemenea se acorda ajutorul solicitat de catre functionarii primariilor la inlaturarea incalcarilor si organizarea activitatii conform legislatiei in vigoare.

Un ajutor substantial a fost acordat primariilor in problema efectuarii controlului corectitudinii vanzarii-cumpararii terenurilor aferente si publice.

Trezoreria teritoriala (mun.Chisinau)

Dupa cum am mentionat, functioneaza doar patru unitati din efectivul preconizat de 19 persoane. Se gestioneaza doar incasarea veniturilor si transmiterea lor dupa destinatie, cheltuielile ramanand in seama Directiei Generale Finante a Consiliului judetean. Functionalitatea deplina a trezoreriei, inclusiv a structurilor din sectoare, se preconizeaza doar dupa 01.07.01, in temeiul rezultatelor implimentarii programului-pilot aplicat in prezent in judetele Ungheni si Cahul.

Trezoreria la necesitate pune la dispozitia primarilor doar informatia trezoreriala curenta, alte actiuni de conlucrare la moment nu sunt solicitate.

Inspectia de stat teritoriala in constructii

Activitatea de conlucrare cu organele administratiei publice locale s-a axat prin familiarizarea primarilor cu prevederile legislatiei de profit, in special cu cerintele Legii nr.835 din 17.05.1996 "Cu privire la disciplina in urbanism".

In rezultat s-a obtinut ca certificatele de urbanism, autorizare si construire sunt semnate de catre primar, secretarul consiliului local, arhitectul din teritoriu, fapt care in trecut era neglijat.

Primarii sunt antrenati in desfasurarea inspectarilor in teren, in cazurile cand nu se respecta disciplina in urbanism, se ignoreaza cerintele Legii calitatii in constructie.

Colaboratorii Inspectiei au pus la dispozitia fiecarui primar cate un ghid metodic si ilustrativ cu privire la aplicarea legislatiei urbanistice in practica de fiecare zi, s-au organizat (in sectoare) 6 seminare cu primarii si secretarii consiliilor. La receptionarea celor 86 de obiecte de constructie finisate au participat reprezentantii primariilor (in majoritatea cazurilor - primarii).

Inspectoratul veterinar de stat

mun.Chisinau, 13 circumscriptii veterinare in teritoriu)

Pe parcursul anilor 2000 - 2001 Inspectoratul veterinar de stat din judet, in colaborare cu primariile, au realizat un volum mare de masuri de protectie si combatere a bolilor la animale in functie de situatia epizootica din judet, crearea in fiecare primarie a conditiilor veterinare de utilizare a cadavrelor, reziduurilor de abatorizare (cimitire, gropi Becari). Problema in cauza urmeaza a fi solutionata si pe parcursul anului curent.

Au fost pregatite si emise ordinele Prefectului privind instituirea regimului de carantina in com.Rusestii Noi (15.03.00) anuntarea carantinei de boala Antrax in com.Jevreni (28.07); la anuntarea carantinei la boala tuberculoza aviara la ferma de fazani ISC "Sil Rezeni" (27.12.00); la instituirea regimului de carantina in com.Mereni (27.10.00) la stabilirea restrictiei sanitar-veterinare pentru boala infectioasa Pastereloza la pasari la ferma SRL "Increde Fenix" din com.Tipala (31.01.01); la instituirea regimului de carantina - loc. Todiresti (21.03.01).

Au fost emise ordine cu privire la suspendarea carantinei si anularea restrictiei sanitar-veterinare inclusiv in: com. Bardar (13.03.00); com. Rusestii Noi (25.06.00); com. Jevreni (14.08.00); in gospodaria experimentala "Tevit", com. Maximovca (14.08.00); com. Mereni (4.01.01), com. Chetrosu (4.01.01); com. Tipala si la ferma de fazani a ISC "Sil-Rezeni" (10.04.01).

Inspectoratul judetean pentru selectie si reproducere in zootehnie

In perioada anului 2000 in colaborare cu primariile si-au reluat activitatea punctele de insamantare artificiala a bovinelor in comunele si satele: Mascauti, Hartopul Mare, Dubasarii Vechi, Onitcani, Mereni, Bulboaca, Cobusca Noua, Cojusna, Lozova, sadova, Bardar, Carbuna, Vasieni.

Specialistii inspectoratului in colaborare cu primarii din satele Slobozia-Dusca, Dubasarii Vechi, Onitcani, Mereni, Cobusca Veche, Puhoi, Voinova, Lozova au organizat adunari cu cetatenii-detinatori de bovine, unde s-au intretinut discutii cu privire la daunele montei nedirijate a animalelor, care duc la disparitia genofondului de prasila.

Inspectoratul de Stat pentru seminte si material saditor

(or.Criuleni, laboratoare pentru controlul semintelor - Anenii Noi,

Straseni si Ialoveni)

Conlucrarea cu directia agricultura a Consiliului judetean si primariile din judet are loc in scopul aplicarii intocmai si uniform a Legii despre seminte. In acest scop agentii economici disponibili au fost autorizati pentru producerea semintelor si a materialului saditor, se efectueaza controlul pietelor la acest compartiment atat in vederea controlului materialului autohton, cat si a celui de import.

In trimestrul I al anului 2001, specialistii din primarii si din formatiunile agricole au fost convocati la seminare si consfatuiri, care au examinat particularitatile curatitului pomilor si vitei de vie, defrisarii in conditiile legii a plantatiilor multianuale, restabilirii sistemului de irigare, aprovizionarii cu seminte de porumb si floarea soarelui.

