O REPUBLICA POPULARA,BASTION AL CAPITALISMULUI ASIATIC
Consumul industrial,cresterea
veniturilor si schimbarea traditiilor de consum fac din
O alta imagine: moda localurilor de tip american,aparute in toate marile orase,a dus la explozia consumurilor preparatelor din carne de vita,produse fara nici o cautare acum 10 ani de zile,in voga astazi.Castigatoare de pe urma schimburilor obiceiurilor de consum alimentar al sutelor de milioane de chinezi din zonele urbane sunt Canada si SUA,piete de pe care China va importa 350 mii tone carne de vita in urmatorul deceniu.
Plantatiile de cauciuc din sudul Thailandei acopera cererea de anvelope a industriei chineze de automobile,al carui ritm anual de crestere este de 75%. Producatorii de otel din Japonia si Coreea de Sud prospera de pe urma celui mai important client,China.Fabricile de componete electronice din Taiwan si Malayesia exporta in China circa 90% din ceea ce produc.Iar daca pentru Japonia,SUA sau Europa,China este perceputa ca pericol,prin prisma exporturi- lor sale anuale de 313 miliarde dolari,tarile din Asia de Sud-Est au o perceptie diametral opusa.China este cel mai serios cumparator de materii prime din regiune,in 2003 a cheltuit 413 miliade dolari, bani care au revigorat economiile Thailandei,Taiwanului si Malayesiei.Pentru ele problema nu este deficitul commercial in relatia cu China,ci capacitatea de a face fata cererii ei de materii prime.
Politica de reconstructie a
economiei chineze a implementat multiple facilitati fiscale care nu au
intarziat sa atraga masiv investitiile straine in
SUA,Japonia,Coreea de Sud,Singapore si Finlanda au dat tonul investitiilor straine in economia chineza,aducand,in 2003,41 de miliarde de dolari in tehnologie si fonduri.Samsung.IBM,Nokia,Motorola au deschis in China cel mai mare numar de filiale din lume.Fara indoiala apetitul lor investitional a fost si este determinat de avantajele ce vin la pachet cu marimea si crestera pietei interne chineze,cu surplusul de forta de munca,cu lanturile de furnizori extrem de bine organizate si,nu in ultimul rand,cu oferta generoasa a guvernului chinez in materie de facilitati fiscale.
Forta de munca este disciplinata,produce mult si costa putin.Un muncitor calificat este platit cu 43 euro pe luna.Studiile superioare ii costa pe angajatori ceva mai mult,circa 100 euro lunar.Este salariu mediu brut lunar al unui inginer, architect sau medic.De-a dreptul modest,chiar si in comparativ cu statele centrale si est europene.Salariul mediu brut lunar al unui polonez este de 547 euro lunar,al unui sloven de 1100 euro lunar.Pana si romanii se pot considera mai avuti cu 180 euro pe luna.
Alaturi de forta de munca,regimul fiscal este cel de-al doilea punct de atractie pentru capitalul strain.Companiile straine platesc impozite de pana la 27%,cu 6% mai mici decat cele locale,si se bucura de reduceri si scutiri fiscale daca isi localizeaza productia intr-una din cele sase zone economice speciale sau in una din cele 14 zone libere.Cota de impozitare a companiilor care-si deschid capacitati de productie in aceste zone este de 15%.
Nu in cele din urma,conteaza si legile aspre care sanctioneaza evaziunea fiscala si coruptia functionarilor publici chinezi.Pentru frauda fiscala sau "spaga" in valoare de 2500 euro,pedeapsa legala este de neconceput pentru lume occidentala,20 ani inchisoare.
Aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului ,in 2001,a impus schimbarea politicii de atragere a investitorilor straini.Pentru ca legiile OMC interzic discriminarea fiscala intre companiile nationale si cele straine,guvernul chinez este nevoit sa reformeze codul fiscal in vigoare,actionand in doua directii.Prima consta in unificarea cotelor de impozitare la 24%-27% pentru toate companiile de pe piata,indiferent de originea capitalului.Cea de-a doua se refera la taxa pe valoarea adaugata.In prezent este de 17% si se plateste de catre toate companiile producatoare.Noul cod fiscal va stabili posibilitatea unor deduceri substantiale ale TVA pentru impozitele de echipamente ale companiilor din industria chimica,metalurgica,IT,constructii de nave si automobile.
