CULTURA

Eveniment fotografic la Oradea

Cea de-a cincea editie a Salonului National de Arta Fotografica este in plina

desfasurare la Galeriile FOTOART din Oradea. Competitia a adunat la start mai

mult de 500 de lucrari, dintre care 131, sub semnatura a 57 de fotografi, au fost

acceptate in concurs. Noutatea acestei editii consta in faptul ca toti participantii

au primit gratuit filme si solutii AZO, astfel ca toate lucrarile prezentate in concurs

sunt realizate exclusiv pe materiale fotosensibile romanesti. 'Valoarea expozitiei

este mai buna decat cea de anul trecut', ne-a declarat d-l Stefan Toth, director al Clubului fotografic 'Nufarul' si membru al

juriului. 'Au fost multe lucrari bune, de aceea juriul a avut o misiune foarte grea. Au fost lucrari din toate genurile, de la

fotografia clasica la cea computerizata, de la eseu la reportaj, de la compozitii foarte interesante la nudul si portretul clasic. Am

apreciat si nivelul ridicat al studentilor facultatilor de arte vizuale, ce au participat in paralel cu artisti fotografi cunoscuti din

Romania. Atat din punct de vedere artistic, cat si tehnic, toate materialele prezentate la acest salon sunt cel putin la nivel

european. Avem multe fotografii alb-negru, un stil mai pretentios decat colorul. Iar noi, aici, la alb-negru, am fost mereu mai

buni decat cei din Vest.'

Comparatia cu Vestul nu este deloc hazardata, deoarece Clubul 'Nufarul', cu o activitate de 33 de ani, cu membri in intreaga

tara, are un demers sustinut si pe plan international. Punctul forte al initiativelor clubului este reciprocitatea. Astfel, la Galeriile

FOTOART, sunt organizate la intervale de trei saptamani expozitii ale artistilor fotografi din Romania, Europa, Asia, Noua

Zeelanda, iar membrii clubului au expus, la randul lor, in Franta, Marea Britanie, Grecia, Polonia, Ucraina, Republica Moldova,

Bangladesh, Pakistan, Taiwan, Japonia. 'Multi artisti romani nu sunt sprijiniti sa ajunga la concursuri si evenimente

internationale, astfel ca lucrarile lor raman blocate si nu au puterea de comparatie cu artisti din alte tari. Prin aceste deplasari,

noi ne-am dat seama ca nivelul fotografilor romani este mult mai bun decat credeam.'

Tot la Oradea se mai organizeaza un simpozion european, ajuns la editia a treia, pe tema 'Tendinte noi in arta fotografica' si, o

data la doi ani, saloanele internationale 'Prem Foto', ce se bucura de sprijinul Federatiei Internationale a Artistilor Fotografi si al

Societatii Fotografilor Americani. 'Anul viitor, vom deschide in august, la Muzeul Tarii Crisurilor, o noua editie. Toate

concursurile noastre sunt deschise atat fotografilor profesonisti, cat si amatorilor, astfel ca speram sa avem participanti si din

randul cititorilor revistei <Formula AS>.'

IULIAN IGNAT

CARTE

Eveniment

- Emil Racovita, 'Jurnal. Filmul marii aventuri polare', editie ingrijita de Alexandru Marinescu, Anca Banarescu si Alexandru

Iftime, Editura 'Compania' (tel. 211.59.64), 354 pag.

Ingrijitorii editiei, cercetatori la Muzeul National de Istorie Naturala 'Grigore Antipa', au realizat un lucru extraordinar,

reconstituind secventa cu secventa, dupa un secol, aventura expeditiei polare 'Belgica' din 1897-1899, printre protagonistii

careia s-a numarat si compatriotul nostru Emil Racovita. Alcatuita din documente-jurnal, corespondenta, rapoarte (majoritatea

inedite, nu doar in romaneste), pastrate in arhivele Institutului Regal de Stiinte Naturale al Belgiei sau aflate in posesia

mostenitorilor unor membri ai expeditiei - completate cu articole din presa timpului, desene si fotografii originale - cartea e

accesibila si pasionanta ca un roman de aventuri, fara ca interesul ei stiintific sa fie diminuat. Si asta datorita faptului ca editorii

au structurat cronologic in asa fel materialul incat pregatirea, desfasurarea, rezultatele si ecourile expeditiei sa reconstituie si

atmosfera epocii, si personalitatea acelor tineri temerari ce nu pregetau sa-si riste viata in folosul stiintei. Manati de curiozitate

stiintifica, de dorinta de a descoperi ce se afla in regiunea pana atunci neexplorata de dincolo de Cercul Polar sudic, membrii

expeditiei internationale 'Belgica', organizata si condusa de Adrien de Gerlache, intre 1897-1899, sunt o echipa in care

calitatile umane sunt la fel de importante ca si meritele profesionale, in durele incercari pe care le au de trecut. Iar Emil Racovita

al nostru, pe care e focalizat interesul volumului, ni se releva - din toate punctele de vedere - ca un personaj superb, alaturi de

colegii lui ajunsi mai tarziu universal cunoscuti, precum Roald Amundsen sau Frederick Cook. Toate documentele 'marii

aventuri polare' beneficiaza de note explicative din perspectiva timpului nostru, de introduceri succinte ce fac legatura intre

episoade si, nu in ultimul rand, de o foarte frumoasa si functionala machetare. Atat prin continut, cat si prin profesionalismul

editarii, 'Jurnalul' lui Emil Racovita e un eveniment pe piata cartii romanesti. Cum se apropie sarbatorile, cred ca poate fi un dar

apreciat de toate varstele.

Carti pentru copii

Un cadou divin, de Mos Nicolae si Mos Craciun

¥ Michael Ende & Iordan Chimet, 'Impreuna cu Elli in Imaginaria', cuvant inainte de Mircea Horia Simionescu, Editura

'Univers', colectia 'Iuventus', 304 pag. O carte neobisnuita, fiindca inchide intre coperti romanul 'Inchide ochii si vei vedea

orasul' de scriitorul roman Iordan Chimet, piesa de teatru 'Povestea saltimbancilor' de germanul Michael Ende (1929-1995) in

traducerea Norei Iuga, precum si o parte din 'corespondenta printre gratii' a celor doi autori. De ce aceasta alaturare? Iata pe

scurt motivul: Iordan Chimet, care implineste zilele acestea 75 de ani, e o minune de om. N-a vrut sa faca nici o concesie

regimului comunist si, in consecinta, a publicat putin, doar in perioada de 'destindere' (ii datoram, intre altele, 'Antologia

Inocentei' din 1972, ramasa carte de capatai pentru toti cei ce au citit-o). In 1970, dupa doua decenii de tacere fortata, vedea

lumina tiparului o carte de sertar a lui Iordan Chimet, un roman-basm-poem, asemanator cu 'Alice in Tara Minunilor' si 'Micul

print - Inchide ochii si vei vedea orasul'. Tradus in germana, el a ajuns si la Michael Ende, asupra caruia a avut o influenta

covarsitoare. Cu asentimentul lui Iordan Chimet, scriitorul german i-a 'imprumutat' eroina, fetita Elli, precum si viziunea magica

si o serie de metafore pentru piesa in versuri 'Povestea saltimbancilor' si pentru cartea 'Poveste fara sfarsit' - ambele

cunoscand un mare succes international. Ende a devenit faimos fara sa uite datoria morala si estetica fata de prietenul sau

roman, care si azi e mai cunoscut in strainatate decat acasa.

ADRIANA BITTEL