FOTOGRAFIA JUDICIARA OPERATIVA I. FOTOGRAFIILE DE LA LOCUL FAPTEI Fotografiile executate de organul de urmarire penala cu ocazia cercetarii locului faptei fac parte din fotografia judiciara operativa. Sub aspect procesual ele constituie o parte integranta din procesul-verbal de cercetare la fata locului. Dupa continutul si scopul lor, fotografiile de cercetare a locului faptei sunt de orientare, schita, ale obiectelor principale si ale detaliilor: 1. Fotografia de orientare – cuprinde tabloul general al locului faptei cu toate imprejurimile sale. Ea se face in faza statica a cercetarii locului faptei, cand nu se misca nimic din tot ce se afla in perimetrul acestuia. Cand locul faptei este in interiorul unui imobil, fotografia de orientare trebuie sa cuprinda intreaga cladire in care a fost comisa fapta cercetata, obiecte fixe de pe strada etc. 34253jmv32hih6c Fotografia de orientare in functie de natura locului fotografiat poate fi unitara, cand se realizeaza o singura pozitie si panoramica in cazul fotografiei pe segmente a locului respectiv. Fotografia panoramica circulara se face in cazul cand locul faptei este atat de intins incat nu poate fi cuprins intr-o singura imagine care sa intruneasca calitatile fotografiei de orientare. Aparatul fotografic se aseaza pe un stativ cu cap mobil spre a putea fi rptit pe un arc de cerc de 180 grade, apoi locul faptei se fotografiaza pe segmente. Fotografia panoramica liniara se recomanda cand obiectul de fotografiat ar fi un imobil de dimensiuni mari, situat pe o starda ingusta ce nu permite fotografierea de la o distanta mare. La ambele fotografii panoramice in laborator se vor respecta urmatoarele conditii: expunerea, marimea, hartia fotografica si durata de developare trebuie sa fie aceleasi la imaginile tuturor segmentelor. mi253j4332hiih 2. Fotografia schita – oglindeste locul savarsirii faptei cu toate particularitatile sale, fara imprejurimi avand in prim plan obiectul central al cercetarii criminalistice. Fotografiile schite ale locului faptei pot fi unitare cand obiectivul aparatului fotografic cuprinde dintr-o singura pozitie intregul loc al faptei, realizand astfel o singura fotografie schita, si fotografii schite in serie cand locul faptei este fixat prin mai multe fotografieri din pozitii diferite. Fotografiile schite in serie pot fi : panoramica, pe sectoare, contrara si incrucisata Fotografia schita panoramica – se realizeaza prin aplicarea metodei de realizare a fotografiei panoramice de orientare. In cazurile de fotografiere a locului faptei pe sectoare, in prealabil se imparte intregul sau perimetru in zone astfel delimitate incat fiecare in parte sa poata fi fotografiata dintr-o singura pozitie. Metoda fotografiei contrare – consta in fixarea locului faptei din doua pozitii diametral opuse. In acest fel se obtin doua fotografii schite ale unuia si aceluiasi loc. Metoda fotografierii incrucisate – consta in fixarea aceluiasi loc din patru extremitati ale sale, astfel incat sa fie doua cate doua diametral opuse. Fotografia pe sectoare – se face prin respectarea acelorasi conditii ca si la fotografia panoramica. Fiecare din aceste fotografii va oglindii un sector, o parte din locul faptei. La executarea fotografiei schite, spre deosebire de cea de orientare, se ridica si problema folosirii uneori a luminii artificiale. Este necesar ca locul faptei sa fie iluminat in mod uniform fara sa se creeze umbre puternice care ar putea sa atenueze unele detalii sau sa eclipseze anumite obiecte din perimetrul sau. 3. Fotografia obiectelor principale – se face de catre organul de urmarire penala tot in faza statica a cercetarii la fata locului. Ca obiecte principale de la locul faptei sunt socotite obiectele corp-delict, cele care au suferit modificari de pozitie ori deteriorari in procesul savarsirii infractiunii. Iluminarea obiectelor principale pentru a le putea fotografia se face cu lumina artificiala cand lipseste sau este insuficienta cea naturala. 4. Fotografia detalii – se executa in faza dinamica si cercetarii locului faptei. Ea trebuie sa redea detaliile urmelor si ale obiectelor fotografiate separat. In cadrul fotografiei detaliilor se fixeaza leziunile de pe corpul victimei astfel incat sa se poata aprecia caracterul, dimensiunile si localizarea lor precisa II. FOTOGRAFIA DE RECONSTITUIRE Aceasta fotografie se face de catre organul de urmarire penala cu ocazia efectuarii reconstituirii, in scopul fixarii locului respectiv reproduse artificial. Fotografia locului reconstiuirii – oglindeste intregul loc in care se desfasoara procesul de reproducere artificiala a comiterii infractiunii Fotografiile secventelor reconstituirii – au ca scop redarea fidela a celor mai insemnate momente din procesul comiterii faptei, momente reproduse artificial. In cursul efectuarii reconstituirii, organul de urmarire penala trebuie sa fixeze numai acele secvente din procesul reproducerii artificiale a comiterii infractiunii, prin care se confirma sau se infirma anumite sustineri