Inspectoratul de Stat pentru protectia plantelor

(mun.Chisinau, 4 statiuni de protectie a plantelor in sectoare). Au fost pregatite si promovate in teritoriu 2 ordine ale Prefectului despre asigurarea indeplinirii Legii nr.612 -XIV din 01.10.1999 privind protectia plantelor. S-a constituit un grup de lucru judetean si elaborat un plan de actiuni pentru asigurarea indeplinirii hotararii Guvernului nr.30 din 15.01.2001 privind masurile pentru depozitarea centralizata si neutralizarea pesticidelor neutralizabile si interzise.

Inspectoratul de Stat pentru supravegherea tehnicii "Intehagro"

Toate actiunile intreprinse la eliberarea si schimbarea numerelor de stat la tractoare (137), eliberarea si schimbarea numerelor la remorci (53), eliberarea, schimbarea si atestarea permiselor (72), eliberarea si schimbarea pasapoartelor tehnice (62) sunt coordonate cu primarii satelor, oraselor, (comunelor).

Inginerii-inspectori de stat "Intehagro" se deplaseaza in teritoriu, se intalnesc cu liderii detinatorilor de pamant, cu fostii conducatori ai gospodariilor agricole si se straduie sa-i convinga ca tehnica agricola trebuie sa fie inmatriculata.

Alte masuri de influenta (in afara de convingeri) regulamentul de functionare al Inspectoratului nu prevede.

In rezultat, in judet sunt o multime de mijloace tehnice fara acte de inmatriculare si evidenta, care se exploateaza sub orice nivel, fara revizie tehnica, ceea ce pune in pericol securitatea oamenilor. Este necesar un set de acte normative care ar contracara asemenea situatii, de investit inspectoratul in cauza cu atributii de care beneficiaza cel putin Inspectoratul din Transport si Politia Rutiera.

Agentia teritoriala ecologica

Inspectorii Agentiei ecologice au pregatit si inaintat organelor administratiei publice locale diferite materiale, informatii despre situatia ecologica in teritoriu, au organizat 58 de seminare si sedinte cu primarii si consilierii, cu conducatorii si specialistii agentilor economici. Angajatii agentiei teritorial ecologice, impreuna cu functionarii primariilor, au participat la controale complexe in vederea asigurarii curateniei si ordinei sanitare in sate, inverzirii localitatilor, curmarii ocuparii samovolnice a terenurilor de pamant. Taierii ilicite si defrisarii spatiilor verzi si intretinerii in stare satisfacatoare a surselor de apa potabila.

Conlucrarea Agentiei teritoriale ecologice cu organele administratiei publice locale este mai ampla si eficienta in perioada de pregatire, organizare si desfasurare a lunii de inverzire si salubrizare a localitatilor. De catre colaboratorii Agentiei a fost intocmita lista terenurilor de pamant, care necesita sa fie impadurita in primul rand, evaluata cantitatea si speciile forestiere de material saditor. Au fost cercetate plantatiile forestiere din sectorul Ialoveni, care necesita sa fie regenerate. In aceasta problema au fost consultati primarii comunelor Vasieni, Rusestii Noi, Baradar, Milesti, Rezeni, Cigarleni s.a.

Concomitent s-a acordat ajutor metodic in regenerarea plantatiilor forestiere degradate in primariile sectorului Straseni. Numai in 1 trimestru al anului 2001 colaboratorii Agentiei teritorial ecologice impreuna cu primariile au organizat 17 raiduri ecologice de combatere a braconajului in paduri, pe campurile cinegetice ale judetului si la obiectele acvatice piscicole.

Practic toti inspectorii Agentiei teritoriale ecologice insarcinati anumitor primarii si sunt responsabili de situatia ecologica din teritoriul sau si responsabil, de asemenea, de respectarea legislatiei ecologice in vigoare.

Inspectoratul teritorial pentru protectia muncii

(mun.Chisinau)

S-au organizat controale preventive cu scopul ameliorarii protectiei muncii la primariile si la agentii economici din teritoriul respectiv. In iunie 2000 s-au desfasurat 4 seminare cu primarii si conducatorii agentilor economici din sectoarele Anenii Noi, Ialoveni, Straseni, la care s-au abordat problemele de protectie a muncii si s-au explicat cerintele legislatiei in vigoare si normele de protectie a muncii.

Conducatorii de intreprinderi, primarii au aplicat masuri organizatorice pentru a asigura informarea si anchetarea accidentelor de munca. S-au luat masuri de lichidare a cauzelor producerii accidentelor si de prevenire a unor eventuale evenimente similare. In rezultatul conlucrarii cu primarii in timpul controalelor inspectorii difuzeaza informatiile necesare despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei muncii, despre modul de organizare de protectie a muncii la nivelul agentilor economici si in cadrul institutiilor subordonate primariilor. Sunt luate masuri pentru organizarea instruirii in domeniul protectiei muncii a conducatorilor si angajatilor din unitatile economice si primarii.

Oficiul Fortei de munca

mun.Chisinau)

In temeiul informatiei furnizate de catre primarii a fost intocmit programul de utilizare a fortei de munca pentru anii 2001 - 2002 si aprobat prin decizia nr.0319 din 07.09.2000 a Consiliului judetean Chisinau.

Prevederile lui sunt realizate de catre Oficiul fortei de munca judetean in comun acord cu sectiile locale plasate in campul muncii, primariile si agentii economici.

La propunerea Oficiului fortei de munca, consiliile locale examineaza in cadrul sedintelor sale diverse chestiuni ce tin de utilizarea fortei de munca. In trim.IV 2000, la sedinta Consiliului primariei Tipala, a fost examinata chestiunea despre respectarea legislatiei muncii de catre agentii economici din teritoriu.

