Elemente de drept penal

Curs 1

Dreptul penal este o ramura a dreptului public.

Dreptul public - drept constitutional

- drept penal

- drept administrativ

Dreptul privat - dreptul civil

- dreptul societatilor comerciale

Deptul penal se imparte in 3:

drept penal general

drept penal special

drept procesual penal

Dreptul penal este alcatuit dintr-un sistem de norme juridice care reglementeaza niste relatii de aparare sociala prin interzicerea ca infractiuni sub sanctiuni specifice denumite pedepse, a faptelor periculoase pentru valorile sociale in scopul apararii acestor valori, fie prin prevenirea infractiunilor, fie prin aplicarea pedepselor celor care le savarsesc.

Obiectul dreptului penal

il reprezinta relatiile de aparare sociala

aceste relatii se stabilesc intre membrii societatii pentru respectarea de catre acestia a unor valori: persoana, drepturile si libertatile persoanei, viata, integritatea corporala, etc.

Relatiile de aparare sociala in perioada prestatala

impotriva unei fapte penale, partea vatamata se razbuna. Razbunarea putea fi limitata  sau nelimitata (distrugerea fizica)

s-a simtit nevoia ca statul sa-i apere de ceilalti. El introduce legi, care trebuie respectate.

Izvoarele dreptului penal

Izvorul este acea forma juridica pe care o imbraca o norma pentru a deveni norma obligatorie. Izvorul dreptului penal este legea.

Principalul izvor este Constitutia.

Apoi urmeaza Codul Penal. In el sunt cuprinse atat norme generale cat si norme speciale.

Legile penale complinitoare - completeaza dispozitiile Codului Penal, dar nu contin infractiuni (Legea de executare a pedepselor).

Legi speciale nepenale, cu dispozitii penale (Legea privind combaterea evaziunii fiscale)

Tratatele si acordurile internationale, daca sunt ratificate.

Raporturile juridice penale

Relatia sociala presupune: subiecte, un obiect si un continut.

Subiecte:

statul - dreptul penal este inclus in dreptul public; exista 2 tipuri de raporturi:

a)     raporturi juridice de conformare - presupun respectarea lor de societate prin intermediul statului

b)     raporturi juridice de conflict - statul este cel care impune unei persoane fizice respectarea unei norme, iar in cazul nerespectarii, aplicarea pedepsei (politia, magistratii)

persoana fizica ce a incalcat legea.

Continutul: presupune drepturi si obligatii pentru cele doua subiecte.

Obiectul: conduita pe care trebuie sa o urmeze subiectele.

Stingerea raportului juridic:

cand actul normativ iese din vigoare

cand se savarseste fapta interzisa (de lege) intervine raportul juridic de conflict

amnistia sau prescriptia.

Tema:

infractiunea

raspunderea penala

sanctiunile de drept penal

Infractiunea (institutia infractiunii)

este o fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

are 3 trasaturi (conditii obligatorii):

a)     este o fapta ce prezinta pericol social

fapta - orice fapta a unei persoane;

pericol social - ne permite sa deosebim o contraventie de o infractiune

b)     vinovatia - este foarte importanta; exista prezumtia de nevinovatie.

c)     prevederea faptei in legea penala - orice fapta trebuie sa fie inclusa intr-un act normativ pentru a fi sanctionata.

Vinovatia

este acel aspect subiectiv al infractiunii care cuprinde atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta si urmarile faptei (persoana este constienta de fapte si de urmari).

are 3 forme:

o      intentia

o      culpa

o      preterintentia (intentia prelungita)

Intentia

este o atitudine psihica a faptuitorului care rezulta din prevederea rezultatului faptei sale si urmarirea acelui rezultat, ori numai acceptarea rezultatului

poate fi directa - prevede rezultatul si il urmareste sau indirecta - persoana prevede rezultatul, nu-l urmareste, dar il accepta.

