Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii
Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct.
De aceea pentru solarii se impune
obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele
aspecte tehnologice:
- stabilirea datei de plantare;
- varsta optima a rasadului;
- durata de semanat la rasarire;
- stabilirea datei de semanat.
Producerea rasadurilor de legume
destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere
inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie
pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ.
Semanatul se face in doua
moduri:
- semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci
cand se produce un numar mare de rasaduri.
Pentru aceasta se
pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si
nivelat, alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente
nutritive, alcatuit din mranita, pamant de
gradina si nisip, gros de 7-10 cm.
Semintele se distribuie fie prin
imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri
uniforme a acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea
randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita
sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie
de distanta intre randuri care este de 5 cm, iar pe rand semintele se
distribuie la 1-2 cm.
Dupa semanat,
semintele se acopera cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec
nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaza cu un
tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si
stratul nutritiv.
Semanatura se uda cu
apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini
sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul
semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor.
Cand plantele incep sa
rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a
beneficia de lumina de care au nevoie.
Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de
rasaduri,
pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile
de temperaturi sunt mai precare, laditele fiind usor de
manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de
supravegheat.
Se folosesc diferite tipuri de
ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se
dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%, sulfat de cupru 2-3%,
si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se
asaza un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime apoi se pune amestecul
nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita
circa 2 cm, se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm.
Se acopera cu bucati
de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se
urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor.
Producerea rasadurilor pentru
cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu
biocombustibil.
Pentru aceasta sunt mai multe
variante:
- introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului,
in grosime de 40-50 cm, circulatia facandu-se pe o poteca de 60
cm.
De o parte si de alta a potecii
se pune amestec pe care se va produce rasadul;
- saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a
potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri;
- instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste
patul de gunoi asezat.
Pentru obtinerea unui rasad
bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie
de lucrari de ingrasare si anume:
- dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care
s-a hotarat.
Astfel, imediat dupa
semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele
specifice fiecarei specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada
rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si
ramane constanta pana la plantare.
Inainte de plantare cu circa 10-15
zile, temperatura scade, in vederea calirii rasadurilor, pana
aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.
- lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de
patrundere a unei cantitati maxime de lumina
(curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena
noua etc.).
-
aerisirea se face zilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al
compozitiei aerului.
- udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C);
- udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea
acestora.
- fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte
in concentratie de 0,4-0,5 - 1%.
Se fac 2-4 fertilizari, prima la
7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile.
Repicatul se face in faza de frunze
cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor
frunze adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror
dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Se mai folosesc ghivece de
plastic, de hartie, de turba etc. Adancimea de repicat este si ea
diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile
se prind mai greu.
- raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de
lumina, prevenind alungirea;
- tratarea cu substante retardante de crestere care previne
deprecierea rasadului prin alungire;
- combaterea bolilor si daunatorilor;
- calirea rasadurilor care consta in obisnuirea
treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute, cu lumina mai
multa, apa mai putina si aerisire mai buna.
Un rasad bine calit trebuie
sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate,
varzoase, rasadul capata o culoare violacee.