Organele administratiei publice anual stabilesc pentru agentii economici cote privind crearea locurilor de munca pentru invalizi, tineret si adolescenti pana la 16 ani.

In perioada 01.01.2000 - 01.04.2002 conform cotelor stabilite au fost angajati la lucru 9 invalizi, 163 de tineri, 9 persoane sub 16 ani.

In 17 unitati economice, inclusuv primaria Ustia, Aanenii Noi, s-au organizat lucrari publice remunerate, antrenand in acest fel 162 de someri.

Au fost efectuate 2 sondaje: in aprilie 2000 - cu privire la situatia demografica si social-economica in judet - s-a constatat ca circa 11 300 de persoane din judet lucreaza in strainatate (motivul fiind lipsa locurilor de munca, salarii mici si achitare cu intarziere), in luna iulie, cu privire la medierea fortei de munca.

Functionarii oficiului au vizitat 74 de primarii, acordand ajutor practic necesar, familiarizand primarii cu legislatia privind utilizarea fortei de munca.

S-a constatat ca in majoritatea primariilor nu se respecta legislatia muncii privitor la disponibilizarea lucratorilor, salarizarea lor, schimbarea carnetelor de munca. Oficiul Fortei de munca a organizat 7 seminare, consfatuiri cu primarii si secretarii din primarii, in scopul de a asigura declararea de catre ei a locurilor vacante de munca, respectarea legislatiei muncii. A fost organizate 9 targuri a locurilor de munca vacante (or.Anenii Noi, Ialiveni, Straseni si Chisinau).

Intru executarea Hotararii Guvernului RM nr.976 din 25.09.2000 "Cu privire la aprobarea unor regulamente privind modul si conditiile de finantare a agentilor economici pentru crearea locurilor de munca in scopul angajarii somerilor", Oficiul a propus Consiliului judetean Chisinau sa constituie la nivel de judet Comisia pentru selectarea proiectelor agentilor economici privind crearea locurilor nominalizate.

Centrul militar teritorial (or. Straseni)

In fiecare luna au loc seminare cu primarii si inspectorii ce tin de problemelede recrutare, completare si incorporare.

Primarii autorizeaza graficul desfasurarii reviziei tehnice a mijloacelor de transport, care corespund normelor tehnice pentru predestinare in fortele armate. Consiliul judetean a adoptat decizia privind asigurarea indeplinirii intocmai a planului de mobilizare si incorporare in fortele armate.

Cu primarii si inspectorii de profil,cu agentii economici au loc instructiuni cu privire la recrutare, completare si incorporare a recrutilor si rezervistilor.

Centrul militar a elaborat si a adus la cunostinta executantilor instructiunea privind organizarea serviciului in primarii in caz de declarare a mobilizarii.

In comun cu organele publice locale de 2 ori pe an se desfasoara "Ziua recrutului", de asemenea se organizeaza intalniri cu veteranii celui de al II Razboi Mondial, participantii la razboiul din Afganistan si la conflictul armat pentru apararea integritatii si independentei Republicii Moldova.

Inspectoratul de politie judetean

mun.Chisinau, 5 comisariate de sector)

Conform statelor de organizare in cadrul Inspectoratului de politie Chisinau activeaza 84 de sefi de post, 6 sefi de sector, 72 de inspectori de sector. Masurile de asigurare si mentinere a ordinii publice sunt organizate in comun cu primariile localitatilor. Inspectorii de sector dispun de conditiile necesare pentru desfasurarea activitatii (birou, mobilier, telefon s.a.).

O conlucrare eficienta persista intre sefii de post si primarii localitatilor Dorotcaia, Holercani, Rusestii Noi, Rezeni, Corjova, Vorniceni, Bardar, Speia,Sireti, s.a.

In aceste localitati posturile de politie sunt amenajate corespunzator. Sefii de post si inspectorii de sector sunt echipati cu uniforma, desfasoara in comun diferite masuri, raiduri. Sunt asigurati cu transport si combustibil.

Totodata mentionam ca nu in toate localitatile judetului posturile de politie dispun de conditiile respective pentru organizarea si efectuarea atributiilor de serviciu.

Primarul din com.Danceni pana la momentul actual nu a asigurat cu birou postul de politie, nu sustine activitatea Garzii populare. Ramane nesolutionata problema atribuirii spatiului locativ inspectorilor de sector in primariile Pascani, Magdacesti, Drasliceni.

Activitatea de combatere si profilaxie a furturilor, situatiei infractionale din sfera relatiilor familiare, alcoolismului, este organizata in comun cu primariile, posturile de politie, garzile populare. In SECTORUL Ialoveni sunt formate si activeaza 15 garzi populare (Rusestii Noi, Horesti, Molesti, s.a.). insa activitatea de organizare si sporire a eficientei garzilor populare este decazuta la acest compartiment, mai persista elemente de formalism, inconsecventa,

Oficiul teritorial al Camerei Inregistrarii de Stat

(mun.Chisinau)

Functioneaza un efectiv din 2 persoane, care la solicitarea primarilor si Prefecturii, participa la seminare si consfatuiri cu persoanele cointeresate din teritoriu.

Alte forme de conlucrarea cu autoritatile publice locale nu se utilizeaza, dat fiind faptul ca prin Hotararea Guvernului nr.527 din 1.06.00, iar mai apoi prin art. 13 al Legii nr.1265 - XIV din 5.10.00 "Cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor" s-a interzis dreptul organelor inregistrarii de stat de a cere confirmarea de catre primarii a adresei juridice (sediului) intreprinderii care se inregistreaza.