Culpa

este o atitudine psihica a faptuitorului care prevede rezultatul faptului, nu-l accepta, socotind fara temei ca nu se produce ori nu prevede rezultatul, desi putea si trebuia sa il prevada

exista:

culpa cu prevedere (cu usurinta) - prevede rezultatul, nu il urmareste, nu il accepta, considerand ca nu se produce

culpa simpla (fara prevedere, din neglijenta, din greseala) - nu prevede rezultatul, desi putea si trebuia sa il prevada

Instanta stabileste daca a fost intentie sau culpa.

Intentia depasita - are si intentie si culpa, incluse in aceeasi fapta.

Continutul infractiunii

se deosebeste o infractiune de o contraventie

este nevoie de continut si pentru a deosebi o infractiune de o alta infractiune

Definitie: continutul este format din totalitatea conditiilor cerute de lege pentru caracterizarea faptei ca fiind infractiune.

Conditii:

a)     cu privire la fapta

b)     cu privire la faptuitor

c)     cu privire la obiectul infractiunii

d)     cu privire la locul si timpul infractiunii

Dupa situarea in timp:

a)     conditii preexistente - privesc obiectul si subiectul infractiunii

b)     conditii concomitente - se indeplinesc in momentul savarsirii

- se refera la locul si timpul savarsirii faptei

c)     conditii subsecvente - indeplinite dupa savarsirea faptei

Mai sunt:

a)     conditii esentiale sau constitutive

b)     conditii accidentale sau circumstantiale - sunt acele conditii atenuante sau agravante

Conditiile preexistente

a)     obiectul infractiunii il reprezinta valoarea sociala ocrotita de normele dreptului penal (normele sunt in Constitutie si in Codul Penal).

Valorile sociale ocrotite prin normele penale confera dreptului penal un obiect juridic. Obiectul juridic poate fi:

general - normele penale apara toate valorile sociale din Constitutie si Codul Penal

generic (sau de grup) - apara doar un manunchi de valori sociale

specific - consta in valoarea sociala concreta

Daca nu exista obiect, nu exista infractiune.

b)     cu privire la subiect. Subiectul este activ sau pasiv.

Subiectul activ

este persoana care savarseste fapta, complicele, instigatorul.

se numeste:

faptuitor - pana se stabileste infractiunea

infractor - dupa stabilirea infractiunii

condamnat - dupa ce s-a stabilit pedeapsa.

Conditii:

conditii de varsta - raspunderea incepe de la 14 ani. Intre 14 - 16 ani raspunderea este limitata; dupa 16 ani, raspunde penal. Intre 16-18 ani se aplica prevederi pentru minori. De la 18 ani se considera ca este adult.

responsabilitate - a persoanei de a-si da seama de fapta si rezultatele ei. Iresponsabilitatea inlatura caracterul penal.

libertatea de vointa si actiune.

Subiectul pasiv

sufera de pe urma savarsirii faptei

poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica

poate fi persoana vatamata sau persoana responsabila civilmente.

Cu privire la continutul constitutiv

conduita prevazuta de norma juridica penala care trebuie sa fie indeplinita de faptuitor

este format din:

a)     latura obiectiva

este alcatuita din conditiile cerute de norma penala pentru a exista o infractiune.

are 3 elemente:

material - format din actiuni sau inactiuni

poate sa se realizeze prin acte materiale

realizat prin cuvinte (insulta, calomnie), prin scris (falsuri), prin nedenuntare a unei infractiuni (infractiune prin omisiune)

o urmare imediata - este vatamarea care se aduce ca urmare a savarsirii faptei

o legatura de cauzalitate intre cele 2 - rolul instantei, care stabileste daca exista o legatura intre cele 2.

b)    latura subiectiva

cuprinde totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea faptuitorului fata de fapta si urmari

are:

un element subiectiv

un mobil

cauza interna de conduita

conduce la ideea savarsirii faptei

un scop - presupune reprezentarea clara a rezultatului faptei

Pluralitatea de infractiuni. Pluralitatea de infractori

Pluralitatea de infractiuni

este o situatie in care o persoana savarseste 2 sau mai multe infractiuni

are mai multe forme: concursul de infractiuni, recidiva, pluralitatea intermediara.

