reforma legislativa



REFORMA LEGISLATIVA IN TARILE 
DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST







Schimbarile radicale ce au survenit pe plan politic, economic si social in centrul si estul Europei au inclus si o reforma fundamentala a sistemului legislativ in fiecare din tarile acestei regiuni.

S-a observat, in cei aproape 9 ani de tranzitie, ca schimbarile cadrului legislativ nu vor putea singure sa conduca la o transformare totala a sistemului politic si economic.

Notiunea de "reforma legislativa" este inconjurata de o aura de progres si modernizare a sistemului legislativ. Pentru tarile din centrul si estul Europei, aceasta notiune semnifica: intoarcerea in Europa, instaurarea democratiei si a suprematiei legii si conditiile esentiale pentru functionarea unei economii de piata libere.

Masurile de reforma au trebuit de aceea sa pastreze ca obiectiv doua lucruri: sa fie adaptate spre a implini scopul propus si anume de stabilire a unei conduceri bazate pe lege, a unei economii de piata, participarea in procesul de integrare europeana si de asemenea sa contribuie la efectiva realizare a acestor obiective.

In acelasi timp, pasii intermediari in vederea realizarii acestor cerinte, trebuie sa contina reglementari si masuri compensatorii care sa diminueze problemele economice si sociale cauzate de procesul de transformare.

In ceea ce priveste cadrul legislativ in tarile de tranzitie la inceputul procesului de reforma s-a observat ca este necesara crearea unui spatiu liber capabil sa duca la dezvoltarea intreprinderilor private.

Cat priveste armonizarea legislativa cu dreptul comunitar, ea nu a fost la inceput o prioritate a procesului de reforma, dar ea va fi cu siguranta o provocare la adresa organelor legiuitoare din tarile central si est europene.

Anumiti politicieni au avut falsa impresie ca pot dezvolta o economie de piata si atrage capital strain doar prin simpla promulgare a unor pachete de legi.

Realitatea a dovedit insa contrariul.

Riscul real in ziua de azi este ca  in timp ce legislatia prevede conditiile esentiale necesare, aplicarea ei poate sa nu functioneze satisfacator in practica.

In plus fata de crearea noii legislatii este important sa se dezvolte structurile administrative si judiciare adecvate, precum si institutii in sectoarele private si de afaceri care sa fie capabile sa asigure aplicarea efectiva a noilor legi create.

Conform Cartii Albe este necesar sa se creeze institutiile care sa fie capabile sa implementeze dreptul comunitar si care sa functioneze cu un personal de un nivel comparabil cu acela care lucreaza in institutiile statelor membre ale Uniunii Europene. 

Pentru indeplinirea acestui obiectiv fiecare tara din centrul si estul Europei trebuie sa-si stabileasca un set de prioritati si care, mai ales, trebuie indeplinit cu strictete.

In ciuda diferentei in ceea ce priveste inceputul procesului de reforma, fostele tari comuniste au trebuit si trebuie sa strabata aceeasi pasi spre democratie si economie de piata, evident cu anumite particularitati care tin de specificul fiecarei tari.

Astfel in domeniul dreptului constitutional, reformele au trebuit sa asigure o schimbare fundamentala a sistemului politic, in particular prin eliminarea rolului conducator al partidului comunist si inlocuirea lui cu un sistem de separare a puterilor care sa realizeze democratia si suprematia legii. De asemenea este necesara sa se redefineasca functiile si limitele de autoritate pentru fiecare institutie publica. Printre reformele necesare s-a numarat si aceea de a asigura garantiile constitutionale care sa permita comunitatilor locale sa-si rezolve problemele si, mai ales, sa aiba posibilitate financiara de a rezolva aceste probleme.

Mai mult, in noile baze legislative au trebuit sa fie incluse reglementari care sa schimbe relatia stat - individ, precum si relatia dintre stat si sectorul de afaceri.

Pentru a se putea realiza acest lucru, a fost necesara includerea in legile fundamentale a unui catalog al drepturilor de baza, modelat dupa exemplul Conventiei Europene a Drepturilor Omului. A fost de asemenea necesar, includerea in noile legi de pasaje care sa afirme aceste drepturi si in practica.

In sfarsit, a fost necesar sa se asigure ca drepturile garantate prin Constitutie nu vor fi afectate in practica de deciziile legiuitorului sau ale administratiei publice.

In domeniul dreptului civil, dreptul de proprietate asa cum aparea el in regimul comunist, a trebuit sa fie abrogat, iar privilegiile acordate formelor de proprietate socialista, de stat sau cooperatista au trebui sa fie abolite. Mai mult, in tarile care nu aveau o lege speciala privind proprietatea asupra pamantului, aceasta a trebuit sa fie creata.

Legea privind contractele a trebuit sa fie eliberata de numeroasele restrictii care erau conforme sistemului economic socialist, iar libertatii de vointa  a trebuit sa fie restabilit.

Reforma legislativa in domeniul proprietatii intelectuale si industriale a contribuit, de asemenea, in mod semnificativ la stabilirea unor baze care sa orienteze sistemul legislativ spre o piata libera.

Legislatia socialista in acest domeniu se caracteriza prin faptul ca dreptul de proprietate sau exploatare a inventiei intrau automat in patrimoniul statului, in timp ce inventatorul primea o remuneratie, de cele mai multe ori foarte mica si numai cu anumite conditii. O adevarata protectie a patentului a trebuit sa fie introdusa care sa prevada pentru inventatori un drept exclusiv asupra creatiei sale.

In mod particular, sunt necesare reforme radicale in aria legislatiei cu privire la serviciile financiare. Activitatile bancilor centrale au trebuit sa fie separate de acelea ale bancilor comerciale si un cadru legal a trebuit sa fie dezvoltat pentru infiintarea si functionarea bancilor private. Aceasta a inclus si crearea unui cadru legal si a unor infrastructuri corespunzatoare pentru aplicarea unui sistem de supraveghere a activitatilor bancare.

In domeniul judiciar, principiul de baza al separatiei puterile trebuie sa fie asigurate prin totala independenta a justitiei. Aici s-a impus, in primul rand, modificarea legii care reglementa statutul judecatorilor. Mai mult, conditiile legale au trebuit sa creeze profesiunea libera a avocatilor si sa prevada autonomia acesteia in ceea ce priveste propria organizare si functionare. De asemenea sistemul arbitrajului statutului a trebuit sa fie inlocuit cu un sistem independent al jurisdictiei comerciale.

In sfarsit, dar nu in ultimul rand, a trebuit sa fie creat un sistem al tribunalelor administrative, sau includerea acestor instante in sistemul instantelor de drept comun care sa permita cetatenilor sa se protejeze in cazul cand statul sau autoritatile administrative le-ar incalca drepturile.

Dezvoltarea economiei de piata a necesitat crearea cadrului adecvat pentru indeplinirea procedurilor legale privind falimentul care sa duca la eliminarea intreprinderilor insolvabile de pe piata.

Acest lucru combinat cu privatizarea graduala a intreprinderilor de stat, cu redactarea unui legislatii anti-trust si cu eliminarea cat mai rapida a monopolului de stat va duce in final la realizarea unei economii libere, in care statul sa joace doar rolul de observator si sa intervina doar pentru a asigura pietei mijloacele necesare unei autoconduceri.


Dupa European by Law (1997)