Directia Statistica

Este de mentionat o conlucrare eficienta a specialistilor Directiei si sectiilor cu organele publice locale, primariile, agentii economici. Practic toata informatia solicitata este prezentata in termenii stabiliti si conform prevederilor legislatiei in vigoare.

Directia protectie civila si aparare impotriva incendiilor

In ianuarie 2001 Directia a organizat aplicatii de 2 zile la protectia civila cu genericul: "Actiunile organelor de conducere si fortelor protectiei civile a primariilor la lichidarea consecintelor cutremurului de pamant", la care au fost antrenate comisiile pentru situatii exceptionale judetene si din primariile oraselor, punctul de comanda, formatiunile protectiei civile. Au asistat prefectii judetelor, reprezentantii Guvernului, conducerea Departamentului de profil.

In februarie-martie 2001 specialistii Directiei acorda ajutor (lucrand cu fiecare in parte) primariilor oraselor, datelor (comunelor) la intocmirea planului de instruire in domeniu.

In martie directia expediaza la adresa primariilor informatia "Cu privire la analiza rapoartelor despre situatii exceptionale cu caracter natural si tehnogen, declansate in judet", la care se anexeaza 2 modele de rapoarte, pe care primarii (presedintii comisiilor pentru situatii exceptionale) urmeaza a le prezenta.

De asemenea a fost acordat ajutor practic primarilor Floreni si Rezeni la elaborarea documentatiei in domeniul protectiei civile, urmat de organizarea aplicatiilor la protectia civila in baza unor obiecte economice.

A fost emis ordinul Prefectului nr.20 din 22.02.2001 "Cu privire la receptionarea, transportarea si distribuirea mijloacelor de protectie chimica individuala a populatiei in situatii exceptionale", care urmeaza a fi executat de catre primarii si seful Directiei PC si AII.

Actiuni similare se infaptuiesc si in vederea profilaxiei incendiilor si securitatii antiincendiare.

Serviciul de Stat pentru reglementarea proprietatii funciare

(mun.Chisinau, specialisti in fiecare sector)

Sistematic se organizeaza seminare cu primarii, specialistii pentru reglementarea regimului proprietatii funciare in teritoriu. S-au abordat aspectele procesului de vanzare-cumparare a terenului, licitatiilor funciare si pregatirea documentelor necesare pentru darea de seama funciara. Ca regula primariile pregatesc si prezinta materialele necesare. Serviciul funciar efectueaza sistematizarea lor pentru formarea cadastrului funciar al judetului.

Reprezentantii serviciului au participat la sedintele comisiilor funciare si consiliilor locale privitor la elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului in cadrul Programului National "Pamant", fiind depistate incalcarile legislatiei in primariile Ustia, Rezeni, Capriana, Hartopul Mare.

In prezent primariile de comun acord cu intreprinderile care au efectuat lucrarile de proiectare, corecteaza incalcarile depistate.

Cu contributia serviciului primariile au inceput sa organizeze vanzarea-cumpararea terenurilor publice si arendarea lor prin licitatie sau concurs. Prin conlucrarea cu autoritatile administratiei publice locale, serviciul funciar contribuie la delimitarea hotarelor si solutionarea problemei improprietaririi cetatenilor localitatilor Humulesti, Vaduleni si Chetrosu cu teren conform art.12 a Codului Funciar.

Permanent se organizeaza scolarizarea conducatorilor si specialistilor primariilor, intreprinderilor si a gospodariilor taranesti in chestiuni de reglamentare a regimului proprietatii funciare.

De asemenea, prin coordonare cu autoritatile administratiei publice locale este preconizata atestarea specialistilor funciari.

Oficiul cadastral teritorial

(or.Straseni, filiale in Anenii Noi, Ialoveni, Criuleni)

Specialistii Oficiului cadastral teritorial participa activ la seminarele organizate cu specialistii din primariile judetului. Este expusa metodologia inregistrarii bunurilor imobiliare, se promoveaza documentele ce autentifica drepturile la bunurile imobile, corectitudinea indeplinirii formularelor si informatiei prezentate de primarii.

In conlucrare cu specialistii din primarii s-au examinat toate proiectele de organizare a teritoriului gospodariilor taranesti, s-a verificat corectitudinea repartizarii terenurilor, cauzele nerespectarii titlurilor de autentificare a detinatorilor de teren pentru inregistrare. Inlaturarea erorilor comise a sporit posibilitatile cetatenilor de a efectua corect tranzactiile solicitate. Pana in prezent sunt inregistrate toate terenurile gospodariilor taranesti in 35 de primarii. La cererea primariilor se prezinta raportul privitor la detinatorii de terenuri si tranzactiile efectuate.

In prezent s-a activizat colaborarea privitor la inregistrarea terenurilor repartizate conform art.82 din intravilanul localitatilor si inregistrarea constructiilor si a terenurilor din intravilanul localitatilor.

S-au finalizat lucrarile cadastrale si inregistrarea bunurilor imobiliare in or.Straseni si primaria Codreanca, se indeplinesc aceste lucrari si pe teritoriul primariilor Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni, Galesti, Cojusna, Mereni, Vamita, Costesti.

Intru facilitarea activitatilor cadastrale toti primarii au primit cate un volum (ghid) de legi "Cadastrul bunurilor imobiliare".