Prin aceasta reforma,guvernul de la Beijing incearca sa impuste doi iepuri dintr-un foc: impacarea OMC-ului si stimularea capitalului,indiferent de provenienta.Noul cod fiscal va fi definitivat in urmatorii doi ani de zile,iar implementarea sa va lua sfarsit in 2010.
Obtinerea statutului de putere nucleara
Marii actori economici care au ramas in scena la ora actuala pe piata mondiala sunt putini: mariile corporatii transnationale,pe de o parte,Europa,Japonia,China,SUA,pe de alta parte.Rusia e doar o problema,nu si un mare actor economic.Previziunile FMI indica si pentru acest an drept supraputere economica SUA.In acelasi timp PIB-ul Chinei a crescut in 2003 cu 9,1% comparative cu anul anterior,ajugand la 1400 miliarde de dolari.Aceasta este cea mai mare crestere din 1997,in ciuda epidemiei de pneumonie atipica de la inceputul anului.
Aceste cresteri uriase ale economiei chineze din ultimii ani nu au neglijat insa problema militara sau cea referitoare la arme nucleare sau cuceriri spatiale.Putere nucleara a Chinei este recunoscuta acum prin existenta celor 20 de rachete nucleare intercontinentale si cele 6 submarine nucleare.Armata Chinei este cea mai mare din lume,cu 2,5 milioane de soldati la care se mai adauga 1,3 milioane personal paramilaitar care alcatuiesc fortele politienesti.Mai nou China a solicitat chiar aderarea oficiala la grupul tarilor exportatoare de materiale nucleare.Programele de cercetare,recenta unificare cu UE pentru lansarea de sateliti artificiali sunt alte cateva aspecte care spun multe despre ambitiile Chinei in mai largul context mondial.
Pentru a contrataca expansiunea Chinei,SUA incearca permanent diverse tehnici de limitare,de la cele de natura pur economica,la cele care tin de inarmare si de apararea drepturilor omului.
Romania alearga dupa trenul chinez
Una din pietele traditonale ale Romaniei inainte de 89,China a reinceput sa suscite interesul guvernantilor romani.Ultima vizita a premierului Adrian Nastase in China,dovedeste din plin acest lucru.Constient de expansiunea economica a Chinei la nivel mondial,Executivul de la Bucuresti se gandeste la o incalzire a relatiilor comerciale dintre cele doua state,incalzire din care Romania ar trebui sa se aleaga cu un volum mai mare de investitii straine chineze in drumuri sau modernizari de hidrocenatale,dar si in crsterea volumului exporturilor romanesti in aceasta tara si in dezvoltarea turismului romanesc pe "baza chineze".Mai mult Nastase se arata optimist si in privinta rezolvarii spinoase a privatizarilor romanesti cu ajutorul investitilor chineze.
Autoritatile romane preconizeaza majorarea volumului comertului dintre cele doua tari,in 2004, la 1,5 miliarde dolari.
Ce se astepta Romania sa castige de pe urma Chinei:
Constructia autostrazii pe centura Bucurestiului si a autostrazii Ploiesti-Iasi-Sculeni;
Participarea la proiectele de pregatire a Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2008;
Pregatirea proiectelor de instalatii de la expozitia mondiala de la Shanghai din 2010;
Infiintarea unei reprezentante a Bancii Chineze la Bucuresti
Romania sa asigure asistenta tehnica,echipamente de know-how pentru diferite proiecte energetice in China
BIBLIOGRAFIE:
ZIARUL CAPITAL,NR 11 DIN 11.03.2004
REVISTA LUMEA,NR 9
SITE-UL WWW.CHINAONLINE.COM