a)     concursul de infractiuni

consta in savarsirea a 2 sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele

conditii:

sa fie savarsite 2 sau mai multe infractiuni

sa fie savarsite de catre aceeasi persoana

sa fie savarsite inainte de a fi condamnata pentru vreuna dintre ele

cel putin 2 infractiuni sa poata fi judecate

forme:

concurs real - cand se savarsesc mai multe actiuni sau inactiuni

concurs formal (sau ideal) - este atunci cand o actiune sau o inactiune, savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor si urmarilor produse, intruneste elementele mai multor infractiuni.

se pedepseste prin cumul juridic - pedeapsa cea mai mare.

b)     recidiva

este o forma a pluralitatii de infractiuni care consta in savarsirea din nou a unei infractiuni, de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o infractiune

feluri:

postcondamnatorie - dupa condamnare

postexecutorie - dupa executare

recidiva mare sau recidiva mica - in functie de gravitate

exista conditia unei condamnari pentru o infractiune de o anumita gravitate. Conditii: prima infractiune, a doua infractiune.

Pluralitatea de infractori

- este de 3 feluri: pluralitate naturala, pluralitate constituita, pluralitate ocazionala (participatie penala)

pluralitatea naturala - fiecare participant care coopereaza la savarsirea faptei contribuie la aceasta, deoarece fapta, prin natura ei, necesita cel putin 2 persoane

pluralitatea constituita - presupune o grupare de mai multe persoane pentru savarsirea faptei (complot, etc)

pluralitatea ocazionala (participatie penala)

presupune comiterea faptei de un numar de persoane mai mare decat era necesar

poate fi:

participatie proprie - toti participantii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie. Participantii sunt: autorii, coautorii, instigatorii, complicii.

participatie improprie - nu toti participantii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie. Are ca forme:

intentie si culpa

intentie si lipsa de vinovatie

Tratament penal al participatiei: pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita.

Sanctiuni

sunt institutii de drept penal

reprezinta consecinta stabilirii raspunderii pentru fapta savarsita

sunt prevazute numai in lege sau norme juridice si sunt aplicate doar de organele penale

au un caracter represiv

sunt necesare si inevitabile

feluri: pedepsele, masurile de siguranta, masurile educative

pedepsele

sunt singurele sanctiuni penale

sunt masuri de constrangere si de reeducare a condamnatului

scopul lor este prevenirea savarsirii de noi infractiuni

feluri:

a)     sanctiuni principale

detentiunea pe viata - a inlocuit pedeapsa cu moartea, nu se aplica minorilor si persoanelor care au implinit 60 ani, se aplica alternativ cu pedeapsa inchisorii

inchisoarea - de la 15 zile la 30 de ani; are limite generale si speciale; este reglementata alternativ cu pedeapsa amenzii sau cu pedeapsa detentiunii pe viata; se executa in penitenciare.

amenda penala - poate fi reglementata alternativ cu inchisoarea sau poate fi unica; se trece in cazierul judiciar, fiind o amenda penala

b)     sanctiuni complementare

interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani

dreptul de a alege si de a fi ales in administratia publica sau in functii elective publice

dreptul de a ocupa o functie de implica autoritatea de stat

drepturile parintesti

dreptul de a fi tutore sau curator.

degradarea militara

c)     sanctiuni accesorii

sunt cele cu privire la interzicerea unor drepturi prevazute de lege.

masurile de siguranta

se iau pentru a inlatura o stare de pericol

obligarea la tratament medical

internarea medicala

interzicerea de a ocupa o functie, de a exercita o prfoesie, o meserie ori o alta ocupatie

interzicerea de a se afla in anumite localitati

expulzarea strainilor

confiscarea speciala

interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata

masurile educative

se iau fata de minori

feluri:

a)     mustrarea

b)     libertatea supravegheata

c)     internare intr-un centru de reeducare

d)     internare intr-un centru de ingrijire

Curs 2

Partea speciala

Functionarul public - definitie (art.147 alin.1 C.penal)

- prin ,,functionar public" se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art.145.