Centru de medicina preventiva

(or.Ialoveni, filiale in Anenii Noi, Criuleni, Straseni)

Serviciul sanitaro-epidemiologic conlucreaza cu administratia publica locala pentru realizarea masurilor de profilaxie si diminuare a maladiilor infectioase, parazitare, profesionale, asigurarea bunastarii sanitaro-epidemiologice in teritoriu.

Pe parcursul anului 2000 in adresa consiliului judetean au fost pregatite si remise spre examinare la Biroul permanent al Consiliului judetean 8 informatii analitico-informative pe diverse probleme stringente.

Au fost pregatite si discutate la sedintele Consiliului judetean 6 chestiuni, inclusiv:

cu privire la realizarea bilunarului la salubrizarea localitatilor si sanatatea publica in 3 localitati din sectorul Ialoveni;

cu privire la starea sanitara a 4 localitati din sectorul Straseni;cu privire la situatia epidemiologica de holera si bolile diareice acute;

despre cazul imbolnavirii de salmoneloza in grup, s.Hansa;

despre efectuarea masurilor profilactice de ameliorare a situatiei epidemiologice la hepatita virala "A";

cu privire la aprovizionarea cu apa potabila in or.Ialoveni.

In teritoriile a 17 primarii au fost efectuate controale complexe a tuturor obiectivelor ce tin de asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei.

In rezultat au fost pregatite rezultate ample si propuse planuri de masuri in ameliorarea situatiei, care mai apoi au fost discutate la sedintele consiliilor primariilor (Rezeni, Bardar, Bulboaca, Mereni, Codreanca, Negresti, Galesti, Straseni, Dolna, Recea, Corjeva, Magdacesti, Cocieri).

Dupa cum am mentionat la inceput, conlucrarea serviciilor publice desconcentrate cu administratiile publice locale se exercita de catre factorii de decizie si specialistii acestor servicii la scara judeteana in ansamblu, la nivelul fostelor raioane (sectoare) si primariilor in particular. Si daca la nivel de judet se abordeaza problemele strategice, de perspectica, conlucrarea operativa zi de zi cu fiecare subiect de administratie publica locala are loc indeosebi la nivelul de mijloc, in cadrul oficiilor, sectiilor si specialistilor plasati in fostele centre raionale si responsabili pentru anumit sector. In acest context, in conditiile specifice ale judetului Chisinau, cand autoritatile publice din cadrul judetului (mun.Chisinau) nu se afla in subordinea autoritatilor judetene, o eficienta deosebita au demonstrat specialistii principali ai Directiei servicii publice desconcentrate, plasati si responsabili in teritoriu (sector) concret. Anume ei coordoneaza activitatea serviciilor desconcentrate, concordand-o cu necesitatile administratiei publice locale. Una din formele de baza sunt consfatuirile de lucru saptamanale cu sefii si specialistii serviciilor desconcentrate din sector.

In cadrul lor sunt abordate problemele actuale si situatiile de moment in conlucrarea serviciilor cu primariile, cu agentii economici, mai ales ce tin de acumularea, perceperea impozitelor, starea sanitaro-epedemiologica, sanitaro-veterinara, ecologica, protectia plantelor, protectia civila, reglementarea regimului proprietatii funciare, starii criminogene, recrutarii tinerilor in serviciul militar, incadrarii in campul muncii, privatizare a obiectelor, evidentei tehnicii agricole, reviziei tehnice, securitatii muncii si circulatiei, problemele ce tin de statistica. In rezultatul controalelor, deplasarilor in primarii, la agentii economici se aplica masuri concrete de ameliorare a situatiilor create in executarea intocmai a legislatiei in vigoare.

Spre exemplu, in sectorul Straseni pe parcursul anului 2001 au fost convocate 47 de consfatuiri de lucru, la care au fost audiate rapoartele sefilor de servicii cu participarea primarilor satelor si comunelor: Siret, Lozova, Sadova, Codreanca, Voinova, Recea - au fost elaborate masuri privind imbunatatirea perceperii impozitelor locale; Vorniceni, Scoreni, Recea, Negresti, Radeni, Micleuseni, Bacovat - problemele sanitaro-epidemiologice; Codreanca, Onesti, Galesti, Panasesti - evidenta resurselor de munca si incadrarea in campul muncii a somerilor; Lozova, Micleuseni, Sadova - evidenta si resrutarea tinerilor in serviciul militar; Recea, Codreanca, Lozova, Straseni - situatia criminologica etc.

Avand in vedere faptul ca, in rezultatul alegerilor administratiei publice locale in anul 1999, mai bine de 70 la suta din primari si o buna parte din secretarii consiliilor au intrat in functiile vizate pentru prima oara, a fost necesar de aplicat masuri concrete la familiarizarea primarilor si secretarilor cu intreg setul de legi si acte normative privitor la administratia publica locala, sefii serviciilor desconcentrate au prezentat comunicari si explicatii concrete cum de aplicat in practica fiecare articol si punct al acestor acte.

In scopul conlucrarii mai eficiente cu autoritatile administratiei publice locale serviciile publice plasate in sectoare pun accentul pe:

organizarea seminarelor, intrunirilor cu primarii, specialistii din primarii pentru a le explica, a aduce la cunostinta toate modificarile legislatiei din domeniile de activitate (fiscal, ecologic, funciar s.a.).

deplasari in teritoriu, inclusiv la solicitarea primariilor sau a specialistilor pentru a solutiona diverse probleme.

Participarea la sedintele consiliilor locale si inaintarea unor probleme spre examinare in cadrul acestora.