ale faptuitorilor, martorilor ori ale victimelor, sau prin care se stabileste date ce ar putea duce la descoperirea de probe noi. Fotografia de perchezitie – se executa de catre organul de urmarire penala in conditiile de loc si de timp in care se desfasoara activitatea tactica respectiva. La perchezitie se fotografiaza: Ansamblul locului perchezitionat - care cuprinde ansamblul locului respectiv, cu imprejurimile sale intrunind astfel elementele unei fotografii de orientare. Fotografia ascunzatorii obiectelor descoperite – reda insusi locul in care au fost gasite obiectele cautate, fara imprejurimile locului respectiv. Fotografia obiectelor descoperite – cuprinde fiecare obiect in mod izolat. Scopul fotografiei de detaliu a obiectelor gasite la perchezitie este de a reda marimea exacta, forma si diferitele lor particularitati. Masuratori fotografice – unele fotografii judiciare operative trebuie sa redea si dimensiunile locului fotografiat ale urmelor sau obiectelor din perimetrul sau, distanta dintre ele. In practica se aplica metode speciale de fotografiere: Metoda fotografierii la scara – este cea mai simpla. Obiectele sunt fixate astfel incat dupa fotografie sa li se poata stabili dimensiunile in lungime si latime. Ea consta in asezarea alaturi de obiectul fotografiat a unei rigle gradate in centimetri, care este fotografiata impreuna cu obiectul respectiv. In cazul executarii unor asemenea fotografii se vor respecta urmatoarele conditii: obiectivul aparatului de fotografiat sa cada perpendicular pe mijlocul suprafetei obiectuluide fotografiat si rigla gradata sa se gaseasca in acelasi plan cu obiectul respectiv. Metoda metrica de fotografiere – se aplica la fotografia schita si mai rar la cea a obiectelor principale. Aceasta metoda cunoaste mai multe variante: fotografierea cu panglica gradata pentru profunzime, fotografia prin utilizarea patratului, fotografia cu ajutorul unuei aparaturi speciale si in anumite conditii care este urmata de lipirea fotografiilor obtinute pe niste formulare metrice confectionate in acest scop. Metoda stereometrica – se aplica la executarea fotografiei schite metrice, daca se dispune de aparate special construite in acest scop. Prin ea se obtin imagini spatiale ale obiectelor, dimensiunile lor si distantei dintre ele. Aparatele fotografice stereo au doua obiective so doua camere obscure spre a realiza simultan doua fotografii din unghiuri diferite ale aceluiasi obiect ori ale aceluiasi spatiu. Fotografia semnalmentelor – are ca scop inregistrarea persoanelor care au savarsit o fapta penala, urmarirea si identificarea cadavrelor necunoscute, prin fixarea trasaturilor exterioare. Fotografiile semnalmentelor se subdivid in: Fotografia de identificare a persoanelor – pentru inregistrarea penala persoanelorli se fac doua fotografii bust: una din fata si alta din profil. Persoana trebuie sa fie cu capul descoperit, fara ochelari, ochii deschisi si privirea indreptata inainte, tinuta corpului si a capului dreapta, iar daca este barbat sa fie si barbierit. Fotografia din fata trebuie sa redea multa claritate particularitatile fetei cum sunt: desimea parului, insertiunea parului in jurul fruntii, marimea fruntii, forma ridurilor, conturul si desimea sprancenelor, marimea si pozitia ochilor, lungimea si latimea nasului, forma gurii, grosimea buzelor, pozitia si forma unor cicatrice sau negi de pe fata. Fotografia din profil persoana trebuie sa aiba urechea descoperita si tinuta capului dreapta. Persoanele care poarta ochelari ar fi potrivit sa li se faca inco fotografie bust cu ochelari, in pozitie a fetei semi intoarsa. Totdeauna fotografiile de identificare a persoanelor se fac in conditii de laborator cu aparate fotografice speciale construite in acest scop. Iluminarea persoanei se realizeaza cu ajutorul unui izvor de lumina dispersata asezata in spatele aparatului fotografic. Fotografiile de identificare a persoanelor insotesc fisa personala a infractorului. In caz de sustragere de la urmarire, fotografiile servesc organelor de cercetare la urmarire si descoperirea sa. Fotografiile de identificare a cadavrelor necunoscute – se fac in numar de doua: una bust din fata si alta bust din profil. Inainte de fotografiere cadavrul este pregatit in acest scop facandui-se asa numita toaleta care consta in : cusutul lesiunilor ce deformeaza fata , spalarea de sange, pieptanatul parului, deschiderea ochilor, rujatul buzelor spre a le da un contur precis. Pentru fotografiere cadavrul se aseaza daca se poate pe scaun dandui-se corpului si capului o pozitie dreapta cu ochii deschisi, indreptati inainte Fotografia de urmarire – se efectueaza in procesul de urmarire activa a persoanelor care pregatesc savarsirea unor infractiuni sau intreprind activitati de inlaturare de ascundere a urmelor infractiunilor deja comise. Aceasta fotografie se face pentru prevenirea infractiunilor, surprinderea faptuitorilor in flagrant delict si in cazul cand infractorii deja descoperiti incearca sa sustraga probele.
