RUSANESCU ANDREI CLASA VIII A

 

 

 

ENERGIA NUCLEARA SI EFECTELE SALE

ASUPRA OMULUI SI MEDIULUI

Vreme de decenii, radiatiile ionizate au constituit doar o curiozitate de laborator, cunoscuta numai catorva initiati. Descoperirea radioactivitatii artificiale si apoi aceea a fisiunii uraniuli, in deceniul al patrulea al acestui secol, au dat un puternic imbold cercetarilor de fizica nucleara. Pentru marele public, energia nucleara a iesit insa din anonimat abia dupa aruncarea celor doua bombe atomice in 1945 asupra Japoniei.

Constuirea reactorilor nucleari si posibilitatea de a utiliza aceste instalatii pentru a produce energie electrica in cantitate mare, au transferat apoi problema cercetarii radiatiilor, si odata cu aceasta si problema protectie contra radiatiilor, in plin domeniu industria si economic.

Cresterea necontenita a numarului de reactori nucleari si a puterii acestora necesita aplicarea unor masuri de securitate pentru a evita eventualele accidente si consecintele lor ca de exemplu cel de la Windscale, Anglia in octombrie 1957 cand au fost eliminate in mod accidental in atmosfera importante substante radioactive care au produs contaminarea solului, a productiei agricole si a apei potabile din intreaga regiune.

Prin poluare, sau contaminare, radioactiva, se intelege prezenta nedorita sau accidentala, a materialelor radioactive, in interiorul sau la suprafata unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau in organisme vii situatie in care se depaseste continutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv.

Una din principalele surse de poluare radioactiva a globului pamantesc isi avea provenienta in exploziile nucleare din atmosfera.

Daca la 16 iulie 1945 in desertul Alamogordo, statul New Mexico a avut loc prima explozie experimentala a unei bombe atomice lucrurile nu s-au oprit aici si la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima in Japonia explodeaza prima bomba aruncata asupra populatiei, ca masura militara de distrugere, pentru ca in 9 august 1945 sa explodeze cea de-a doua bomba atomica la Nagasaki. In urma acestor doua explozii bilantul a fost:

	Hiroshima	Nagasaki
Morti	78.150	23.753
Disparuti	13.983	2.924
Raniti	37.425	23.345
Atinsi de arsuri	235.650	89.025

 

In 1956 existau in evidenta spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima si 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupa iradiere, care necesitau diferite tratamente, la momentul actual in lume existand aproximativ 300000 de persoane ca victime ale exploziilor nucleare.

La 22 ianuarie 1954 marinarii vasului “Fukuriumarii no.5” au sesizat un fenomen neobisnuit, globul de foc al exploziei termonucleare de pe atolul Bikini. Drept urmare toti membrii echipajului si pestele prins au fost afectati de cenusa radioactiva atat la suprafata cat si in interiorul organismului.

Alta urmare a acestei explozii a fost caderea ploilor radiactive in luna mai a aceluiasi an, radioactivitatea mentinandu-se la un nivel masurabil pana in septembrie1954.

Imediat dupa 1954 L. Pauling a demonstrat ca izotopul C¹⁴ apare in mod artificial cu o frecventa crescanda, depunandu-se pe sol. Tot el a atras atentia asupra prezentei izotopului Sr⁹⁰ in depunerile atmosferice de pe teritoriul S.U.A.

Poluarea radioactiva a atras atentia pentru prima oara in mod deosebit in anul 1965 la Salt Lake City in Statele Unite ale Americii, cand noua adolescenti au fost internati in spital datorita unor noduli anormali ai glandei tiroide. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea ca acesti copii, cu 15 ani in urma (1950), au suferit consecintele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la poligonul din Nevada, aceste depuneri continand izotopul I-131.

Studii recente au aratat ca datorita tuturor cauzelor de poluare radioactiva, doza de radiatii pe cap de locuitor a crescut in ultimii 20 de ani de 5 pana la 10 ori.

Iradierea indelungata, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii, la malformatii congenitale, pe cand iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei, la eriteme, la hemoragii interne, caderea parului, sterilitatea completa iar in cazurile extreme produce moartea.

Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara:

1. Utilizarea practica in industrie, medicina, cercetare a diferitelor surse de radiatii nucleare, care, ca materiale radioactive, se pot raspandi necontrolate in mediu

2. Exploatari miniere radioactive, la extragere, prelucrare primara, transport si depozitare, pot contamina aerul, prin gaze si aerosoli, precum si apa prin procesul de spalare

3. Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibilului nuclear, care prin prelucrari mecanice, fizice, chimice, poate cuprinde in cadrul procesului tehnologic si produsi reziduali gazosi, lichizi sau soliziS stocarea, transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului

4. Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear

5. Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, in care se pot produce industrial noi materiale radioactive

6. Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin in cursul exploatarii lor corecte, dar mult mai accentuat in cazul unui accident nuclear

7. Exploziile nucleare experimentale, efectuate indeosebi in aer sau in apa si subteran, pot contamina vecinatatea poligonului cat si intregul glob, prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi, generati de catre ciuperca exploziei

8. Accidentele in transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive.

Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactiva sunt clasificate si dupa gradul de radioactivitate dupa cum urmeaza:

1. Grupa de radiotoxicitate foarte mare: ⁹⁰Sr, ²²⁶Ra, ²¹⁰Po, ²³⁹Pu

2. Grupa de radiotoxicitate mare: ⁴⁵Ca, ⁸⁹Sr, ¹⁴⁰Ba, ¹³¹I, U natural

3. Grupa de radiotoxicitate medie: ²⁴Na, ³²P, ⁶⁰Co, ⁸²Br, ²⁰⁴ Tl, ²²Na, ⁴²K, ⁵⁵Fe

4. Grupa de radiotoxicitate mica: ³H, ¹⁴C, ⁵¹Cr, ²⁰¹Tl

Clasificarea efectelor biologice
Efectele somatice bine conturate	Precoce Eritem, leucopenie, epilatie Intarziata Cancer de piele, osteosarcom
Efectele somatice stochastice	Precoce Tulburari neuro-vegetative Intarziata Leucemie, cancer tiroidian
Efecte genetice	Prima generatie Malformatii ereditare si congenitale; reducerea natalitatii Generatiile urmatoare Malformatii recesive, diminuarea capacitatii imunobiologice

Dublarea necesitatilor de energie electrica, la fiecare 12-13 ani, a facut sa creasca brusc interesul pentru reactorii nucleari, impunand dezvoltarea centralelor nuclearoelectrice, crestere competitivitatii energiei electrice de origine nucleara si ridicarea continua a performantelor atinse de reactorii acestor centrale, ca temperatura si presiunea agentului transportor de caldura, a puterii instalate pe unitatea de masa a zonei active a reactorului. Insa fara masuri de radioprotectie corespunzatoare, reactorii nucleari pot produce si:

1. contaminarea partiala a mediului ambiant si anume

• a atmosferei, prin produsele de fisiune volatile ca ¹³¹I, ¹³³Xe

• a apei folosita ca agent de racire

• a solului din vecinatatea care se contamineaza cu produse de fisiune

b) o mare cantitate de deseuri radioactive, a caror evacuare pune probleme grele

pentru a evita contaminarea mediului in care se face evacuarea.

Aceasta sursa de energie - energia nucleara – a fost adusa la cunostinta omenirii prin forta distructiva si va fi multa vreme privita cu teama si suspiciune, intampinand destule obstacole in drumul dezvoltarii ei in scopuri pasnice. De aceea se impune familiarizarea maselor largi cu probleme nucleare, intrucat aplicatiile pasnice ale energiei nucleare se dovedesc esentiale pentru progresele si evolutia societatii umane.

Poluarea atmosferei

 

Aerul este izvorul de oxigen al vietuitoarelor, necesar respiratiei. El este generatorul de energie prin arderile diferitelor substante. In acelasi timp aerul este sursa de dioxid de carbon necesar fotosintezei, sursa de azot necesar plantelor etc.

Poluarea aerului se produce prin emisia unor gaze si pulberi solide fine in atmosfera (provenite din arderile diferitilor combustibili casnici, combustibili industriali, combustibili pentru motoarele masinilor de transport etc.).

In atmosfera au fost puse in atmosfera peste 100 substante poluante dintre care mai importante sunt:

-dioxidul de sulf si oxizii de azot care impreuna cu apa dau nastere ploilor acide ce contin acid sulfuric si azotic; acestea ard tesuturile superficiale ale plantelor, determinand in cele din urma uscarea acestora.; irita organele de simt; modific[ pH-ul solului etc.;

-hidrocarburile florurate sau clorurate, care afecteaza stratul de ozon cu rol in filtrarea si retinerea radiatiilor ultraviolete;

-alti oxizi, dar mai ales anhidrida sulfurica, care in conditii de umiditate atmosferica si in prezenta unui strat de aer cald, imbogateste atmosfera sub forma de aerosoli, formand un compus toxic numit smog (ceata). Acesta ingreuneaza respiratia vietuitoarelor si diminueaza expunerea la soare (fotosinteza).

Ca masuri impotriva poluarii atmosferice mai importante sunt:

-diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unor tehnologii moderne aplicate in industrie;

-construirea de vehicule cat mai putin poluante;

-plantarea unor zone verzi de protectie etc.

 

Poluarea apei

 

Apa este necesara vietii. Ea este folosita aproape in toate sectoarele de activitate ale omului, in consumul casnic, in producerea de energie, ca mijloc de transport etc.

Scaderea calitatii apei se datoreaza:

-apelor reziduale industriale;

-apelor menajere;

-diferitelor substante folosite in agricultura;

-imbogatirii cu substante organice ca urmare a depozitelor de gunoaie si resturi menajere, a preluarii unor ingrasaminte etc.

Poluarea apelor duce la diminuarea productiei de biomasa, uneori afectand pana la disparitie unele organisme; de asemenea, puternica dezvoltare a fitoplanctonului poate duce la degradarea ecosistemelor respective ca urmare a lipsei de oxigen care se manifesta.

Cele mai importante masuri impotriva poluarii apei sunt urmatoarele:

-construirea de baraje;

-epurarea apelor reziduale;

-construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si reziduurilor, pentru a impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafata;

Poluarea solului

Solul este spatiul de viata pentru numeroase vietuitoare, dar si baza de constructie pentru asezari umane, drumuri etc.

Poluarea solului este strans legata de poluarea aerului si a apei. Ea se produce insa, mai ales, cu pesticide si ingrasaminte chimice pe baza de azot si fosfor. O parte dintre acestea sunt luate de plante si astfel ajung in corpul animalelor si al omului, alterand functia diferitelor organe.

Dintre masurile impotriva poluarii solului mai importante sunt:

-constructia unor zone de depozitare a gunoaielor;

-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;

-folosirea judicioasa a ingrasamintelor, pesticidelor, precum si a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.

Scriitori romani