Functionarul - definitie (art.147 alin.2 C.penal)

- prin ,,functionar" se intelege persoana mentionata in alin.1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat.

Unitate - definitie (art.145 C.penal)

- prin termenul ,,public" se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

Analiza unei infractiuni

Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor

Definitie - art.246 C.penal

- Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Judecatorul trebuie sa vada unde incadreaza fapta juridica.

Obiect juridic: apararea bunei functionari a raporturilor de serviciu

(subiect activ calificat - care are o anumita calitate - in speta, functionar public)

Subiect activ al infractiunii - functionarul public sau orice alt functionar

Subiect pasiv - persoana ale carei interese legale au fost incalcate.

(subiectul pasiv sau partea vatamata - poate fi o persoana, o persoana juridica sau statul)

Latura obiectiva - elementul material, urmarea imediata, legatura de cauzalitate

Latura subiectiva - forma de vinovatie cu care se savarseste fapta

Latura obiectiva - elementul material - o inactiune - nu indeplineste

- o actiune - indeplineste defectuos

- urmarea imediata - cauzarea vatamarii

- legatura de cauzalitate - fapta sa fie facuta de catre functionar si ea

sa cauzeze vatamarea

Sanctiunea: pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani.

Partea procesuala - de drept procesual penal, de procedura penala

Procesul penal

o activitate desfasurata de anumite persoane ale statului prin care se asigura aplicarea sanctiunilor celor care au comis infractiuni.

este reglementat de lege (Codul de procedura penala)

se desfasoara intr-o cauza penala

presupune participarea partilor

etapele procesului penal:

a)     urmarirea penala - efectuata de procuror impreuna cu organele de cercetare penala

b)     judecata

c)     executarea hotararii penale definitive.

Participantii in procesul penal:

organele judiciare

a.      procurorul - analizeaza dosarul si-l trimite, printr-un rechizitoriu, parchetului de judecata

b.     organele de cercetare penala

politia sau organele de cercetare ale politiei judiciare

organele de cercetare penala speciale

c.      instanta de judecata

Judecatorii → parchete (parchetele sunt conduse de catre procurori si prim-procurori)

Tribunale → parchete

Curti de apel → parchete

Inalta Curte de Casatie si Justitie → Parchet

mai exista:

instante militare

sectii maritime si fluviale

instante speciale - judeca anumite procese

(ex. constenciosul administrativ)

partile

a.      inculpatul

b.     partea vatamata

c.      partea civila

d.     partea responsabila civilmente

aparatorul - avocatul, cel care ofera asistenta juridica.

a.      inculpatul - este persoana care savarseste fapta

• faptuitor - persoana care a savarsit o infractiune si fata de care nu s-a inceput urmarirea penala
• invinuit - persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, dar fata de care nu s-a pus in miscare actiunea penala
• inculpatul - persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala
• condamnat - s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de condamnare pentru inculpat.

b.     persoana vatamata - este persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si care participa la procesul penal.

c.      partea civila - este persoana vatamata care exercita actiunea civila in procesul penala

d.     partea responsabila civilmente - este partea chemata, potrivit legii civile, sa raspunda pentru pagube provocate de invinuit sau inculpat.

Denumiri acte instante:

incheierea - este un act al instantei care se intocmeste de grefier la sfarsitul fiecarei sedinte

minuta - reprezinta rezultatul deliberarii instantei

sentinta - hotararea instantei de judecata prin care cauza este solutionata de prima instanta

decizie - este hotararea instantei care se pronunta in urma apelului sau recursului

Termen pentru caile de atac ordinare - 10 zile

Caile extraordinare de atac - hotararile judecatoresti sunt definitive.