Specialistii serviciilor desconcentrate sunt partea activa la seminarele organizate trimestrial de catre Prefectura judetului, avand proprietatea sa abordeze problemele ce-i vizeaza.

Plus la aceasta, fiecare serviciu, pe parcursul anului 2001 si I trimestru al anului 2002 a organizat seminare zonale, la care au fost invitati reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale. Spre exemplu: Oficiul Fiscal Criuleni pe parcursul anului 2001 a convocat 9; in anul 2002 + 3 seminare, avand ca scop aducerea la cunostinta a actelor normative despre calcularea si achitarea impozitelor, taxelor locale, examinarea titlului 6 al Codului fiscal s.a. au acordat ajutor practic, au asistat la sedintele consiliilor locale cand s-a examinat problema aprobarii taxelor locale.

In scopul majorarii volumului de acumulari a impozitelor in buget au fost efectuate numeroase deplasari in teritoriu, unde in comun cu perceptorii fiscali din primarii a fost organizata colectarea impozitelor de la persoanele fizice. In anul 2001 aceste grupe comune de lucru, doar in sectoarele Criuleni si Dubasari au contacta 39818 de persoane fizice, in rezultat 28940 din ele si-au onorat obligatiunile fiscale, achitand impozite in suma de 1,78 mln. Lei. Concomitent, colaboratorii sectiei impozitarea persoanelor fizice au controlat daca perceptorii fiscali predau la timp sumele incasate in institutiile bancare. Au fost depistate incalcari la 13 primarii.

Destul de efectiva este si conlucrarea cu primariile a serviciului ecologic din aceste sectoare. Pe parcursul anilor 2002 - 2001 au fost efectuate 680 de controale a respectarii legislatiei ecologice. Inspectorii au larga sustinere in primariile Dubasarii Vechi, Cimiseni, Cosnita, Molovata, Oxentea, Ustia, Criuleni, Miclesti, Hartopul Mare, Pirita, Mascauti, Hrusova s.a., unde pe parcursul ultimelor 2 ani s-au organizat 22 de raiduri ecologice in comun cu specialistii din primarii si politistii de sector. La propunerea serviciului ecologic consiliile locale au aprobat masuri concrete de combatere a incalcarilor legislatiei silvice. Inspectorii serviciului ecologic sunt invitati la sedintele consiliilor locale. Serviciul ecologic in comun cu specialistii Ministerului Mediului si Amenajarii Teritoriului au organizat 2 seminare cu primarii si agenti economici vizand amenajarea rampelor pentru depozitarea deseurilor, efectuarea platilor pentru poluarea mediului inconjurator. In randurile inspectorilor voluntari au fost promovati 29 de cetateni din primariile sectoarelor din Criuleni, Dubasari, care, avand legitimatii, participa la raidurile sanitare si ecologice.

Datorita actiunilor comune s-a imbunatatit situatia in domeniul ocrotirii mediului in primariile Hirtopul Mare (a scazut volumul taierii ilicite a arborilor din fasiile forestiere), Hrusova (au fost practic lichidate gunoistile neautorizate), Cosnita, Pirita, Drasliceni (aici s-a plantat un parc cu suprafata de 1,5 ha si s-a amenajat o rampa noua pentru depozitarea deseurilor. Tendinte de imbunatatire sunt si in primariile Criuleni, Oxentea, Dorotcaia, Boscana. Dar nu pretutindeni se manifesta o conlucrare afectiva.

Specialistii din teritoriu fiind ajutati si sustinuti de catre conducerea Prefecturii initiaza actiuni utile la solicitarea primarilor, altor functionari publici. Astfel in or. Ialoveni la 5 ianuarie 2002 a avut loc o intalnire de lucru a primarilor cu sefii si specialistii tuturor serviciilor desconcentrate; la 14 martie 2002 primarii, secretarii, inginerii cadastrali, perceptorii fiscali au tinut sfat cu sefii serviciilor desconcentrate de rang judetean; la 18 ianuarie 2002 primarii din sector au avut o intalnire de lucru cu procurorul, comisarul de politie, presedintele judecatoriei si prefectul judetului.

Conlucrarea serviciilor desconcentrate cu autoritatile administratiei publice locale in permanenta este in vizorul conducerii prefecturii, directiei de profil, autoritatilor publice centrale, care au constituit si finanteaza aceste servicii. Chestiunea "Cu privire la eficienta activitatii serviciilor publice desconcentrate in sectorul Anenii Noi si conlucrarea lor cu administratia publica locala" a fost inclusa in Programul de activitate a Prefectului judetului, a fost obiectul unui control minutios, s-a intocmit o nota informativa, care a fost examinata la sedinta in deplasare a Colegiului de administrare a serviciilor publice desconcentrate. Actiunea s-a desfasurat la 5 decembrie 2000 in orasul Anenii Noi, au fost prezenti sefii serviciilor publice desconcentrate judetene, conducatorii si specialistii structurilor lor in sector, primarii. A avut loc o discutie constructiva, au fost expuse propuneri si opinii. In rezultat a fost emis ordinul Prefecturii nr.157 din 11.12.2000, care a preconizat sarcini pentru directiile Prefecturii, unele recomandatii primarilor.

