Curtea de Justitie pentru Europa
Majoritatea schimbarilor Comunitatilor Europene in comparatie cu incercarile anterioare din cadrul unitatii europene consta in feprul ca, Comunitatea foloseste numai autoritaea legii pentru a atinge vre-un scop.
Uniunea trebuie infaptuita si sustinuta de surse legale, deci Comunitatile Eurpene trebuie sa fie infiintate prin instrumente juridice - Acordul privind Parisul si Roma.
Comunitatea fiind scopul legii, ea urmareste scopurile sale numai prin noua lege, legea Comunitatii, care este independent in toate statele membre ale Comunitatii, fiind superior legislatiilor nationale, ale carui conditii sunt aplicabile in toate statele membre.
Sistema juridica a Comunitatii are nevoie de o efectiva sistema a garantiilor judiciare, cand legea este neconforma sau trebzie sa se aplice.
Curtea de Justitie, ca institutie judiciara a Comunitatii, costituie acea sustema de garantii. Judecatorii ei trebuie sa garanteze ca legea comunitara nu se interpreteaza si ne se aplica diferit in fiecare stat membru al Cumunitatii, ca aceasta sistema juridica ramane sistemul Comunitatii si ea ramane intotdeuna aceiasi.
Penru a indeplini aaceasta functie, Curtea de Justitie are o astfel de jurisdictie ca sa auda litigiile la care statele membre, institutiile Comuniitatii, organele statale si persoanele fizice care pot fi ca parti.
Evolutia Curtii de Justitie.
Asa cum ea a fost fondata in 1952, mai mult de 8600 de cauze au fost aduse in fata CJ. Erau 200 de noi cauze in anul 1978 si in 1985 erau mai mult de 400 cauze.
Pentru a face fata si a judeca mult mai obiectiv cauzele respective, CJ a modificat Regulile sale de procedura, pentru ca cauzele sa fie judecate mult mai repede si a propus Consiliului sa formeze un nou organ judiciar.
Formarea Tribunalului de prima instanta.
Ca raspuns la acea propunere, Consiliul formeeaza Tribunalul de prima instanta.
Scopul formarii Tribunalului de prima instanta in anul 1989 consta in faptul ca sa majoreze garantiile judiciare, accesibile persoanelor fizice, fiind a doua treapta a puterii judiciare si permitand CJ sa se concentreze asupra problemei obligatorie a sa - interpretarea unica a legislatiei Comunitatii.
Componenta si organizarea.
Presedintele Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene este Ghil Karlos Rodrighes Iglesias.
Membrii CJ.
CJ include 15 judecatori si 8 avocati generali.
Judacatorii si avocatii generali sunt numiti in urma acordului guvernelor statelor membre si au un mandat pe un termen renovabil de 6 ani. Ei sunt alesi dintre juristi a caror independenta e inafara oricaror prejudecati si cine detin competenta recunoscuta.
Judecatorii aleg din randurile sale Presedintele CJ pentru un termen renovabil de 3 ani. Presedintele indreapta activitatea CJ si prezideaza sedintele si dezbaterile.
Avocatii generali ajuta CJ in functia sa. Ei i-si aduc parerile in fata CJ asupra cazurilor intr-un mod independent. Obligatiile lor nu trebuie sa fie incurcate cu cele ale acuzatorilor.
Membrii Tribunalului de prima instanta.
Tribunalul de prima instanta e compus din 15 judecatori numiti la acordul comun al guvernelor statelor membre pa un termen renovabil de 6 ani. Membrii Tribunlului de prima instanta numesc din randurile lor Presedintele Tribunalului de prima instanta. Nu este nici un avocat general permanent in Tribunalul de prima instanta. Obligatiile avocatului general sunt indeplinite , in un numar mic de cazuri, de un judecator.
Sesiunile plenare si Camerele.
CJ se poate intruni in sesiuni plenare si in Camere de 3 sau 5 judecatori. Aceasta se intruneste cand statul membru sau institutia comunitara care este parte la audieri sau in cazuri deosebit de grele si importante. Alte cauze sunt solutionate de Camere.
Tribunalul de prima instanta se intruneste in Camere de 3 sau 5 judecatori si se intruneste in sesiuni plenare in caz de cauze deoseebit de importante.
Registratura si administrarea.
Registratorul este numit de CJ pe un termen de 6 ani. El are aceleasi obligatii ca si registratorul instantei judiciare nationale, dar el activeaza ca secretar general al institutiei.
Curtea de Justitie are propri sa infrastructura administrativa, care include translarile de volum mare si sectia de interpretare, fiindca CJ trebuie sa utilizeze toate limbile oficiale ale Comunitatii in cursul activitatii sale.
TPI numeste propriul sau Registrator; trebuintele lui administartive fiind satisfacute prin serviciile CJ.----- https://europa.eu.int/cj/en/pres/co.htm
Jurisdictia.
Aceasta - este obligatia CJ ca sa garanteze ca legislatia se respecta.
CJ are diferite forme ale competentei sale:
Cauze de refuz a indeplini obligatiunile. Aceste cauze permit CJ sa