In scopul imbunatatirii conlucrarii cu administratia publica locala conducatorii serviciilor publice desconcentrate judetene au fost obligati:

sa revada baza normativa de functionare si organizare interna a activitatii oficiilor si specialistilor cu loc de lucru permanent in fostele centre raionale ale judetului (regulamente, fise de functie), aducandu-le la cerintele legislatiei in vigoare si necesitatile reale ale serviciului respectiv si administratiei publice locale din teritoriu;

sa amelioreze situatia despre deplasarea sistematica, conform unui grafic adus la cunostinta primarilor, a factorilor de decizie si specialistilor pentru acordarea de ajutor metodic si conlucrarea cu specialistii respectivi ai primariilor oraselor, satelor, (comunelor);

sa elaboreze fisa-tip de functie a specialistului de profil, agenda de atributii pentru angajatii din primarii, abilitati sa indeplineasca lucrari ce tin de domeniul serviciului desconcentrat respectiv, sa urmareasca intocmirea si implimentarea acestor aceste in primariile judetelor, informand in scris asupra faptului Directia servicii publice desconcentrate a Prefecturii;

conducatorii oficiilor si specialistii cu loc de lucru permanent in sectoare, in baza rezultatelor anului 2000, sa prezinte consiliilor locale in scris informatii succinte despre conlucrarea cu administratiile publice locale in perioada de raport.

In linii mari aceste deziderate isi gasesc oglindire in activitatea cotidiana a serviciilor publice desconcentrate.

INCHEIERE

Afirmarea tot mai activa a Republicii Moldova atat in plan intern cat si in relatiile cu alte state ale lumii si organismele internationale, au presupus numaidecat si o noua viziune asupra administratiei publice. Traim intr-o perioada cand toate problemele care se refera la dezvoltarea administratiei publice sunt actuale, a mentionat pr. Univ. Dr. Mihail Platon, rectorul Academiei de Administrare Publica, cu prilejul inaugurarii conferintei stiintifico-practice din 26 aprilie anul 2001. In acest context fara a avea pretentia unei abordari exhaustive, prezentul demers stiintific si-a stabilit drept scop, relevarea si analiza relatiilor dintre diferite niveluri ale administratiei publice din simplul motiv ca, chiar daca relatiile dintre ele sunt variate, ele "trebuie sa colaboreze reciproc deoarece au un scop comun - organizarea serviciilor publice pentru cetatenii din teritoriu" .

In cadrul reformei administratiei publice care a demarat in 1991, odata cu adoptarea Legii cu privire la bazele autoadministrarii locale si continua cu adoptarea altor acte normative, urmeaza sa se perfecteze relatiile dintre autoritatile administratiei publice de diferite nivele. Este necesar de a schimba specificul relatiilor dintre administratia centrala si locala, precum si in interiorul acestor administrari, formand relatii noi cu elementele proprii autoritatilor administratiei publice si anume cu:

autoritatile publice care executa puterea legislativa;

autoritatile publice care executa puterea judecatoreasca;

organizatiile neguvernamentale;

cetatenii republicii;

Si aici se cer mentionate cateva momente:

administratia publica centrala si locala trebuie sa joace rolul sau bine determinat. In acest caz Guvernul nu va fi indiferent fata de tot ce avea loc in localitati, chiar daca ele se vor administra autonom.

Administratia trebuie sa constituie o retea de institutii care a fara a domina, ofera serviciile de care are nevoie zilnic populatia: educatie, asistenta medicala, asistenta sociala, servicii comunale, etc. Contribuie la schimbarea mentalitatii si participarea cetatenilor la administrarea locala.

Un alt principiu de baza al relatiilor dintre administratia publica centrala si cea locala ramane a fi descentralizarea teritoriala. Ea are menirea principala sa permita colectivitatilor umane sau serviciilor publice sa se autoadministreze, dar sub controlul organelor centrale de specializare. Descentralizarea insemna transmiterea unor functii ale organelor centrale catre autoritatile conducerii locale.

Una din problemele cu care se confrunta in prezent autonomia locala este dependenta substantionala a administratiei publice locale de autoritatile administratiei de stat, indeosebi cand este vorba de stabilirea resurselor financiare ale bugetelor locale. Aceasta se intampla din cauza multiplelor diferende intre localitatile noastre rurale si urbane sub aspectul posibilelor surse de venituri ale bugetelor locale. Se considera ca atat problemele autonomiei locale, in general, cat si ale bugetului local, in particular, ar castiga, daca ar fi supus unei reglementari legate aparte, in care nu numai ar fi reflectata vointa autoritatilor locale de a aprofunda procesul de descentralizare, ci si ar atribui un nou continut autonomiei locale.

In prezent prin abordarea Legii contenciosului administrativ s-a amplificat cadrul legislativ al autonomiei locale. Se cere si in acest context si adoptarea Legii autonomiei locale.

Se impune urgentarea elaborarii Programului National de pregatire si perfectionare a cadrelor din administratia publica.

Reforma institutiilor statului care ar duce la evolutia relatiilor dintre organele administratiei publice este de lunga durata, dificila din punct de vedere politic. Daca acum dispunem de o imagine mai buna a dimensiunilor reformei constientizam mai profund pretul de care va trebui sa-l platim ulterior, daca vor lasa lucrurile intacte. Unele reforme pot fi realizate promt, de regula prin decrete, de cate un grup restrans de tehnocrati competenti. Este suficienta doar decizia politica pentru a realiza schimbarea. Dar alte reforme ale statului referitoare la reglamentari, servicii sociale, finante, infrastructura si activitati publice, schimbarea formelor de relatii in administrarea publica nu pot fi intreprinse la fel de repede deoarece ele presupun modificarea structurilor institutionale care in alte scopuri si corelate cu alte reguli. Acest tip de reforma institutionala presupune schimbari revalatorii in modul de concepere si functionare a institutiilor guvernamentale, a unor formatii corupte mafiotice, bine organizate. Dar o astfel de schimbare este absolut evidenta cand statul tinde spre perfectionare continua. Republica noastra are nevoie de o reforma multilaterala dar care necesita mult timp si eforturi sustinute. Autonomia locala presupune o intervenire promta in situatii oportune. Concomitent, imputernicirile de aprobare centrala cu dirijari fortate ale organelor centrale de putere a autonomiilor locale trebuie anulate. Dar cele mai importante mecanisme de influenta centrala asupra organelor locale sunt de ordin bugetar si economic.

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din sate si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean trebuie sa se bazeze pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solutionarii in rezolvarea problemelor intregului judet.

In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si conditiile judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu vor exista raporturi de subordonare.

Autoritatile administratiei publice centrale trebuie sa consulte, inainte de a adopta orice decizie, autoritatile administratiei publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct. Conform legislatiei actualmente in vigoare, din partea administratiei centrale este prevazut un control al oportunitatii sub forma unor masuri impotriva oricarei actiuni a autoritatilor locale care este "contra intereselor generale ale cetatenilor".

Raporturile si relatiile dintre autoritatile administratiei publice de diferite niveluri stau la baza dezvoltarii tarii. De aceea conducerea de varf trebuie sa aplice parghiile eficiente pentru dezvoltarea normala a acestor relatii.

BIBLIOGRAFIE

administrarea publica locala: teorie si practica. Chisinau, 1998.

Arama Elena. Din istoricul administratiei publice in Moldova medievala. Administratia Publica nr.1 din 1995.

Alexandru Ioan. Structuri, mecanisme si institutii administrative. Bucuresti, 1966.

Bulgari Valeriu. Reforma administrativ-teritoriala aspect - important al reformei administratiei publice locale. Administratia publica nr.4 din 1997.

Burdeau Georges. L"Etat. Paris, 1970

Cartea Europeana: "Exercitiul autonom al puterii locale" adoptate la Strasbourg la 15.10.1985.

Cartea Europeana: Exercitiul autonom al Puterii Locale si principiul subsudiaritatii: o noua filisofie in relatia dintre Stat si Administratiile Locale. Chisinau, 1998.

Chatelet F., Pisier E. Conceptiile politice ale sec.XX. Bucuresti, 1944.

Constitutia Republicii Moldova. Chisinau, 1994.

Deliu Tudor. Administratia publica locala. Chisinau, 1998.

Didencu Valeriu. Democratie si administratie publica locala. Chisinau, 1998.

Hotararea Republicii Moldova nr.674 din 22 iulie 1999 "Cu privire la serviciile publice ale ministerelor, departamentelor desconcentrate in teritoriu".

Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr.976 din 25.09.00 "Cu privire la aprobarea unor regulamente privind modul si conditiile de finantare a agentilor economici pentru crearea locurilor de munca in scopul angajarii somerilor".

Iorgovan Antonie. Drept administrativ. Bucuresti, 1993.

Ionescu Romulus. Drept administrativ. Bucuresti, 1970.

Legea administratiei publice locale a Romaniei nr.69/1991, Monitorul oficial al Romaniei, nr.238 din 28.11.91, cu modificarile si completarile Ordonantei de urgenta nr.22/1997, Monitorul oficial al Romaniei, nr.105 din 29.05.97.

Legea privind organizarea administratiei publice locale si regimul general al autonomiei locale (Proiect. Bucuresti, 1998).

Legea privind administrarea publica locala. Monitorul oficial din 12.02.1999.

Legea privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova. Monitorul oficial nr.116 - 118 din 30.12.1998.

Legea Republicii Moldova nr.835 din 17.05.96 "Cu privire la disciplina in urbanism".

Legea nr.1265-XIV din 05.10.00 "Cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor".

Legea conteciosului administrativ nr. 793-XIV. Chisinau, 10.02.00.

Manda Corneliu, Manda Cezar Corneliu. Administratia publica locala din Romania, Bucuresti, 1999.

Negru Boris. Coraportul administratiilor publice. Administratia publica nr.1 din 1997.

Negru Boris. Standarde nationale si internationale. Functionarul public, nr.8, 2001.

Negoita Alexandru. Drept administrativ si stiinta administratiei. Bucuresti, 1991.

Orlov Gh. Maria. Drept Administrativ. Chisinau, 2000.

Oraveanu Mihai T. Tratat de stiinta administratiei. Bucuresti 1996.

Platon Mihail. Introducere in stiinta administratiei publice. Chisinau, 1999.

Platon Mihail. Administrarea publica in Republica Moldova: probleme actuale ale reformei.

Platon Mihail. Reforma administratiei publice - opera colectiva a natiunii. Administratia publica nr.1, 1995.

Platon Mihail. Probleme actuale ale teoriei si practicii administratiei publice. Fuctionarul public, nr.8, 2001.

Platon M. Rosca S., Roman A., Popescu T., Istoria administratiei publice din Moldova, Chisinau, 1999.

Popa Nicolae. Teoria generala a dreptului. Bucuresti, 1992.

Preda Mircea. Centralizare si descentralizare in administratia publica. Revista "Dreptul", nr.9, Bucuresti, 1995.

Reforma in contextul evolutiei Europene. Administratia publica nr.1 din 1996.

Roman Alexandru. Evolutia universala a sistemelor de administrare publica. Chisinau, 1998.

Samboteanu Aurel. Administratia publica centrala. Chisinau, 1998.

Samboteanu Aurel. Un deceniu de experienta. Functionarul public, nr.8, 2001.

Vida Ioan. Puterea executiva si Administratia Publica. Bucuresti, 1994.